1. Radiografia simpla de torace poate arata me-diastinul largit sau un nil hidro-aeric esofagian.
Un semn
radiologie caracteristic este absenta pungii cu aer a stomacului (anaerogastria). Pot aparea semne radiologice de
pneumonie de aspiratie.
2. Tranzitul baritat esofagian arata c/earance-ul intarziat sau absent al substantei de contrast. Bariul poate fi impins "inainte si inapoi\" de catre contractiile repetiti non-peristaltice. Sfincterul esofagian inferior se deschide partial, intermitent si nu este sincron cu deglutitia. Odata ce substanta de contrast a umplut esofagul, acesta apare mult dilatat, in special distal, cu aspect cilindric sau fusiform, cu traiect rectiliniu sau in "S\" si contururi foarte regulate. Coloana baritata se ingusteaza progresiv, avand un aspect "in cioc de pasare\", portiunea cea mai ingusta fiind reprezentata de sfincterul esofagian inferior care nu se poate relaxa.In faza sistolica se constata stopul baritat la nilul cardiei superioare, esofagul nefiind inca dilatat, in faza asistolica, esofagul lipsit de peristaltica poate dobandi un aspect sigmoidian - mega-dolicoesofag. Nilul lichidian e prezent si se mentine constant la 3-4 cm subclavicular. Uneori, esofagul are dublu contur. Organul este mult dilatat, cu transparenta neomogena, iar bariul se prelinge pe pereti sau cade spre diafragm realizand imaginea caracteristica de fulgi de zapada. Desi nilul lichi-dian se mentine constant, bariul trece partial in stomac, in achalazie, cardia este incapabila de a se relaxa dincolo de tonusul normal de repaus, iar coloana lichidiana reprezinta presiunea hidrostatica necesara pentru a echilibra tonusul cardial. Cand presiunea coloanei lichidiene depaseste tonusul cardiei (ceea ce are loc la o lungime a coloanei de aproximativ 18 cm), continutul trece partial in stomac, pana cand cele doua presiuni se reechilibreaza. Bolnavul cu achalazie se alimenteaza cu ajutorul acestui joc presional.
3. Endoscopia nu ofera date diagnostice importante, dar este foarte utila in diferentierea achala-ziei, care este un sindrom functional esofagian de pseudoachalazie, care are un substrat organic reprezentat de infiltrarea neoplazica a cardiei. Endoscopia este si o metoda de screening pentru bolnavii achalazici, fiind cunoscut potentialul de ma-lignizare al afectiunii.
Se vizualizeaza leziunile esofagiene existente, care pot fi reprezentate de ulceratii, entuale hemoragii, modificari de tipul esofagitei difuze. Leziunile incep sub nilul superior al coloanei de staza. Peretele organului poate fi normal.In achalazie, sfincterul esofagian inferior nu se deschide la insuflarea de aer cum se intimpla la normali. Cu toate acestea, endoscopul trece usor prin cardia in stomac (12).
Daca endoscopul nu depaseste cu usurinta orificiul cardial, trebuie suspectata o stenoza benigna sau maligna.
Dupa trarsarea sfincterului cardial de catre endo-scop, trebuie instigata asocierea herniei hiatale. Desi rara (3-4%) aceasta asociere prezinta o mare importanta data fiind frecnta perforare a esofagului in cursul tratamentului dilatator la acesti bolnavi.
4. Evaluarea manometrica este obligatorie in achalazie. Arata absenta peristalticii esofagiene, relaxarea incompleta sau anormala a sfincterului esofagian inferior, presiunea ridicata la nilul cardiei, presiunea intraesofagiana crescuta fata de cea intragastrica. Absenta totala a peristalticii in esofagul distal este obligatorie pentru diagnosticul de achalazie a cardiei (9).