mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:  
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  


loading...
Remedii naturale
Index » Sanatatea familiei » Sfaturi pentru o viata sanatoasa » Remedii naturale
» Alimentatia ideala - alim entatia vegetariana

Alimentatia ideala - alim entatia vegetariana


Share


Vegetarienii "rasar\" si se inmultesc din ce in ce mai mult, pe zi ce trece. Numai in S.U.A. exista peste paisprezece milioane. Considerati pana nu demult ca fanatici sau hippy intarziati, vegetarienii sunt astazi priviti cu tot mai mult respect. Lumea incepe sa-i considere ca fiind mai sanatosi, iar beneficiile ecologice ale modului lor de alimentatie devin din ce in ce mai evidente.

Merita efortul de a deveni vegetarian?
Sapte din zece compatrioti de-ai nostri mor inainte de vreme din cauza uneia dintre urmatoarele trei boli ucigase: bolile cardiace, cancerul si accidentul scular cerebral. in cuprinzatorul sau raport catre natiunea americana, intitulat "Nutritie si sanatate\", dr. Everett Koop afirma in mod categoric faptul ca alimentatia de tip occidental este cauza principala a acestor boli. El confirma faptul ca grasimile saturate si colesterolul, consumate in cantitati disproportionate fata de nevoile organismului, sunt principalii "inculpati\". El aminteste apoi ca produsele alimentare de origine animala constituie cea mai bogata sursa de grasimi saturate, precum si unica sursa de colesterol. Si, pentru ca lucrurile sa se complice si mai mult, subliniaza dr. Koop, aceste alimente sunt consumate, de obicei, in dauna alimentelor bogate in hidrocarbonate (glucide) complexe, cum ar fi cerealele, fructele si vegetalele.

Riscul mediu de a dezvolta o boala cardiaca pentru un barbat care consuma carne, oua si produse lactate este de 50%. Daca acest barbat renunta la carne, riscul scade la 15%. Pentru un cartofi vegetariana" class="alin2">vegetarian insa, care nu consuma carne, oua si produse lactate, riscul de imbolnavire coronariana scade la numai 4%.
Comentand aceste antaje, un editorial al Jurnalului Asociatiei Medicale Americane afirma ca o alimentatie complet vegetariana poate preveni pana la 90% din accidentele sculare cerebrale si pana la 97% din infarctele miocardice.
Mergand dincolo de aspectele preventive, dr. Dean Ornish a publicat relativ recent studii care dovedesc, dincolo de orice umbra de indoiala, ca o alimentatie vegetariana, saraca in grasime, este capabila sa inverseze evolutia bolii atcromatoase cardiace chiar si la pacienti care fusesera deja programati pentru interventie chirurgicala de bypass coronarian (interventie prin care se inlocuieste sau se sunteaza unul sau mai multe segmente ale arterelor coronare, ingustate prin ateroscleroza in asa masura, incat nu mai pot asigura muschiului inimii aportui de sange necesar).
Riscul de a se imbolnavi de cancer de prostata, san si colon este de 3-4 ori mai mare pentru cei care consuma zilnic carne, oua si produse lactate, fata de cei care consuma sporadic sau deloc astfel de alimente. in afara de aceasta, femeile vegetariene au oase mai rezistente (deci fracturi mai putine), iar demineraiizarea osoasa, o data cu inaintarea in rsta, este mult mai redusa in atie cu a celor care consuma produse alimentare de origine animala.
Rezultatele studiilor facute asupra populatiilor (colectivitatilor) vegetariene - cum ar fi, de pilda, membrii triburilor Hunza, care sunt sanatosi si activi si dupa 100 de ani - contrasteaza puternic cu situatia populatiilor mari consumatoare de produse de origine animala - cum sunt, de exemplu, eschimosii din AJaska, a caror alimentatie se bazeaza aproape in exclusivitate pe ceea ce pescuiesc si care au o speranta de viata foarte scazuta si o rata a imbolnavirilor foarte ridicata.


Bine, dar este capabila o alimentatie vegetariana sa acopere toate nevoile nutritionale?
Cu usurinta. Ratia de proteine recomandata pentru adulti este cuprinsa intre 44 si 61 g pe zi, ceea ce reprezinta cea 10% din totalul caloriilor consumate. Carnea prajita sau fripta ofera 20% din totalul caloriilor ei, sub forma de proteina utilizabila. Continutul proteic al majoritatii vegetalelor depaseste 20% din totalul caloriilor lor, iar al cerealelor depaseste in general 10%. Fasolea si rudele ei, precum si semintele contin cea 25% din totalul caloriilor sub forma de proteine utilizabile. Exista proteine din belsug in alimentele vegetale, care pe deasupra mai au si antajul ca sunt sarace in grasime, contin cantitati generoase de fibre alimentare si sunt practic lipsite de colesterol.
Studiile efectuate arata ca aportul de proteine complementare (adica provenite din surse vegetale diferite) si de fier nu ridica practic nici o problema, atata timp cat se consuma o rietate de alimente de origine vegetala. Cu toate acestea, vegetarienii "puri\" pot avea nevoie de mici suplimente de vitamina B12. Trecerea la o alimentatie vegetariana imi poate afecta greutatea corporala?

Daca veti inlocui carnea cu gogosi, cartofi prajiti, cornulete cu nuca si alte asemenea produse, bogate in grasime si zahar, atunci este posibil sa castigati in greutate.
Pe de alta parte insa, daca veti alege sa consumati alimentele in starea lor naturala sau gatite fara sa li se adauge acele calorii goale, veti putea sa scapati de kilogramele in plus si sa ramaneti la o greutate nepericuloasa pentru sanatate.
Care ar fi antajele ecologice?
Trecerea la un mod de viata vegetarian ar micsora in mare masura impactul pe care actuala noastra alimentatie, bazata pe produse animale, il are asupra mediului inconjurator. Poluarea produsa de agricultura zilelor noastre, in care cresterea animalelor este activitatea de capetenie, este mai mare decat cea produsa de toate celelalte activitati umane si industriale la un ioc. Pasunatul excesiv si cultirea intensi a terenului pentru obtinerea de produse alimentare de origine animala contribuie substantial la eroziunea masi si la pierderea irecuperabila a sase miliarde de tone de sol fertil in fiecare an, numai in America.Insa impactul ecologic al alimentatiei bazate pe carne depaseste cu mult granitele Americii de Nord. in America Centrala, spre exemplu, dezastrul ecologic cu consecinte globale se mareste zi de zi. Americanii consuma cea 100 milioane de kilograme de carne de vita provenita din America Centrala, in fiecare an. Puternicii proprietari de terenuri au distrus aproape jumatate din padurile tropicale ale regiunii, transformandu-le in pasuni pentru vitele necesare satisfacerii cerintelor mereu crescande ale pietei de mezeluri. Pentru obtinerea unui singur carnacior de 100 g, sunt necesari 8,5 m2 de teren-pasune.

In ce fel ar influenta trecerea la o alimentatie vegetariana resursele de hrana ale lumii?
Adoptarea vegetarianismului pe scara larga ar permite folosirea cerealelor si atator altor alimente vegetale pentru hranirea infometatilor lumii in locul cirezilor de vite si ale stolurilor de pasari din crescatorii. Aceeasi suprafata de teren care este necesara pentru hranirea unui singur consumator de produse alimentare animale ar putea hrani 20 de vegetarieni. Un pogon de teren permite obtinerea a numai 75 kg de carne de vita; insa, daca pe acest pogon vom culti cartofi, vom obtine 9.000 kg de cartofi. Pentru a produce I kg de carne comestibila, un juncan are nevoie de 10 kg de grau si soia. Avem de-a face cu un sistem de conversie deficitar, care functioneaza cu o eficienta de numai 10%.
Dole impotri consumului de carne continua sa se adune -intocmai cum nu demult s-a intamplat cu argumentele impotri fumatului. Alimentatia vegetariana se dovedeste a fi alimentatia ideala, capabila sa promoveze sanatatea, sa previna imbolnavirea, sa ofere hrana celor flamanzi si sa conserve eta. Este timpul sa incetam sa mai ucidem milioane de fiinte in fiecare zi, pe care apoi le mancam.


E-n regula, m-ati convins. Cum fac tranzitia?

Unele persoane pot trece la acest tip de alimentatie dintr-o data, insa aitele au nevoie de un timp, de o perioada de tranzitie, in care renunta mai intai la carnea rosie, apoi la carnea de pasare, la cea de peste si, in final, la produsele lactate.
O alta rianta buna ar fi sa incepeti cu una sau mai multe zile pe saptamana fara carne. Pe masura ce experimentati in pregatirea mancarii vegetariene, puteti creste treptat numarul pranzurilor
fara carne.
Trecerea la o alimentatie in care carnea nu mai ocupa pozitia centrala nu este o chestiune chiar asa de dificila cum parc la prima vedere. Preparatele pe baza de fasole, pastele fainoase si alte feluri de mancare fara carne nu sunt o noutate pentru nimeni. Tot ce ramane de facut este sa folositi imaginatia si sa savurati bogatia de arome a alimentelor vegetale, economisind in acelasi timp o buna parte din banii pentru mancare si bucurandu- de o sanatate din ce in ce mai buna.
Tipareste Trimite prin email

Pe aceeasi tema:

Remedii naturale

  Sectiuni Sanatatea familiei:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai




 
Adauga documentAdauga articol scris
 
Copyright © 2008- 2014 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor