Cand romanii au ocupat odinioara tara in care se stabi¬lisera germanicii, au facut cunostinta prin bastinasi cu planta medicinala cea mai apreciata la germanici, ventrilica. Ea era numita "leacul fundamental al tuturor relelor" ("Grundheil aller Schiacfen"). Si romanii trebuie sa se fi convins de marea sa putere curativa, dupa cum am citit odata intr-o carte veche despre plante medicinale. Daca voiau sa faca un compliment mai deosebit unui prieten sau cunoscut, atunci ii spuneau ca are la fel de multe calitati ca si foarte apreciata ventrilica.
Mi-am amintit de aceasta vorba intr-o zi cand un domn mi-a relatat despre concentratia crescuta a colesterinei in sangele sau. Din aceasta cauza fusese internat de mai multe ori in spital. l-am indicat ceaiul de ventrilica, 2 cesti pe zi. Mare mi-a fost bucuria cand mi-a povestit, o jumatate de an mai tarziu, cat de mirati au fost medicii, nemaigasind, la un consult recent, colesterolul crescut.
Ventrilica, numita si buruiana-de-perit, buruiana-de-cel-perit, matrice, stratorica', soparlaita, ventricea, vindrilica, creste in paduri, pe locuri defrisate, langa maracinisuri, tufisuri, gar¬duri si santuri, pe drumuri si in liziere. Are o tulpina paroasa, care se taraste pe pamant, frunze mici, zimtate, cu un luciu ar¬gintiu, care se termina in spice ce stau in sus, avand flori de la albastru deschis pana la violet. Frunzele cad usor la atingere. Perioada de inflorire: din mai pana in august. Se colecteaza inflorescentele (ansamblul florilor dispuse pe axa centralA). Cele mai efi¬ciente sunt acele plante care cresc la margini de paduri si sub stejari.
Aceasta planta medicinala mostenita de noi din timpurile stravechi constituie un adaos indragit la
ceaiurile depurative si este de ajutor, impreuna cu varfurile proas¬pete ale urzicilor, la vindecarea eczemelor cronice. La suparatorul prurit senil (mancarimi de batranetE) n-as mai inceta sa recomand ventrilica. Persoanele care sunt slabite si sensibile o suporta intrucat este un leac bun pentru stomac, avand o actiune blanda, care stimuleaza si digestia. Ea indeparteaza secretiile stomacale abundente, precum si tulburarile intestinale.
As dori sa accentuez mai ales faptul ca ventrilica are un efect vindecator excelent in combaterea nervozitatii care provine din suprasolicitare intelectuala. O ceasca bauta seara, inainte de culcare, face adevarate minuni prin actiunea sa linistitoare. Preotul elvetian Kunzle recomanda celor care trebuie sa depuna activitate intelec¬tuala deosebita sa ia acest ceai calmant inainte de culcare. El da o memorie buna si indeparteaza senzatiile de ameteala. Amestecat cu radacina de elina, inlatura de-bilitatile nervoase si starile melancolice. Chiar si in cazul icterului, al nisipului in urina, al durerilor articulare
reumatice si artritice, ventrilica da un rezultat grozav.
Un preot mi-a declarat: "Lapsusurile mele mari au disparut in 14 zile in mod sur¬prinzator datorita ventrilicii amestecate cu coada-calului (in parti egale, 2 cesti pe zI). Chiar in timpul predicilor imi scapau cuvinte importante. Devenisem nesigur si nervos. Plantele m-au ajutat incredibil de repede."
Si la bronsitele vechi, uscate, ventrilica a produs adevarate minuni. Pentru ceaiul pectoral se foloseste un amestec de cuscrisor (numit si mierea-ursului sau plumanaricA), frunze de podbal, patlagina si ventrilica in parti egale, care se indulceste cu putina
miere sau se oparesc plantele cu apa in clocot in care a fost dizolvat
zahar candel.
Contra icterului, ca si a afectiunilor hepatice si splenice recomand urmatorul amestec de ceaiuri: 50 grame de radacini de papadie, 25 grame de flori de cicoare, 25 grame de vinarita (numita si mama-paduriI) si 25 grame de ventrilica. Se amesteca bine aceste plante. Se beau incetul cu incetul in timpul zilei 2 cesti neandulcite (la 1/4 li¬tru de apa - 1 lingurita cu varf de plantE).
Din planta inflorita se poate prepara si un suc proaspat, indicat in bolile cronice de piele, mai ales la eczeme (a se vedea "Moduri de folosire"). Se ia din acest suc de 2-3 ori pe zi cate 1 lingurita plina.intrucat ventrilica este laudata in cartile vechi despre plantele medicinale si ca o planta care vindeca ranile, o recomand pentru leziunile inflamate si care se vindeca greu, in special in apropierea tibiei (a fluierului picioruluI). Ranile sunt clatite mai intai cu o infuzie; apoi se pun in timpul noptii peste rani comprese imbibate in prealabil cu un ceai proaspat preparat si se invelesc ca sa ramana calde.
Bolnavii de
reumatism si
artrita ar trebui sa incerce o data tinctura de ventrilica, pe care si-o pot prepara usor singuri (a se vedea "Moduri de preparare"). Aceasta tinctura se foloseste extern ca frectie, iar intern se iau de 3 ori pe zi cate 15 picaturi in ceva apa sau ceai.
Beti neaparat in fiecare an o perioada de timp ceai de ventrilica proaspat culeasa! El nu reduce numai arterioscleroza, ci o previne si da organismului o noua elasticitate prin afectul sau depurativ. De aceea, rugamintea mea: Tineti seama de acest sfat!
MODURI DE FOLOSIRE
Prepararea ceaiului: A se folosi 1 lingurita (cu varF) la 1/4 litru de apa, a se oparidoar, a se lasa sa stea putin. Suc proaspat: Se spala inflorescentele proaspete si se preseaza inca umedeprin storcatorul electric de uz casnic, se toarna sucul in sticle mici si sepastreaza la frigider. Tinctura: 2 maini pline de plante inflorite si taiate marunt se pun intr-un litru derachiu de
secara de 38-40% si se lasa 14 zile la soare sau in apropiereamasinii de gatit. Amestec de ceaiuri: 1 lingurita (cu varF) la 1/4 litru de apa. Se opareste doar sise lasa sa stea putin.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
