Brusturele creste pe maluri de rauri si paraie, in santuri si liziere. Se mai numeste si broscalan, brustur, buedea-ciumei, captalan, clocbcean, gula-de-balta, lipan, podval-mare, smantanica. Este sensibil mai mare decat
podbalul galben, din a carui familie face parte. Frunzele sale devin mari cat palaria, sunt usor dintate si acoperite cu un puf gri pe partea inferioara. Florile, in nuante de la alb murdar pana la roz pal, au forma unor cosulete si sunt dispuse des pe portiunea superioara a tulpinii.
Radacinile, care au actiune antitermica si au fost foarte cautate in timpul epidemiilor de ciuma, se culeg inca inainte de perioada de inflorire. Ceaiul
sudorific se administreaza in caz de febra,
insuficienta respiratorie,
artrita (gutA) si epilepsie. Se beau zilnic, incetul cu incetul, 1-2 cesti. Frun¬zele mari si proaspete se aplica sub forma de comprese, nu doar la entorse, luxatii si picioare ranite de prea mult umblat, ci si in orice fel de arsura, in leziuni ulceroase canceroase si in plagi usturatoare.
MODURI DE FOLOSIRE
Prepararea ceaiului: 1 lingurita rasa de radacini de
brusture se pune peste noapte la macerat in 1/4 litru de apa, se incalzeste dimineata si se strecoara.
Comprese: Frunzele proaspete sunt spalate, zdrobite si aplicate sub forma de compresa. Aceasta operatie se repeta zilnic de mai multe ori.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
