Plante

Un excelent AMESTEC DE CEAIURI pentru masa de familie

Se începe în primăvara timpurie cu primele flori de podbal şi se continuă culesul în cele trei anotimpuri cu ceea ce natura ne dăruieşte în binecuvântarea ei: podbal (flori, ceva mai târziu şi frunze) ciuboţica-cucului (capitule florale) viorele, violete, toporaşi (flori şi frunze) mierea-ursului (capitule florale) măcrişul-iepurelui ( ...
[ continuare ]

RETETA VINULUI PENTRU INIMA

10 tulpini proaspete de pătrunjel cu frunze cu tot se pun într-un litru de vin natural, curat, la care se adaugă 1-2 linguri de oţet curat din vin. Se lasă totul să fiarbă 10 minute la foc mic (Atenţie, face spumă!). După aceea se mai adaugă 300 grame de miere pură de albine şi se lasă încă 4 minute să fiarbă uşor ...
[ continuare ]

"MANUSCRIS VECHI" (transcriere a puterii tamaduitoare a ierburilor suedeze)

1. Dacă se miros sau se trag pe nas mai des, se umezeşte vertebra cervicală, se pune o cârpă umedă pe cap, ele alungă durerea şi ameţeala, întăresc memoria şi creierul. 2. Ajută contra ochilor tulburi, înlăturându-le roşeaţa şi toate durerile, chiar când ochii sânt injectaţi, împăienjeniţi. Ele alung ...
[ continuare ]

MICUL BITTER SUEDEZ

10 grame de aloe* 5 grame de smirnă 0,2 grame de şofran 10 grame de foi de sena (siminichie) 10 grame de camfor** 10 grame de rădăcină de revent (rabarbăr) 10 grame de rădăcină de curcumă (şofran-de-lndia) 10 grame de mană 10 grame de Theriak venezian 5 grame de rădăcină de lemnul-Domnului 10 grame de rădăcin&# ...
[ continuare ]

VISCUL (Viscum album)

Cine nu cunoaşte acea plantă care trăieşte ca semiparazit pe foioase şi conifere, fixată cu ajutorul rădăcinilor sale sugătoare şi împrăştiate şi pe care n-o mai putem îndepărta din viaţa noastră graţie puterii sale tămăduitoare? Ea creşte sferic pe ramurile plan-tei-gazdă. Frunzele veşnic ...
[ continuare ]

VENTRILICA (Veronica officinalis)

Când romanii au ocupat odinioară ţara în care se stabi¬liseră germanicii, au făcut cunoştinţă prin băştinaşi cu planta medicinală cea mai apreciată la germanici, ventrilica. Ea era numită "leacul fundamental al tuturor relelor\" ("Grundheil aller Schiacfen\"). Şi romanii trebuie să se fi convins de marea sa putere curati ...
[ continuare ]

URZICA-MOARTA-GALBENA (Lamium galeobdolon)

Această plantă poartă şi numele de gălbiniţă, sugel-galben, urzică-galbenă, urzică-moartă, zebrea. Ea creşte în păduri umede şi şanţuri, sub tufişuri, lângă garduri şi garduri vii, printre dărâmături, pe locuri umede, umbroase şi pretutindeni unde se întâlneşte şi urzica, înflore ...
[ continuare ]

URZICA (Urtica dioica)

Un medic a arătat odată într-un discurs la radio că urzica - numită şi urzică-creaţă, urzică-mare sau urzică-de-pădure - este una dintre cele mai bune plante de leac pe care le avem. Deci dacă oamenii ar şti ce efect tămăduitor are, n-ar mai cultiva decât urzici. Din păcate sunt foarte puţini cei care cunosc acest ...
[ continuare ]

TURITA-MARE (Agrimonia eupatoria)

Poartă şi denumirile: asprişoară, boitoreană, buruiană-de-friguri, canipoală, coada-racului, cornăţel, dumbravnică, lipici, mătcuţă, scăişor, turiţă. Prin turiţa-mare avem la dis¬poziţie o plantă medicinală magnifică, numită în germană "regele tuturor plantelor\". Ea creşte ...
[ continuare ]

TRAISTA-CIOBANULUI (Capsella bursa-pastoris)

Această plantă medicinală foarte valoroasă, care se întâlneşte peste tot pe drumuri, câmpii, pământuri înţelenite, ogoare părăginite, şanţuri, povârnişuri, câmpuri şi grădini de zarzavaturi, este considerată în general o buruiană incomodă. De-abia se adună un¬deva o movilă de pământ - mai ales când ...
[ continuare ]

TATANEASA (Symphytum officinale)

Este denumită în limbajul popular şi barba-tatei, bo-racioc, iarbă-întăritoare, iarba-lui-Tatin/gavăţ, iarba-tatii, larba-neagră, lutatină, nădai, ploşniţoasă,\' rădăcină-neagră, tacin, tatană, zlac, iar în engleză comfrey. Această plantă de leac este una dintre cele mai bune si indispensabile pe ca ...
[ continuare ]

SUNATOAREA (Hypericum perforatum)

Această plantă care înfloreşte la margine de drumuri şi păduri, pe dealuri şi câmpii, din iulie până în septembrie, se mai numeşte în limbaj popular si buruiană-de-năduf, buruiană-de-pe-rozor, crucea-voinicului, drobişor, floarea-lui-loan, hemei-de-pământ, lemnie, închegătoare, osul-iepurelui, pojar, pojarniţă, sbur ...
[ continuare ]

SPLINUTA (Solidago virga-aurea)

Este numită în limbaj popular şi floare-boierească, floare-buiacă, mănunchi, smeoaică, splinariţă, vargă-de-aur. Această plantă medicinală se găseşte la margini de păduri, în şanţuri cu apă, pe povârnişuri şi locuri defrişate de pădure. Tulpina, stufoasă, presărată cu lujeri ...
[ continuare ]

SALVIA, J ALESUL (Salvia officinalis)

Câteva denumiri ale Salviei officinalis: cilvie, jale, jaleş, jaleş-bun, jaleş-de-grădină, salvie, salvie-de-grădină, şalet, şalvir, şerlai. Salvia, cunoscută ca o plantă din familia labiatelor, provine din Europa de sud şi se cultivă la noi în grădini. Planta atinge o înălţime de 30-70 centimetri, florile ei viol ...
[ continuare ]

ROSTOPASCA (Chelidonium majus)

Alte denumiri sunt: ai-de-pădure, buruiană-de-cele-sfinte, bu-ruiană-de-pecingine, buruiene-sfinte, calce-mare, crucea-voinicu-lui, gălbinele, iarbă-de-negi, iarba-rîndunicii, lăptiugă, negelariţă, oiască, paparună, sălăţea, scânteiţă, tătărcele. Dacă ne gândim la faptul că rostopasca se întâlne# ...
[ continuare ]

PUFULITA-CU-FLORI-MICI (Epilobium parviflorum)

Am primit odată o scrisoare de la un tată de familie în care scrie textual: "Vă implor cu mâinile împreunate şi ridi¬cate, poate îmi mai puteţi indica un drum înapoi spre sănătate şi dărui familiei mele, care suferă din greu alături de mine, un tată sănătos.\" înainte îmi evoca drumul suferinţei sale: în anul 1961 devine ac ...
[ continuare ]

PORUMBUL (Zea mays)

Alte denumiri: călambuc, cocenaşi, colibaş, cucuruz, gârnişor, mălai, păpuşoi, penche, tenchiu, tengheri. în ultima vreme s-a răspândit foarte mult cultivarea porumbului, în timpul înfloririi, din tecile lungi şi ascuţite ale frunzelor atârnă în afară stigmatele sale filiforme. Ele se numesc şi mătasea-porumbului şi c ...
[ continuare ]

PODBALUL (Tussilago farfara)

Denumit şi bruscăniş, brustan, brustur-alb, brustur-de-râu, cenuşbară, gălbinele, guşa-găinii, limba-vecinei, lăpoşel, papalungă, podbeal, rotungioare. Atunci când câmpiile şi povârnişurile noastre n-au încă nici un pic de verdeaţă de primăvară, iar ochiul de-abia dacă re¬cunoaşte câte o umflăt ...
[ continuare ]

PEDICUTA (Lycopodium clavatum)

Pedicuţa este numită în limbajul popular brădişor, brânca-ur-sului, brâui-vântului, bunceag, chindicuţă, coada-alor-de-vânt, cornăţel, cornişor, crucea-pământului, netotă, pcelecă, piciorul¬lupului, praful-strigoilor, talpa-ursului. Această plantă, asemă¬nătoare muşchiului şi veşnic verde, se târă&# ...
[ continuare ]

PATLAGINA-INGUSTA (Plantago lanceolata)

Din marea abundenţă a plantelor noastre medicinale voi alege în continuare una care pare să fi fost la fel de răspândită în vremurile îndepărtate cum este şi în zilele noastre şi care s-a bucurat de-atunci încoace de un renume remarcabil. Termenul german* este format din wege + rich. Ultima silabă, asemă¬nătoare sârbescului "reiks\", se înr ...
[ continuare ]

Pagina: [ 1 ] [ 2 ] [ 3 ]

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor

Alte articole medicale Plante:

Fa-te cunoscut!

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi. Creaza cont si exprima-te

Cauta in site:
Termeni de cautare
Taguri:
buze amare hydrastis canadensis hepar sulfur
Sambata
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024