Numit si buruiana-de-balsam, cimbrisor, cimbru-de-camp, cimbru-salbatic, iarba-cucului, lamaita, sarpun, tamaita, timian,
cimbrul creste pe pasuni insorite, pe povarnisuri si pe liziere inguste si prefera musuroiul mic de furnici de pe campii. Are nevoie de multa caldura si mult soare; de aceea ii plac suprafetele pietroase si pasunile alpine unde caldura pamantului radiaza in mod special.in arsita soarelui amiezii, din pernitele florilor violete se revarsa uri parfum foarte aromat care atrage insecte si alŽbine. Dintotdeauna m-au ademenit aceste flori minunate cu mireasma lor cu totul aparte; simpatia si dragostea mea le apartine inca din copilarie.
Cimbrul a venit la noi in secolul al Xl-lea din tarile mediteraneene, iar speciile cultivate si iarasi salbaticite se gasesc in gradinile noastre mai cu seama ca cimbru-de-gradina (Thymus vulgariS), numit si cimbru, cimbrisor, cimbru-mirositor, iarba-cucului, lamaita. Acesta, spre deosebire de cimbrul-de-camp, ajunge pana la o inaltime de 50 centimetri. Ambele au acelasi efect curativ.
Cimbrul era renumit inca din antichitate. Traditia spune: "Cimbrul este mai ales repezit, infierbantat si aprins. El stimuleaza fluxul
diuretic si ciclul lunar, accelereaza avorturile, iar la o
nastere normala grabeste iesirea pruncului din trupul mamei. Bautura preparata din el curata partile interne ale organismului."
Stareta Hildegard von Bingen mentioneaza cimbrul ca leac impotriva leprei, a paraliziei si a bolilor de nervi. Cine bea dimineata in loc de
cafea o ceasca cu ceai de
cimbru va resimti curand efectul sau binefacator: o prospetime a spiritului, o senzatie placuta in stomac, lipsa tusei de dimineata si o stare generala buna.
Cimbrul,
musetelul si coada-soricelului culese in soare si aplicate ca perna uscata de plante, la care se bea simultan un ceai facut din aceste plante, ajuta in alinarea durerilor nevralgice faciale. Daca acestea sunt insotite de crispari ale fetei, se foloseste suplimentar o perna uscata de pedicuta. Un taran in varsta de 79 de ani suferea de 27 de ani de o grava nevralgie faciala Fusese operat deja de cateva ori la fata. isi atrasese boala cand venise intr-o zi acasa ud leoarca de la camp si, fiind cheŽmat in calitatea sa de primar la p sedinta urgenta, nu avusese timp sa-si schimbe hainele, plecand cu ele ude pe el. in ultimele luni ale bolii, gura i se retrasese cu dureri mari aproape pana la ureche. Compresele cu ierburi suedeze i-au adus la inceput o usoara ameliorare. Abia cand plantele enumerate mai sus si culese in soare i s-au apliŽcat ca perna, s-a vazut fulgerator o schimbare in bine. A mai baut din acest fel de ceai si dupa ce i-a trecut nevralgia faciala.
Cand copilul meu avea vreo 4 ani, nu se putea reface dupa un tifos. Doi ani am tot incercat fara rezultat diferite metode. Dupa o singura baie de cimbru, cu durata de 20 minute, la care fusesem sfatuita, a iesit un alt copil din cada. Ca si cum s-ar fi apasat un buton, a cazut de pe el tot ce era bolnav asemenea unui palton si din acea zi a inceput sa infloreasca in mod vizibil.
Cimbrul se culege in perioada infloririi, din iunie pana in august; cel mai bun este cel cules in soarele amiezii. Florile pot fi puse intr-o sticla umpluta pana la gat si lasate 10 zile la macerat in ulei sau se poate face un sirop. Uleiul de cimbru se foloseste conŽtra paraliziei, in apoplexie, scleroza in placi (multiplA), atrofie musculara, reumaŽtism si entorse.
In cazul crampelor abdominale, stomacale si menstruale, ca si in
spasmele orŽganelor pelviene (genitalE), este indicat cimbrul atat in uz intern cat si in uz extern. Se beau 2 cesti pe zi. Florile culese in soarele amiezii si uscate se aplica extern sub forma de perne de plante in cazul crampelor, inainte de culcare, aceasta perna se incalzeste intr-o tigaie si se pune pe stomac sau bazin. Se recomanda pernele de plante si in umflaturi, contuzii si
reumatism vechi.
Asociat in parti egale cu patlagina-ingusta, cimbrul si-a dovedit eficacitatea in combaterea afectiunilor cailor respiratorii, a secretiilor abundente ale bronhiilor si a astmului bronsic, ba chiar a tusei convulsive, intr-o ceasca cu apa fierbinte se inŽtroduc o felie de lamaie si 1 lingurita de amestec cimbru-patlagina. Repaos: 1/2 minut. Ceaiul trebuie baut foarte fierbinte si in inghitituri mici. Se prepara proaspat de 4-5 ori pe zi; daca ameninta pericolul unei pneumonii, acest ceai luat din ora-n ora in inghitituri mici nu-si va rata efectul. Din fericire, mai exista inca multe mame care n-au uitat cimbrul. De foarte multe ori nu se tine insa seama de faptul ca daca se da copiilor bautura direct de la frigider se poate ajunge la o bronsita cronica, iar aceasta duce in anii urmatori la emfizem cu grea
insuficienta respiratorie.
Tinctura de cimbru (a se vedea "Moduri de folosire") serveste ca frectie pentru fortificarea membrelor la copiii slab dezvoltati; dar si bolnavii de scleroza in placi (multiplA) ar trebui sa apeleze la aceasta frictioriare.
De cat chin ar putea fi crutate unele familii daca un copil bolnav ar fi tratat la timp cu cimbru, fie sub forma de ceai, fie de bai. Multi copii agitati sau nervosi au capatat un
somn sanatos printr-o baie de cimbru. Dar si oamenii suferind de surescitare nerŽvoasa si depresiuni se insanatosesc la scurt timp dupa ce fac asemenea bai.
N-ar trebui trecut cu vederea faptul ca aceasta planta medicinala este un remediu indicat contra patimei betiei. Se toarna 1 litru de apa clocotita peste 1 pumn plin de cimbru, se acopera si se lasa 2 minute in repaos. Ceaiul se pune intr-un termos si se da alcoolicului la fiecare sfert de ceas cate 1 lingura plina. Urmeaza greturi, varsaturi, purgatie si urinari puternice, valuri de sudoare, o mare pofta de mancare si senzatie de sete. In caz de recidive, care la inceput sunt inevitabile, iar mai tarziu tot mai rare, cura se repeta.
Si in crizele de epilepsie se recomanda cimbrul. Ceaiul, 2 cesti pe zi, nu se bea in criza, ci pe tot parcursul anului sub forma de cura de 2-3 saptamani, cu intreruperi de cate 10 zile. Minunat si foarte prielnic este siropul de cimbru, in raceli, el se administreaza inaintea meselor.
MODURI DE FOLOSIRE
Infuzie: O lingurita (cu varF) de plante este oparita cu 1/4 litru de apa proaspatfiarta si se lasa sa stea putin. Adaos la baie: Pentru 1 baie completa - 200 grame de plante (a se vedea
"Bai complete" la capitolul "Partea generala"). Tinctura de cimbru: Cu inflorescentele culese in soarele amiezii se umple o sticla pana la gat, fara a se indesa, se toarna rachiu de
secara sau de fructe de 38-40% si se lasa sa stea 14 zile la soare.
Ulei de cimbru: Cu inflorescentele culese in soarele amiezii se umple o sticla, fara a se indesa si se toarna deasupra ulei de masline presate la rece, in asa fel incet uleiul sa stea peste flori intr-un strat gros de 2 degete. Se lasa 14 zile la soare sau in apropierea masinii de gatit.
Perna de plante: Se umple o perna cu plante si se insaileaza.
Sirop de cimbru: Florile si tulpinile culese in soare se umezesc cu mainile ude la introducerea intr-un borcan. Se pun in straturi cu zahar nerafinat si se apasa pentru a se indesa in borcan. Se lasa totul cca. 3 saptamani la loc insorit. La filtrare, florile si tulpinile imbibate cu zahar trebuie spalate doar cu putina apa, care se toarna apoi la sirop. Se pune siropul la foc mic sa se evapore fara a-l lasa sa fiarba. Siropul n-are voie sa devina nici prea subtire, nici prea gros, deci este lasat sa se raceasca o data sau de doua ori, pentru a se face o proba.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
