Papadia se numeste in limbaj popular si buha, cicoare, crestatea, floarea-malaiului, flori-galbene, laptuca, lilicea, niparticli, papa-gainii, pui-de-gisca. Aceasta planta, vazuta pe pajisti si toate intinderile de iarba si con¬siderata de multi o buruiana suparatoare, reprezinta pentru omenirea suferinda o planta de leac deosebit de valoroasa. Infloreste in aprilie-mai pe toate pasunile, lizierele, campiile si orice suprafata cu iarba - un covor floral galben care ne entuziasmeaza an de an. Planta evita locurile foarte ude. Are doua pro¬prietati remarcabile: Ajuta in bolile biliare si in cele hepatice.inainte de inflorire se colecteaza frunzele, primavara sau toamna radacinile, iar tulpinile in timpul infloririi, intreaga planta are efect tamaduitor. Eu insami mi-am creat un obicei din a pune, cum se face primavara, intreaga planta pe masa in forma de
salata sau de a prepara la cina o salata de papadie amestecata cu
cartofi si garnisita cu oua cleioase. Cand am fost in Iugoslavia la cura, pacientii primeau zilnic la masa, pe langa alte feluri de salate proaspete, si un cartonas cu salata de papadie. Medicul, un renumit specialist in bolile de ficat, a raspuns la intrebarea mea referitor la aceasta problema ca
papadia are o influenta cat se poate de benefica asupra ficatului. Astazi stiu ca tulpinile proas¬pete, din care se consuma 5-6 pe zi in stare cruda, ajuta rapid in
hepatita cronica (durere foarte acuta pana sub omoplatul drepT). Ele sunt de folos si in diabet. Diabeticii ar trebui sa manance aceste tulpini, pana la 10 pe zi, atat timp cat papadia este inflorita. Se spala tulpinile cu flori cu tot, abia dupa aceea se indeparteaza floarea si se mesteca incet tulpina. Aceasta are la inceput un gust amarui, este acrisoara si zemoasa si se aseamana cu andivele. Oamenii permanent bolnaviciosi, care se simt abatuti si obositi, ar trebui sa faca o cura de 14 zile cu tulpini proaspete de papadie. Se vor minuna de efectul lor extraordinar.
Ele ajuta insa si in alte afectiuni. Ne scapa de mancarimi, eczeme si eruptii, imbunatatesc sucul gastric si curata
stomacul de tot felul de substante care se eVifriifia greu. Tijele proaspete pot dizolva fara dureri calculul biliar, ele stimuleaza ac¬tivitatea hepatica si biliara. Pe langa saruri minerale, papadia contine substante cura¬tive si de sinteza foarte importante pentru inlaturarea tulburarilor de metabolism. Datorita efectului sau depurativ, ajuta si in
artrita si reumatism; inflamatiile gangli¬onilor se retrag, daca se tine pana la sfarsit cura de 3-4 saptamani cu tulpini proaspete. In icter si in afectiunile splenice, papadia se foloseste, de asemenea, cu succes.
Radacinile de papadie, mancate crude, la fel ca si cele uscate servite la ceai au efect depurativ, de stimulare a digestiei,
sudorific si diuretic, precum si stimulant. Ele fac sangele foarte fluid, fiind considerate un mijloc excelent contra sangelui ingrosat.
Vechile carti despre plante medicinale istorisesc ca femeile foloseau ca produs cosmetic infuzia preparata din oparirea plantei si a radacinii. Obisnuiau sa-si spele cu ea ochii si fata, sperand sa capete astfel un "chip mai luminos". Papadia face parte din acele plante care nu "hiberneaza", ci le cresc frunze si in anotimpul rece.
In fiecare primavara imi prepar un sirop din flori de papadie, care are un gust ex¬celent, fiind in acelasi timp si in profitul sanatatii. La turta dulce pe care o fac de Craciun, folosesc numai sirop de papadie.
Mama mea s-a intalnit odata cu o femeie care-si umpluse sortul cu flori de papadie. Intreband-o ce face cu ele, a aflat reteta pentru prepararea deliciosului sirop de papadie, pe care, la randul meu, o transmit mai departe:
Se pun de 2 ori cate 2 maini pline de flori de papadie intr-un litru de apa rece. Se pune la foc mic pana incepe sa fiarba, se lasa sa dea cateva clocote bune, se ia oala de pe foc si se lasa totul sa stea peste noapte. A doua zi, se goleste continutul intr-o sita, se scurge, iar florile se storc bine cu ambele maini. Sucul se amesteca cu 1 kilogram de
zahar nerafinat, la care se adauga o jumatate de lamaie taiata felii (coaja se arunca daca a fost tratata cu substante chimicE). Mai multa lamaie acreste prea tare. Oala se pune fara capac pe masina de gatit. Pentru a se pastra toate vitaminele, se da la focul cel mai mic. Astfel, lichidul se evapora fara a fierbe. Siropul se pune la racit o data, maximum de doua ori, ca sa i se poata stabili adevarata consistenta. N-are voie sa devina prea gros, caci s-ar zaharisi dupa o pastrare mai indelungata, dar nici prea subtire, caci atunci ar incepe sa fermenteze dupa un timp. Trebuie sa devina un sirop adevarat, vascos, care, uns pe chifla sau painea cu unt de la micul dejun, este absolut delicios.
Odata lucra la noi un tamplar caruia ii pregatisem pentru cina un platou cu hrana rece, in timp ce familia mea se delecta cu felii de
paine cu unt unse cu acest sirop de papadie proaspat preparat. Si tamplarul nostru a avut pofta sa guste. Crescator de al¬bine fiind, nu m-a crezut ca am facut singura "mierea". A fost incantat si mi-a spus ca siropul putea fi doar cu greu deosebit de
mierea veritabila. As dori sa mai remarc ca bolnavii de rinichi nu suporta bine
aciditatea mierii naturale, in timp ce siropul de papadie este mai sanatos si le prieste.
Aceasta planta medicinala valoroasa ocupa un loc insemnat in medicina populara. Din pacate, ea este cunoscuta gresit de cea mai mare parte a populatiei si con¬siderata o buruiana incomoda.intr-o procesiune de Joia Verde m-a frapat un flacaias care era stegar si avea fata desfigurata de acnee. l-am atras mamei lui atentia asupra efectului depurativ al urzicii si papadiei. Mama nici nu stia care-i papadia, desi era departe de a fi o locuitoare de metropola, ea traind in oraselul nostru. Cand i-am explicat despre ce planta este vorba, mi-a declarat revoltata ca doar n-o sa-i ofere fiului ei asemenea buruieni.
MODURI DE FOLOSIRE
Prepararea ceaiului: Se pune peste noapte 1 lingurita (cu varF) de radacini in 1/4 litru de apa rece, se incalzeste a doua zi pana incepe sa fiarba si se fil¬treaza. Aceasta cantitate se bea, inghititura cu inghititura, 1/2 ora inainte si 1/2 ora dupa micul dejun.
Salata: Din frunze si radacini crude, proaspete (a se vedea fragmentul respec¬tiv de texT).
Tulpini: A se mesteca bine si a se manca zilnic 5-10 tulpini crude, spalate.
Prepararea siropului: A se vedea fragmentul respectiv de text!
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
