mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Plante si fitoterapie
Index » Plante medicinale » Plante si fitoterapie
» Speranta mondiala in tratarea bolii alzheimer prin remedii naturiste

Speranta mondiala in tratarea bolii alzheimer prin remedii naturiste


Share







Conform statisticilor actuale, in Romania incidenta tulburarilor mintale care corespund loului clinic al bolii Alzheimer a crescut de la 605 in 1975, la 883 persoane la 100.000 locuitori in 1993. Dupa datele furnizate de ONU, numarul populatiei de virsta a treia a ajuns la 500 milioane, ativ cu 200 milioane in 1950 si se preconizeaza ca la nivelul anului 2025 numarul persoanelor virstnice pe glob sa fie de 1 miliard.

Rolul exact al geneticii in boala Alzheimer nu este inca silit. Cercetarile de ultima ora au silit o legatura a acestei boli cu anumiti cromozomi. Alte cauze includ boala Parkinson, hidrocefaleea, deficienta de vitamina B 12, al elementului aur, nivelul scazut al hormonului tiroidian, sindromul Down, alcoolismul, anumite boli infectioase sau depresia majora, la ora actuala necunoscindu-se cu precizie cauzele ei. Cantitatea de neuro-transmitatori (de acetilcolina - substante chimice care servesc drept mesageri intre celulele nervoase) este mai mica. Aceste substante sint esentiale in procesul de gindire si al memoriei.




Boala are mai multe stadii evolutive - precoce (faza usoara), intermediar (faza moderata) sau tardiv (faza severa).

Din punct de vedere somatic sint evidente cite schimbari ce au fost obserte la nivelul creierului acestor bolnavi.

Celulele creierului se micsoreaza sau dispar si sint inlocuite cu pete dense, de forma neregulata numite placi senile.

Apar formatiuni neurofibrilare, in interiorul celulelor creierului, afectind sanatatea acestora.

Dupa cum se poate obser din imagini, efectuate prin rezonanta magnetica nucleara, o persoana cu boala Alzheimer (imaginea din dreapta) are mai putina materie cenusie decit o persoana care nu este afectata de aceasta boala (imaginea din stinga). Aceasta diferenta are un proces continuu, afectind functionarea cerebrala.

Problematica neuropsihologica se particularizeaza prin dezvoltarea unui sindrom afazo-agnozo-apraxic cu disartrie logoclonica, saracire a limbajului mergind pina la logoree neinteligibila; agnozie, mai ales spatiala (bolnavul nu-si mai recunoaste propria camera); apraxie pina la imposibilitatea imbracarii, dezbracarii si chiar a mestecatului.

Ca factori favorizanti amintim intoxicatiile, avitaminozele, surmenajul si infectiile.

Factorii de risc legati de aparitia acestei boli sint:

Virsta

Loviturile sau ranile la nivelul capului

Ereditatea.

Diagnosticul BA, cea mai frecventa forma de dementa, este dificil, fiind silit cu certitudine abia post-mortem, cind pot fi obserte, in creier, placile senile si aglomerarile neurofibrilare. In timpul vietii diagnosticul se bazeaza pe dole obtinute din studierea comportamentului si din testele si obsertiile psihologice.

Semnele bolii difera mult de la un bolnav la altul, diagnosticarea bazindu-se pe performantele individului in urmatoarele 8 aspecte ale cunoasterii:

1. Orientarea in timp si spatiu,

2. Controlul miscarilor si actiunilor,

3. Atentia,

4. Memoria,

5. Limbajul,

6. Perceptia vizuala,

7. Rezolrea problemelor,

8. Activitatea sociala.

Diagnosticul este confirmat doar daca performantele individului, situate la un nivel inferior, se reduc, dovedindu-se progresive, la testele efectuate cite luni mai tirziu.

Obsertiile si testele se efectueaza pe bolnavii aflati in stadii incipiente ale bolii, deoarece cei aflati in stadii ansate nu mai pot urmari instructiunile si nu se pot concentra.

Tabloul clinic tipic al BA include:

declinul progresiv al functiilor memoriei,

saracirea si deteriorarea judecatii si rationamentului,

schimbari de atitudine si comportament,

apatie, agitatie, agresivitate (verbala si fizica), anxietate, dereglari ale somnului, iriilitate, comportament motor aberant, halucinatii (vizuale, auditive, tactile, olfactive).

Cite simptome sint recunoscute ca insotind BA. Ele pot aparea insa si in alte cazuri de dementa:

1. Pierderea memoriei care afecteaza viata de zi cu zi. Se uita in special evenimente foarte recente;

2. Dificultati in realizarea sarcinilor familiale (persoanele cu BA pot uita cum se prepara un fel de mincare sau pot uita daca au mincat);

3. Probleme de limbaj (persoanele cu BA pot uita cuvinte uzuale, inlocuind unele cuvinte cu substitute neadecte, ceea ce face ca propozitiile rezultate sa fie greu de inteles);

4. Dezorientare in timp si spatiu (persoanele cu BA se pot rataci pe propria strada, nestiind cum sa ajunga acasa);

5. Judecata redusa (persoanele cu BA pot sa nu recunoasca o infectie ca fiind o problema pentru care trebuie sa apeleze la medic sau se pot imbraca inadect - haine groase intr-o zi torida);

6. Probleme cu gindirea abstracta (persoanele cu BA pot uita complet ce sint numerele si ce se poate face cu ele; pot sa nu inteleaga semnificatia zilei de nastere);

7. Probleme cu plasarea obiectelor in locurile adecte (persoanele cu BA pun un cui in frigider sau ceasul in cutia cu zahar);



8. Schimbari in atitudine si comportament (au loc treceri rapide de la calm la furie, fara un motiv explicit);

9. Schimbari ale personalitatii (persoanele cu BA pot deveni extrem de confuze, suspicioase, apatice);

10. Pierderea initiativei (apare o pasivitate accentuata).

Problemele de memorie constituie adesea primul semn al bolii, dar trebuie studiat cu atentie deoarece imbatrinirea in sine produce tulburari ale memoriei si trebuie evitat falsul diagnostic.

Cea mai evidenta si mai clara alterare este cea a memoriei episodice de lunga durata. Ea este pusa in evidenta de rezultatele la intarea perechilor de elemente asociate sau la reactualizarea unui pasaj de proza sau la testul Rivermead, de memorie comportamentala.

Diagnosticul bolii Alzheimer (BA) tine cont de accentuarea pierderii memoriei in timpul vietii si a altor functii cognitive - schimbari de comportament, de personalitate si de gindire.

Pentru o diagnosticare corecta se urmareste alterarea modului de operare a memoriei semantice. De asemenea, la testul bazat pe propozitii stupide persoanele cu BA reactioneaza foarte lent si comit multe erori.

Multitudinea factorilor, ce au fost obserti ca intervenind in aparitiei BA, fac imperios necesara abordarea holistica a cercetarilor asupra acesteia. Astfel functionarea triadei trup-minte-spirit trebuie sa fie armonioasa si sincronizata perfect, orice dereglare a acestei sincronizari putind duce la aparitia bolii.

Tratamentele cunoscute pina in prezent includ medicamente pentru imbunatatirea memoriei prin cresterea cantitatii de acetilcolina in organism si pentru ameliorarea problemelor comportamentale, cum ar fi halucinatiile, agitatia, depresii, starile de anxietate, insomniile etc.

Medicamentele de sinteza utilizate in prezent s-a dovedit ca in timp afecteaza ficatul, produc greata, diaree, rsaturi, oboseala sau crampe musculare.

Aceasta ne-a determinat sa abordam gasirea unei solutii exclusiv naturiste, fara efecte secundare sau contraindicatii, din categoria remediilor complementare, nu alternative. Astfel s-a putut continua tratamentul alopat recomandat de medicul curant, dar s-a completat cu terapia celor doua remedii propuse de noi.

Efectul evident de regenerare neurologica, emotionala si comportamentala a pacientilor, a dus la stoparea evolutiei bolii, dar mai mult, la multi pacienti s-a obsert o revenire evidenta si de nesperat de catre medicii de specialitate la starea de normalitate.

Cercetarea influentelor remediilor exclusiv naturiste asupra aspectelor patologice neurologice din boala Alzheimer a dus, dupa circa 5 ani de studii, la remediul Complex Fito-Alzheimer nr. 1 si nr. 2, format din 7, respectiv 5 te din flora spontana, de la care am recoltat doar mugurii si i-am macerat in amestec de glicerina si alcool etilic din cereale de 96O (tehnica speciala de recoltare si preparare a remediilor, numita gemoterapie), completind cu elementul Aurum metallicum, administrat sub forma homeopata.

Modul recomandat de administrare este sub forma de picaturi (intre 5 si 7), de 3 ori/zi, direct pe limba, inainte cu circa 20 minute de masa, timp de 6 zile pe saptamina. In cea de a 7-a zi, de preferat in ziua de Sabat, se administra remediul Complex Fito-Alzheimer nr. 2, diluat in putina apa, cite 7 picaturi, de 3 ori/zi. Se recomanda evitarea mirosurilor puternice, a consumului de dropsuri, guma de mestecat, cafea sau a produselor cu menta.

Formulele mentionate actioneaza asupra sistemului scular afectat de ateroscleroza, asupra microtraumatismelor care o favorizeaza, asupra traumatismelor aparute in urma accidentelor sculare cerebrale, asupra degenerescentei sistemului neurologic si depresiilor specifice acestei maladii.




Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Plante medicinale:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai