1) Tehnici de modificare a ADN-ului tumoral
G. Cooper, M. Wigler si R. Weiberg au constatat studiind lichidul seminal modificari ale ADN, descoperind o gena H-ras alterata provenind din linii celulare cu cancer cal uman, numite EJ sau T24. Cu aceasta tehnica au fost identificate si alte oncogene: neu, trk, ret, met, mas, hst (55).
2) Identificarea oncogenelor prin anomaliile cro-mozomiale
Alterarile cromozomiale nonrandomizate obserte in celulele canceroase s-au dovedit deosebit de utile in identificarea unui numar mare de alele oncogene. In multe cazuri, s-a silit o corelatie stransa intre o anumita modificare cromozomiala si tipul tumoral si chiar anumite subtipuri histopato-logice. Alelele oncogenice au fost identificate fie prin analiza kariotipului standard, fie prin hibridizarea in situ in fluorescenta.
Multe din anomaliile cromozomiale caracteristice limfoamelor sau leucemiilor implica translocarea intre gena ce codifica imunoglobulina (Ig) sau receptorul celular T (TCR) si o alta gena. Printre genele actite in urma juxtapozitiei cu locusul Ig sau TCR sunt genele myc si bcl-2. Tot in hemopatiile maligne s-au descris si alte translocatii care au ca rezultat aparitia unor proteine himerice noi prin fuzionarea secventelor genice de la un capat al punctului de ruptura de pe un cromozom cu secventele genice ale altui punct de ruptura de pe un alt cromozom asa cum se intampla in cromozomul Philadelphia.
Alte alele oncogene himerice care au fost identificate condifica factori de trancriptie himerici cu structura si functie alterata, de exemplu in
leucemia acuta pre-B se produce fuziunea intre gena e-2-a de pe cromozomul 19q cu gena pbx-l de pe cromozomul 1q.
3) Identificarea alelelor oncogenelor prin amplificarea ADN-uli.
Aceasta tehnica se bazeaza pe constatarea ca amplificarea ADN-ului implica sute de mii de perechi de baze. De aceea, in unele
tumori mai mult de o oncogena celulara poate fi continuta in secventa amplificata. Un exemplu de amplificare al ADN-ului afectand mai multe oncogene celulare este amplificarea secventelor cromozomului 12q intr-un subset de sarcoame. Ea implica actirea exprimarii genelor mdm2, gli si cdk-4.
