mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boli osoase metabolice
Index » Endocrinologie si metabolism » Boli osoase metabolice
» Tratament rahitismele si osteomalaciile

Tratament rahitismele si osteomalaciile


Share





in rahitismele si osteomalaciile datorate absentei vitaminei D din dieta si expunerii insuficiente la soare, se administreaza vitamina D2 (ergocalciferoi) sau vitamina D3 (colecalciferol) pe cale orala in doze de 800-4.000 UI (0,02-0,lmg) zilnic, timp de 6-l2 saptamani, urmate apoi de o suplimentare zilnica in doze de 200-400 UI, suficiente pentru prenirea acestor afectiuni la persoanele indemne. La persoanele varstnice cu deficit de vitamina D, administrarea acesteia in doze de 50.000 UI per os in fiecare saptamana, timp de 8 saptamani, creste nilurile serice de 25(OH)D spre valori medii-normale. La sugari si la copii acest tratament duce la ameliorarea tonusului si fortei musculare, la cresterea nilurilor serice ale calciului si fosforului si la scaderea nilurilor fosfatazei alcaline dupa mai multe saptamani. Semnele radiologice de vindecare a rahitismului apar dupa cateva saptamani si pot fi complete dupa cateva luni. La copin si sugarii cu tetanie pot fi necesare suplimente de calciu si doze initiale mai mari de vitamina D. La adultii cu osteomalacie prin carenta nutritionala, consolidarea pseudo-fracturilor poate surni dupa 3-4 saptamani de tratament cu doze de 2.000 UI (0,05 mg) de vitamina D pe zi. Vindecarea este completa, de obicei, dupa 6 luni.



Pacientii cu osteomalacie prin malabsorbtie intestinala nu raspund la doze mici de vitamina D. in prezenta unei steatorei manifeste, sunt necesare doze orale zilnice de vitamina D de 50.000 pana la 100.000 UI (1,25-2,5 mg) si doze mari de calciu (de ex. 15 g de lactat de calciu sau 4 g de carbonat de calciu oral pe zi). in unele cazuri, vitamina D pe cale orala este ineficienta si devine necesara administrarea parenterala (de ex. 10.000 Ui/zi intramuscular). O alta abordare terapeutica consta in utilizarea radiatiilor ultraviolete B artificiale sau in expuneri la soare, in asociere cu suplimentarea orala cu calciu, in aceasta forma de osteomalacie sunt eficiente doze mici de calcitriol (0,5 pana la 1,0 ^g/zi). Tratamentul cu fosfat anorganic nu este indicat nici in forma carentiala, nici in malabsorbtia vitaminei D, deoarece determina o hipocalcemie si nu corecteaza deficitul de absorbtie intestinala a calciului. La toti pacientii care primesc doze mari de vitamine D, trebuie urmarite periodic nilul calcemiei si nilul seric al 25(OH)D. Determinarile semicantitati ale calciului urinar nu sunt suficiente.
La pacientii sub tratament anticonvulsivant, de obicei este necesara continuarea acestuia, asociindu-se doze de 1.000 Ui/zi de vitamina D si, in plus, se monitorizeaza nilurile serice ale calciului si 25(OH)D pana la obtinerea unui raspuns terapeutic (semne radiologice de vindecare, ameliorarea simptomelor).
Tratamentul rahitismului si osteomalaciei asociate afectiunilor renale tubulare este mai dificil. in trecut, osteomalacia hipofosfatemica X-linkata era tratata cu doze mari de vitamina D (de la 50.000 la cateva sute de mii de Ui/zi), dar raspunsul scheletic era rareori complet. In prezent este in uz curent suplimentarea orala cu fosfat anorganic sub forma de doze fractionate de fosfor de 1,0 pana la 3,6 g pe zi (50 mg/kg corp/zi la copii) si calcitriol, 0,5 pana la 2,0 [ig/zi (30 ng/kg corp/zi la copii), ceea ce constituie schema terapeutica cea mai indicata pentru ameliorarea cresterii scheletice si vindecarea afectarii osoase. La unii adulti, tratamentul numai cu fosfat anorganic este suficient pentru a face sa dispara slabiciunea musculara si durerile osoase, permitand vindecarea radiologica si histologica. Asocierea de calcitriol amelioreaza balanta calciului si diminua hiper-paratiroidismul secundar, mentinand un nil suficient al fosforului seric care sa permita vindecarea completa. In timpul fazei de debut a tratamentului, la unii pacienti poate aparea o accentuare temporara a durerii osoase si cresterea fosfatazei alcaline. In osteomalacia asociata cu acidoza cronica din cadrul tulburarilor renale tubulare, utilizarea substantelor alcaline poate fi de interes, in asociere cu suplimentarea in tratament a fosfatului si calcitriolului. La pacientii cu ureterosigmoidostomie, bicarbonatul de sodiu oral poate corecta acidoza, poate ameliora nilul seric de fosfat si poate vindeca leziunile osoase; prin administrarea unor doze de intretinere de substante alcaline se poate preni reaparitia simptomelor.


Bolnavii cu sindrom nefrotic avand niluri serice scazute de 25(OH)D beneficiaza de o suplimentare cu vitamina D in doze mici (800 - 1.000 Ui/zi). In tratamentul hipocalcemiei si al osteodistrofiei consecuti insuficientei renale, o eficienta asemanatoare o are calcitriolul in doze mici. Doza initiala recomandata de calcitriol este de 0,25 [ig/zi. Daca parametrii biochimici nu se modifica dupa 2-4 saptamani, doza se va creste in trepte cu 0,25 [ig/zi la fiecare 2 pana la 4 saptamani, pana la obtinerea unui raspuns clinic si biochimic satisfacator (cresterea calcemiei si scaderea nilurilor de PTH). Doza uzuala este de 0,5-l [ig/zi. Calcitriolul se poate administra si intranos (1,0-2,5 [ig/zi de trei ori pe saptamana) la pacientii dializati, in special pentru tratarea osteitei fibroase refractare. Deoarece nu exista un mecanism de control al raspunsului biologic la calcitriol, incidenta unei hipercalciurii si hipercalcemii tranzitorii este mare, mai ales la inceputul tratamentului. De aceea este necesara monitorizarea frecnta a calciului seric in timpul primelor 1-2 luni de tratament si apoi mai rar, dupa silirea unei doze constante. Unii pacienti tratati cu calcitriol prezinta o crestere aparenta a nilurilor serice ale creatininei si o scadere a clearance-ului creatininei; aceste modificari se datoreaza mai degraba alterarii meolismului creatininei decat diminuarii functiei renale. Deoarece calcitriolul are o durata de actiune scurta si nu se depoziteaza in tesutul adipos, hipercalcemia diminua de obicei dupa 2 pana la 7 zile de la scaderea dozei sau intreruperea tratamentului. Suplimentarea cu fosfati este, bineinteles, contraindicata in insuficienta renala cronica. Totusi, uneori poate surni o hipofosfatemie, rezultata din abuzul de antiacide neresorbabile sau prin extragerea exagerata a fosfatului prin hemodializa.
La pacientii care au fost afectati de rahitism in copilarie, solicitarile mecanice anormale datorate deformarilor osoase sere pot contribui la dezvoltarea unor artropatii degenerati, mai ales la nilul soldurilor si genunchilor. Osteo-tomiile practicate la momentul oportun, dupa vindecarea rahitismului, pot preni aceste complicatii si necesitatea unor artroplastii mai extinse ulterior.



Tipareste Trimite prin email



loading...







Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Endocrinologie si metabolism:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai