mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Anestezie
Index » Chirurgie » Anestezie
» ANESTEZIA LA COPII

ANESTEZIA LA COPII





Anestezia la copil prezinta mari particularitati deoarece copilul nu este un adult in miniatura, dezvoltarea organelor interne si sistemul nervos central alaturi de cel vegetativ se face pe etape de varsta de care trebuie tinut cont. pentru o buna anestezie la copil trebuie sa se tina cont de anumite particularitati fiziologice caracteristice fiecarei varste in parte. Medicul anestezist care efectueaza anestezie la copil trebuie sa tina cont e urmatoarele:
- sa posede o experienta alaturi de un bun anestezist pediatric,
- sa fie dotat cu aparatura specifica varstei si sa nu faca improvizatii care pot fi fatale,
- sa cunoasca bine farmacologia drogurilor pe care le foloseste si dozele adecvate varstei,
- sa tina cont de rezervele functionale si gravitatea bolii copilului,
- reevaluarea pre- si postoperatorie a copilului este mai frecventa la copil decat la adult.
O reusita mai pregnanta a anesteziei la copil este cand anestezistul cunoaste bine anatomia si fiziologia copilului. Copilul are o suprafata corporala in raport cu adultul mai mare decat adultul. De aceea temperatura mediului are o mare importanta asupra sa crescand riscul aparitiei hipertermiei si hipotermiei cu cat varsta este mai mica. Sugarul si nou nascutul pierd mai usor caldura de aceea sunt feriti in incubator, pe cand copilul mai mare este predispus la acumulare de caldura (hipertermiE).


Nou nascut si sugar.


Aparat respirator si cai aeriene:
- coaste sunt dispuse orizontal, iar dispozitia oblica apare catre varsta luna XI-XII,
- pozitia diafragmului este inalta T8-T9 de unde rezulta ca excursiile sale sunt mai reduse,
- dispneea se instaleaza mai rapid decat la adult in cazul distensiei abdominale,
- la sugarul intre 3-5 luni in 25% apare obstructia cailor nazale deoarece exista o hipertrofie a tesutului limfoid, cu cresterea secretiilor si atrezie coanala bilaterala,

- macroglosie,


- laringe mai scurt situat la nivelul C3-C4, dificultate de I.O.T.

- epiglota este mai mare


- traheea are portiune mai ingusta subglotic,

- lungimea traheei sete de 5-9cm.


Dimensiunile trahee


Varsta Lungimea (cM) Diametrul (mM)

0-1 luni 4 5


1-3 luni 4 6,5

3-6 luni 4,2 7,6


6-12 luni 4,2 7,6


- excursiile respiratorii sunt reduse, in schimb compensator frecventa este crescuta.

Frecventa respiratorie:


- nou nascut 40-90 resp./minut,

- primele luni 30-80 resp./minut,


- 1 an 20-40 resp./minut.
- raportul volum curent/spatiu mort sunt micsorate la sugar (15/5), creste spatiu mort prin tubulatura si masca,
- capacitatea functionala reziduala este mai mica, de aceea se poate efectua inductie rapida cu substante volatile,
- existenta sunturilor anatomice duc rapid la hipoxie dupa apnee de 30-40 secunde,
- centrii respiratori nu sunt complet dezvoltati explicand astfel apneea prelungita postanestezica,
- metabolismul bazal este crescut (creste consumul de oxigen 8ml/kg/minut si productia de Co2 de doua orI),
- volum ventilator crescut.

Aparatul cardio-vascular


- corul este mai mare,
- frecventa batailor cardiace (A.V. este mai mare, la 12-30 ani se apropie de cea a adultuluI),
- debitul cardiac este de 2-3 ori mai mare ca la adult (180-240ml/kg/minuT),
- peretele muscular al ventriculului este mai slab,
- capacitatea compensatorie a ventriculilor este mica (prin tahicardiE),

- bradicardia scade debitul cardiac,


- T.A. este 30 mmHg si creste pana la un an la 80-85 mmHg,
- volumul de sange 100-120ml/kg nou nascut, 90-100ml/kg la sugar,
- frecventa pulsului 120-180 batai/minut la nou nascut, 85-115batai/minut la sugar.

Echilibrul hidroelectrolitic


- lichidul extracelular este dublu decat la adult (29% din greutatea corpuluI),
- bilantul zilnic reprezinta aproximativ ½ din lichidul extracelular (aprx.700mL),
- deshidratarea apare foarte repede,

- capacitatea de concentrare renala este slaba,


- distributia drogurilor si relatia doza/kgc este influentata din cauza procentului mare de apa din organism (80%), dozele fiind mai mari cu 20-30% decat la adult,
- exista tendinta de retinere de Na si Cl de aceea 1/5 din cantitate de lichid perfuzat va fi e ser fiziologic solutie molara,
- de obicei este prezenta hipocalcemia.

Aparatul gastro-intestinal


- sunt mai frecvente decat la adult regurgitarea, refluxul si aspiratia pulmonara, deoarece sfincterul cardial al esofagului este nefunctional,
- la nou nascut repausul digestiv in preoperator este de 2 ore,
- la sugar de 1-6 luni repausul digestiv este de 4 ore, sugar de 3-6 luni 6 ore si peste 36 luni 8 ore.

Ficatul


- la nou nascut metabolizarea drogurilor este scazuta,

Sistemul endocrin


- copii sunt expusi la hipoglicemie din cauza rezervelor mici de glicogen.

Sistemul hematologic


- volumul sanguin este de 80-100ml/kgc,
- hematocritul este de 46-60% la nastere si scade la un an la 33-40%.
Reglarea termica
- sub 3 luni in prezenta frigului nu apare frisonul, la frig apare stresul de frig cu hipermetabolism (consum de lichide, cresterea catecolaminelor, acidozei, hipoxiei, vasoconstrictiei, etc.).


Principii de anestezie la copii



La copii sub 18 luni nu este necesara o premedicatie. La copii peste 18 luni se va stabili un contact psihologic de cunoastere a personalitatii copilului, obiceiurile, increderea in cadrul medical, examinarea capitalului venos si montarea unei flexule. Premedicatia la copil peste 18 luni sete de 0,02mg/kgc de Atropina si eventual Petidina 1mg/kgc.
Circuitul anestezic la copil pana la 10 kg va fi cir circuitul semideschis unidirectional. Exista aparate standard pentru copii in functie de varsta si greutate.
Laringoscopul - este folosita lama de copil, lama dreapta ier peste 5 ani lama curba. Diametrul sondelor a fost descris la intubatia oro-traheala.
Monitorizarea va cuprinde: temperatura, pulsul, culoarea tegumentelor, stetoscopul esofagian, EKS, pulsoximetrie, capnografie, debit urinar.
Dupa premedicatie se administreaza 20-25 mg Tiopenthal i.m. si copilul este adus adormit in sala de operatie monitorizandu-se permanent respiratia. Narcoza se efectueaza de obicei cu substante anestezice inhalatorii care sunt usor de manipulat. Substantele inhalatorii cele mai folosite sunt halotan + N2O + O2. Inductia este rapida, mentinerea usoara, homeostazia este putin influentata, iar trezirea este rapida. Se vor corecta i.o. pierderile lichidiene, sanguine, iar daca se produce obstructia cailor respiratorii superioare se va trece rapid la dezobstructie.
Intubatia O.T. la copii mici se poate face dupa ce anestezia cu gaz inhalator s-a instalat, fara a folosi curara. La copii mai mari se injecteaza succinilcoilna i.v. 1 mg/kgc pentru I.O.T. care asigura o buna relaxare laringiana. In timpul mentinerii se injecteaza curara tip gallamina 1 mg/kgc sau pavulon 0,05mg/kgc care la finalul anesteziei se va decurariza cu miostin.
Circuitele anestezice la copil sunt cele fara reinhalare si fara calce sodata. Se foloseste tubul T caz in care se foloseste un debit de gaz proaspat de 2,5-3 ori minut/volum bolnavului. De obicei se foloseste pentru anestezie circuitul Kuhn.
La intubatie se folosesc sonde fara balonas de preferinta. In caz ca se folosesc cu balonas aerul introdus pentru etanseizare in balonas este putin pentru a nu leza mucoasa laringiana. Hidratarea se face pe cale venoasa cu solutie de ser glucozat 5%, solutie Ringer lactat sau ser fiziologic 9%o cu un rimt de 8 ml/ora.
In timpul anesteziei la fel ca si la adult se face monitorizarea A.V., T.A., respiratiei, coloratia tegumentelor, temperatura, patul capilar unghial, marimea pupilei, cantitatea de lichide pierdute, sangerarile, saturatia de O2, etc. la finalul anesteziei se aspira bolnavul pe sonda traheala si apoi in cavitatea bucala. Apoi se detubeaza avand in vedere o moitorizare a respiratiei si a libertatii cailor aeriene. In preoperator se asigura o malgezie buna, analgetice majore (petidinA) sau analgetice minore (algocalmina, eferalgan, ketonal, etc.).
Pentru rehidratare parenterala exista standarde internationale pentru 24 ore si anume:varsta Lichide Na K Cl

Nou-nascut 70 ml/kg 1-2 mEq/kg 2 Eq/kg 2 mEq/kg


Copil pana la 10 kg 100-120 ml/kg 2-3 mEq/kg 2 Eq/kg 2 mEq/kg
Copil intre 10-20kg 80-100 ml/kg 1-3 mEq/kg 2 Eq/kg 2 mEq/kg
Copil peste 20kg 60-80 ml/kg 3 mEq/kg 2 Eq/kg 2 mEq/kg


Complicatiile cele mai frecvente la copii sunt: obstructia cailor respiratorii prin secretii, mucus sau edem subglotic. Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizon, O2 + halotan pe masca sau aerosoli efedrina.



Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor