mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Tumorile sistemului nervos
Index » Afectiuni neurologice » Tumorile sistemului nervos
» Tumorile cerebrale

Tumorile cerebrale


Share




Manifestari clinice Tumorile cerebrale se prezinta de obicei cu unul dintre cele trei sindroame: 1) progresia subacuta a unui deficit neurologic focal; 2) convulsii sau 3) afectarea neurologica nonfocala cu cefalee, dementa, tulburari de personalitate sau tulburari de mers. Prezenta simptomelor sistemice ca starea de rau general, scaderea in greutate, anorexia sau febra sugereaza mai degraba metastaze cerebrale, decat o tumora primitiva cerebrala.


Deficitele neurologice focale sunt rezultatul compresiei neuronilor si a substantei albe, prin expansiunea tumorala si edemul ce o acompaniaza. Desi mecanismele de producere a edemului nu sunt cunoscute, celulele tumorale si celulele inflamatorii infiltrati pot sa secrete citokine si alti factori care sa produca edem si pot, de asemenea, sa afecteze functiile neuronale si gliale. Compresia noasa si arteriala poate produce ischemie focala cerebrala.
Convulsiile pot rezulta prin stimularea circuitelor excitatorii sau prin interferenta tesutului anormal cu mecanismele inhibitorii. Tumorile care invadeaza sau comprima scoarta cerebrala sunt mai frecnt asociate cu convulsiile decat neoplasmele subcorticale. Chiar si meningioamele mici care comprima cortexul cerebral adiacent se pot insoti de convulsii.
Tulburarile neurologice nonfocale reflecta de obicei cresterea presiunii intracraniene, hidrocefalie sau invazia difuza a tumorii. Metastazele multiple sau infitratul difuz al creierului de catre gliom sau limfom se poate manifesta prin dementa sau scaderea pragului atentiei. Tumorile localizate in anumite zone cerebrale pot produce deficite fine; de exemplu, tumorile lobului frontal pot produce tulburari de personalitate sau depresie.
Cefaleea poate fi rezultatul iritatiei focale sau al deplasarii structurilor sensibile la durere ( cap. 15) sau al cresterii generalizate a presiunii intracraniene. in prima situatie, cefaleea este localizata tipic si are o intensitate constanta, dar poate fi dependenta de pozitia capului. O cefalee care mai degraba se inrautateste decat sa se amelioreze in clinostatism sugereaza prezenta unei mase tumorale. Cefaleea data de o presiune intracraniana crescuta are anumite caracteristici. In stadiile precoce, atat timp cat presiunea intracraniana este crescuta intermitent, cefaleea se asociaza in principal cu "unde in platou\" de presiune intracraniana crescuta. Cefaleea este de obicei holocefalica si episodica, aparand de mai multe ori pe zi. Atipic apare rapid, in cateva minute, persista 20 pana la 40 minute si dispare tot rapid. Aceasta cefalee poate trezi bolnavul din somnul profund, in general la 60-90 minute dupa ce bolnavul a adormit, sau poate fi precipitata de tuse, stranut sau efort. Vomismentele
pot insoti cefaleea sera. Atunci cand presiunea intracraniana crescuta devine continua, cefaleea devine si ea continua, dar variaza in intensitate. Debutul recent a unei cefaleei constante poate necesita instigatii neuroimagistice pentru a deosebi tumorile maligne cerebrale de cele cu etiologie benigna, incluzand cefaleea din depresie. Presiunea intracraniana crescuta poate determina edem papilar ( modulul 28), desi acesta adeseori nu este observat la pacientii de peste 55 de ani.
Mai putin obisnuit, tumorile maligne cerebrale pot prezenta un debut asemanator cu accidentul vascular cerebral sau cu un deficit neurologic focal. Acest debut poate fi determinat de hemoragia intratumorala, dar deseori hemoragia nu poate fi demonstrata, iar mecanismul este obscur. Tumorile care determina frecnt hemoragie includ astrocitoamele si melonoamele meta-statice cu malignitate crescuta, precum si coriocarcinomul. Debuturi rare ale tumorilor cerebrale includ anosmia prin localizarea meningiomului langa platourile cribriforme si tracturile olfacti si pierderea unilaterala a auzului prin schwannoame ale nervului opt cranian. Tumorile cerebrale asimptomatice, cel mai adesea meningioame, sunt descoperite frecnt accidental prin examinari realizate pentru dirse alte scopuri.
Scala de performanta Karnofsky este utila in evaluarea si urmarirea pacientilor cu tumori cerebrale ( modulul 81). Un scor de 70 sau mai mare indica faptul ca pacientul este ambulator si independent in activitatile de autoingrijire; acest scor a fost luat deseori in calcul ca nil functional de justificare pentru terapia agresiva.


Examene de laborator in mod tipic, tumorile cerebrale primiti nu produc anormalitati serologice cum ar fi un VSH crescut sau prezenta de antigeni specifici tumorali, asa cum produc alte tumori. Metastazele la nilul sistemului nervos, depinzand de tipul si extinderea tumorii primiti, se pot asocia cu manifestarile sistemice ale malignitatii ( modulul 85). Punctia lombara poate precipita hernierea cerebrala la pacientii cu masa tumorala; deci aceasta manevra are o indicatie limitata la suspiciunea de meningita sau metastaze meningeale. Modificarile din lichidul cefalorahidian (LCR) in tumorile primiti si metastatice ale sistemului nervos pot include cresteri ale presiunii acestuia, cresterea nilului de proteine si o pleiocitoza limfocitara medie. Astrocitoamele care se extind la suprafata ntriculara sau ruptura unui chist epidermoid pot uneori sa produca o inflamatie intensa a LCR, simuland o meningita infectioasa. LCR-ui contine rareori celule maligne, cu anumite exceptii cum ar fi metastazele leptomeningeale si tumorile neuroectodermale primiti, inclusiv meduloblastomul.
Instigatii imagistice Tomografia computerizata (TC) si rezonanta magnetica nucleara (RMN) arata efectul de masa tumorala si cresterea contrastului. Efectul de masa reflecta volumul tesutului neoplazic si edemul inconjurator. Tumorile cerebrale prezinta in mod tipic trasaturi vasogenice ale edemului, cu acumularea de apa in exces la nilul substantei albe. Cresterea contrastului arata o rupere a barierei hemato-encefalice, care permite patrunderea in parenchim a substantei de contrast din vasele sangvine. Bariera hemato-encef alica normala se realizeaza prin jonctiuni stranse intre celulele endoteliale si intre endoteliu si astrocite, oprind astfel patrunderea celor mai multe molecule la nilul sistemului nervos. Endoteliul din glioamele maligne si alte tumori ale SNC desface aceste jonctiuni stranse si determina o difuzie pasiva anormala si un transport cular caracteristic, toate acestea contribuind la patrunderea solutiilor si la realizarea edemului. in cadrul terapiei pentru glioamele maligne, volumul cu contrast crescut urmarit prin administrarea intranoasa de substanta de contrast este considerat a reprezenta cea mai mare parte a masei tumorale, dar celulele tumorale depasesc in mod caracteristic granitele acesteia. Astrocitomul cu malignitate scazuta nu prezinta, in mod caracteristic, contrast crescut.
Tomografia cu emisie de pozitroni (TEP) si tomografia cu emisia unui singur foton (TESF) au un rol auxiliar in vizualizarea tumorilor cerebrale, in principal in detectarea recurentelor tumorale la nilul necrozei tisulare care poate aparea dupa iradiere ( mai jos). Electroencefalografia (EEG) este utila pentru evaluarea pacientilor cu posibile convulsii. Imaginile functionale cu TEP si RMN sau magnetoencefalografia pot fi utile in terapia chirurgicala sau radiochirurgicala pentru definirea relatiei anatomice a tumorii cu regiunile cerebrale critice, cum este cortexul motor primar.

TRATAMENT
Simptomatic Glucocorticoizii scad volumul edemului peritumoral si imbunatatesc functiile neurologice; este folosita dexametazona (12 pana la 20 mg/zi, in doze divizate oral sau intranos) pentru ca are o activitate mineralocorticoida relativ scazuta.
Tumorile care implica cortexul cerebral sau hipocampusul pot produce epilepsie si se exprima deseori prin convulsii. Anticonvulsivantele sunt folosite in scopuri terapeutice si profilactice; fenitoina, carbamazepina si acidul valproic sunt la fel de eficiente (modulul 365). Daca tumora are o localizare subcorticala, anticonvulsivantele nu sunt necesare in scop profilactic.
Glioamele se asociaza cu un risc crescut pentru tromboza noasa profunda si embolism pulmonar, probabil din cauza ca secreta factori procoagulanti in circulatia sistemica. in orice caz, riscul determinat de alte tumori cerebrale este necunoscut. Hemoragia din interiorul glioamelor este o caracteristica histopatologica, totusi pacientii par a nu aa un risc crescut de sangerare intracraniana dupa anticoagulare. Anticoagularea cu heparina administrata subcutan in doze mici ar trebui luata in considerare la pacientii cu gliom, in special la cei cu pareza a membrelor inferioare.



Tipareste Trimite prin email







Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Afectiuni neurologice:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai