mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Afectiuni ale tractului digestiv
Index » Afectiuni ale aparatului digestiv » Afectiuni ale tractului digestiv
» Endoscopia gastrointestinala

Endoscopia gastrointestinala







Endoscoapele au revolutionat examinarea tractului gastrointestinal (GI). Datorita flexibilitatii instrumentelor fibrooptice si posibilitatii de a controla capatul distal al instrumentului, operatorul poate ghida endoscopul, sub control vizual, prin curburi multiple. Un canal special permite trecerea unor diverse unelte endoscopice, ca de exemplu pensa de biopsie, perii citologice, tuburi de spalat, dispozitive de injectat si electro-cautere. Fereastra de vizualizare si sursa de lumina de la capatul distal al instrumentului pot fi spalate complet de materialul opacifiant. Lichidele pot fi aspirate din organele cavitare si poate fi insuflat aer, in functie de necesitatile de imbunatatire a vizualizarii. Videoendoscopul reprezinta o perfectionare a endoscopului, prin care un dispozitiv plasat la capatul distal al instrumentului, cuplat la un sistem de inregistrare, transmite imaginea pe un monitor TV. Acest sistem este utilizat din ce in ce mai frecvent, deoarece permite stocarea, analiza si transmiterea imaginilor endoscopice. -^Atlasul color contine se cu imagini tipice vizualizate endoscopic.


Utilitatea fibroendoscopiei in diagnosticul bolilor gastroin-testinale este bine silita. Leziunile superficiale, cum ar fi eroziunile sau ulcerele pe cale de vindecare, sunt trecute cu vederea la examenul radiologie cu substanta de contrast, nu insa si la examenul endoscopic. Succesul rasunator al polipec-tomiei cu ajutorul colonoscopului si al sfincterotomiei cu ajutorul duodenoscopului a condus la dezvoltarea altor tehnici terapeutice endoscopice, ca de exemplu ligatura cu benzi elastice a ricelor esofagiene si ecografia endoscopica cu aspiratie cu ac fin; tratamentul endoscopic este recunoscut astazi ca fiind, in multe situatii, o alternati la interventia chirurgicala.
Cu toate ca esofagogastroduodenoscopia (EGD) nu este o investigatie accesibila operatorului obisnuit, aceasta reprezinta o tehnica accesibila atat pentru pacientul spitalizat, cat si pentru cel din ambulator. Din punct de vedere tehnic, EGD este o procedura relativ simplu de executat, insa antrenamentul si experienta neintrerupta sunt necesare pentru o acuratete diagnostica optima si pentru stapanirea tehnicilor terapeutice. Metode mult mai complexe, de tipul colonoscopiei si colan-giopancreatografiei endoscopice retrograde (CPER), necesita o dexteritate speciala, o investitie substantiala de timp pentru intare si o practica neintrerupta pentru a mentine o indemanare adecta; acestea sunt cel mai bine realizate de specialisti. Complicatiile survin cel mai frecvent atunci cand operatorul este neexperimentat.Inainte de orice procedura endoscopica trebuie facute anamneza si examenul fizic. O atentie deosebita trebuie acordata pacientilor cu boala cardiaca sau pulmonara semnificati; trebuie verificati parametrii coagularii la pacientii cu sangerari excesive in antecedente. La pacientii cu proteze lvulare cardiace sau endocardita bacteriana in antecedente sau cu
* Dr. Michael Kimney a contribuit la acest modul in editia a XIII-a.
sunt dreapta-stanga semnificativ trebuie administrate profilactic antibiotice. Contraindicatiile endoscopiei sunt reprezentate, in majoritatea situatiilor, de incapacitatea pacientului de a coopera sau de a-si da consimtamantul, o situatie insila din punct de vedere pulmonar sau cardiac, ori insilitatea regiunii cervicale inainte de EGD. De asemenea, perforatia intestinala si necroza de perete pe toata grosimea sa constituie contraindicatii pentru orice fel de manevra endoscopica.
Majoritatea specialistilor in endoscopie prefera efectuarea unei sedari usoare cu ocazia procedeelor endoscopice, altele decat sigmoidoscopia flexibila sau decat unele endoscopii superioare de screening. Dupa montarea unui cateter intravenos, se administreaza o benzodiazepina de tipul diazepamului sau midazolamului, pentru obtinerea unei sedari usoare. Poate fi utila, de asemenea, suplimentarea cu un narcotic ca meperidina. Este importanta monitorizarea adecta a semnelor vitale si a saturatiei in oxigen, ca si accesibilitatea unui echipament de aspiratie orofaringiana si de resuscitare, precum si antagonisti ai agentilor sedativi. Anestezia faringiana locala prin gargara, spray cu lidocaina sau anestezice similare este utila inainte de efectuarea unei endoscopii digestive superioare.
Datorita riscului de transmitere infectioasa este esential ca fiecare endoscop sa fie supus unei curatiri meticuloase si unei dezinfectii riguroase sau ca suprafetele contaminate si tuburile sa fie inlocuite dupa fiecare procedura.
ENDOSCOPIA GASTROINTESTINALA SUPERIOARA Varful endoscopului cu vedere inainte este plasat la nivelul sfincterului cricofaringian al esofagului, iar pacientul este incurajat sa inghita, exercitandu-se simultan o presiune redusa. Se insufla mici cantitati de aer prin endoscop, pentru a vizualiza lumenul esofagian. Apoi, endoscopul este trecut in stomac, sub vizualizare directa. Se examineaza cu atentie corpul si antrul gastric. Varful endoscopului fi retroghidat pentru a vizualiza cardia, fundul gastric si mica curbura. Se traverseaza pilonii si se vizualizeaza prima si a doua portiune a duodenului. Leziunile vizualizate pot fi inregistrate pe film foto sau banda video. Din regiunile suspecte pot fi obtinute probe citologice prin biopsie sau prin periaj.
EGD este un procedeu relativ sigur in maini experimentate. Statistici mai largi au sugerat un risc de circa 1 la 500 pentru complicatii serioase si un risc de deces de circa 1 la 10000. Riscurile sunt mai mari in cazul investigatiilor de urgenta, ca si la rstnici sau pacienti grav bolnavi. intr-un studiu asupra pacientilor examinati endoscopic in timpul unei hemoragii gastrointestinale superioare, 1 din 200 a avut complicatii serioase si 1 din 700 a decedat in urma tehnicii. Cauzele principale ale mortalitatii au fost complicatiile cardiopulmonare si perforatiile produse de instrument. La femeile gravide, endo-scopia este preferata examenului radiologie in diagnosticul urgent al bolilor gastrointestinale.
Refluxul gastroesofagian (Vezi modulul 283) Durerea esofagiana poate fi confundata cu o boala cardiaca, iar esofagita se poate prezenta si ca o pierdere indolora de sange. Deoarece esofagita afecteaza de regula numai mucoasa superficiala, nu poate fi diagnosticata prin radiografia de rutina in contrast simplu. La endoscopie se vizualizeaza clar mucoasa friabila, eroziunile liniare si ulceratiile. Nu orice pacient cu pirozis necesita esofagoscopie, dar aceasta investigatie este indicata daca pacientul acuza disfagie, daca examenul radiologie arata o stenoza, o masa sau un ulcer, daca simptomele persista in ciuda tratamentului sau daca se prevede o interventie chirurgicala antireflux. Pacientii peste 40 ani cu pirozis de peste 10 ani trebuie luati in considerare in vederea unei endoscopii, pentru o eventuala evidentiere a unui esofag Barrett.
Esofagul Barrett consta intr-o inlocuire progresi a mucoasei scuamoase distale erodate cu epiteliu metaplazic, care este mult mai rezistent la digestia peptica. Poate fi detectat prin inspectie vizuala si confirmat prin biopsie.
Un astfel de epiteliu este mult mai expus la transformare maligna si, de aceea, merita o supraveghere regulata la fiecare 12-24 luni, prin esofagoscopie si biopsie. Flowcitometria se poate dovedi, de asemenea, utila in diagnosticul precoce al populatiilor celulare cu ADN anormal (de exemplu aneuploidie). Daca este prezenta displazia, este necesara o supraveghere mult mai frecventa pentru a detecta precoce carcinomul inziv sau se poate recomanda esofagectomia mai ales daca displazia este de grad inalt.
Esofagita poate progresa spre formarea de cicatrici sau de stricturi. Aspectul endoscopic al unei stricturi benigne este caracteristic, nu insa si suficient, pentru diagnostic; un proces malign trebuie exclus prin biopsie sau periaj citologic; trebuie prelete probe de pe intreaga lungime a stricturii. Endoscopia, de asemenea, faciliteaza dilatarea stricturilor. Endoscopia este indicata, de asemenea, pentru biopsierea marginii unui ulcer esofagian, pentru a exclude un cancer.
Dilatarea unor stricturi dificile se initiaza cel mai bine prin trecerea unui cablu flexibil prin strictura, prin canalul biopsie al endoscopului, sub vizualizare directa. Endoscopul poate fi retras ulterior de-a lungul cablului, care serveste la ghidarea trecerii prin strictura a unor dilatatoare de polivinil din ce in ce mai largi, sub control fluoroscopic. O tehnica alternati utilizeaza catetere cu balon trecute prin strictura prin canalul endoscopic sau de-a lungul unui cablu de ghidare. Balonul este umflat apoi sub control endoscopic sau/si fluoroscopic, pentru a dilata strictura.

Ulcerul peptic in detectarea ulcerelor, esofagogastro-duodenoscopia are o acuretete mult mai mare decat examenul radiografie al tractului gastrointestinal superior. S-a sugerat chiar ca, in detectarea ulcerelor, examenul radiologie sa fie abandonat in favoarea endoscopiei. Acest lucru este labil atunci cand trebuie depistata sursa hemoragiei digestive superioare si cand se impune o interventie chirurgicala urgenta. Totusi, in eluarea pacientului cu suferinta ulceroasa mai putin presanta, un examen radiologie in dublu contrast al tractului digestiv superior este inca deseori utilizat ca test diagnostic initial. Endoscopia poate fi indicata daca examenul radiologie este echivoc sau daca sugereaza malignitatea unui ulcer, daca examenul radiologie este negativ, insa loul clinic sugereaza un ulcer peptic, sau daca pacientul trebuie operat pentru ulcer. Pacientii cu ulcer duodenal evidentiat de examenul radiologie sau cu deformari ulceroase clasice ale bulbului duodenal nu necesita endoscopie diagnostica daca simptomatologia este caracteristica si daca raspund la tratamentul antiulceros. Totusi endoscopia, de asemenea, permite diagnosticarea infectiei cu Helicobacter pylori, considerat a fi cauza celor mai multe ulcere gastrice si duodenale la pacientii care nu-si administreaza antiinflamatoare nesteroidiene. Endoscopia de screening cu endoscoape de calibru mic, care nu implica necesitatea sedarii, constituie o alternati rezonabila la radiologia cu dublu contrast, ca test diagnostic initial la pacientii simptomatici.
Endoscopia este utila mai ales in vizualizarea ulcerelor postbul-bare, a ulcerelor duodenale gigante si aulcerelor gurii de anastomoza dupa gastrectomie partiala, toate acestea putand fi trecute cu vederea la examenul radiologie. Endoscopia poate fi de ajutor in determinarea cauzei obstructiei caii de ecuare a stomacului.
Cancerul Imaginea endoscopica a cancerului digestiv superior poate fi evidenta, in special atunci cand exista o masa protruzi in lumen. Pe de alta parte, ulcerele maligne, carcinoamele infiltrative sau carcinoamele mici, precoce, sunt de multe ori imposibil de diagnosticat pe baza aspectului macroscopic. Pentru a exclude malignitatea trebuie prelete sase pana la opt probe biopsice de la marginea unui ulcer gastric. Experienta si indemanarea in alegerea probei biopsice cresc acuratetea examenului. Examinarea citologica a probelor obtinute prin laj sau periaj amelioreaza acuratetea diagnostica in toate regiunile tractului digestiv superior ( modulul 92).


La pacientii cu ulcer gastric este o practica standard eluarea endoscopica a vindecarii ulcerului dupa 12 saptamani de terapie antiulceroasa. Ulcerele persistente trebuie biopsiate daca nu au fost biopsiate la momentul diagnosticului initial sau trebuie rebiopsiate daca nu se vindeca. Ulcerele duodenale sunt rareori maligne si, de aceea, in majoritatea circumstantelor, nu trebuie verificata vindecarea in urma tratamentului.
Limfomul gastric primar poate mima ulcerul gastric benign sau adenocarcinomul la gastroscopie sau la examenul radiologie. Poate fi diagnosticat prin biopsie sau citologie, cu toate ca acuratetea nu este la fel de inalta ca in adenocarcinom. Diagnosticul limfomului este facilitat de coloratiile imunochimice ale probelor biopsiate.
Daca o leziune polipoida gastrica este acoperita de mucoasa care apare normala la gastroscopie, probabilitatea malignitatii este foarte mica. Astfel de leziuni sunt de regula tumori benigne intramurale, subepiteliale, ca leiomiomul sau resturile pan-creatice. Biopsiile unor asemenea leziuni sunt de obicei nediagnostice. Aceste leziuni pot fi eluate prin ecografie endoscopica, o tehnica ce combina ecografia diagnostica cu endoscopia. Polipii acoperiti de o mucoasa cu aspect anormal pot fi benigni sau maligni. O biopsie intamplatoare poate sa nu detecteze carcinomul din polip. De aceea, daca este posibil din punct de vedere tehnic, polipii trebuie extirpati in intregime cu ajutorul unui cauter, in vederea examenului histologic. Daca au dimensiunea peste 2 cm, este mai probabil sa fie maligni ( modulul 92). Polipii mari pot necesita excizie chirurgicala.
Carcinomul ampular poate fi diagnosticat prin biopsie in timpul duodenoscopiei, cu toate ca o sfincterotomie endoscopica anterioara poate creste precizia diagnosticului. Alte neoplazii maligne duodenale primare sunt foarte rare. Extinderile cance-relor pancreatice sau ale tractului biliar sunt greu de diagnosticat, deoarece cancerul poate sa nu se fi extins in mucoasa, nefiind accesibil astfel biopsiei endoscopice sau examenului citologic. in aceste tumori secundare, diagnosticul depinde de diverse asocieri intre ecografie (endoscopica sau transabdominala), tomografie computerizata, angiografie si CPER, cu examinarea citologica si/sau biopsie a stenozelor ductale.
Hemoragia digesti superioara ( si modulul 44) Endoscopia in primele 12 pana la 24 de ore ale unei hemoragii digestive superioare poate fi foarte utila in alegerea unui tratament adect, prin vizualizarea sursei de sangerare. Pot fi obserte leziuni superficiale care nu se evidentiaza la examenul radiologie (esofagita, sindrom Mallory-Weiss, gastrita erozi, ulcer de stres sau telangiectazii). in plus leziunile evidentiate de examenul radiologie pot sa nu reprezinte si sursa de sangerare. Endoscopia poate determina sediul si gradul actualei sangerari. De exemplu, vizualizarea unei artere din care tasneste sange ce inunda stomacul indica o hemoragie masi care necesita o interventie terapeutica prompta. Diferite studii au aratat ca demonstrarea endoscopica a unei sangerari active oarecare, a unui s nesangerand "vizibil\" (sau a unui ,,trombus\"-santinela) pe fundul ulcerului face resangerarea mult mai probabila. Acuratetea diagnostica a endoscopiei de urgenta in hemoragia digesti superioara este de aproape 90%.
Orice pacient supus examenului endoscopic pentru hemoragie digesti superioara trebuie sa beneficieze de o examinare endoscopica atenta a esofagului, stomacului si duodenului. Ocazional, leziunea hemoragica nu poate fi diagnosticata cu exactitate, dar localizarea ariei de hemoragie poate fi foarte utila; de exemplu, poate fi obsert sange arterial rosu-deschis curgand din duoden in stomac, esofagul si stomacul fiind fara semne de sangerare acti.
Exista trei probleme controversate legate de endoscopie si de sangerarea gastrointestinala. Prima- necesita endoscopie toti pacientii cu hemoragie? Endoscopia este indicata la toti pacientii care ar putea necesita interventie chirurgicala datorita hemoragiei continue sau resangerarii, pentru ca alegerea tipului de interventie depinde de sediul si natura sangerarii. in plus, endoscopia furnizeaza informatii pretioase privind probabilitatea ca sangerarea sa continue sau sa recidiveze. Si, in sfarsit, endoscopia permite interventia terapeutica. A doua - cat de devreme ar trebui efectuata endoscopia la pacientul cu hemoragie acuta? Majoritatea studiilor arata ca acuratetea diagnostica a EGD ramane ridicata in primele 12 pana la 24 de ore dupa episodul hemoragie. Toate studiile au fost de acord ca este de preferat amanarea endoscopiei pana la silizarea semnelor vitale prin transfuzii de sange adecte. Endoscopia de urgenta trebuie rezerta acelor pacienti cu hemoragie masi continua sau resangerare, necesitand o decizie imediata privind aplicarea tratamentului chirurgical sau a altui tip de tratament. Daca pacientul se exsanghineaza, endoscopia poate urma instalarii anesteziei, precedand imediat interventia chirurgicala. Astfel, caile respiratorii ale pacientului sunt protejate printr-un tub endotraheal. A treia - influenteaza endoscopia rezultatele clinice? Studiile recente asupra tratamentului endoscopic al hemoragiilor utilizand probe termice, probe bipolare si metode de injectare sugereaza ca aceste metode sunt sigure si reduc necesarul de sange, de interventii chirurgicale, ca si mortalitatea la unii pacienti.
Administrarea diferitelor solutii sclerozante in ricele esofagiene sau in proximitatea acestora constituie un tratament eficient pentru oprirea hemoragiei active din rice. Ca alternati, ligatura endoscopica a ricelor cu benzi elastice din cauciuc a demonstrat ca poate opri hemoragia si oblitereaza ricele in mai putine sedinte si cu complicatii mai putin severe decat cele consecutive agentilor sclerozanti. Injectarea repetata a unor agenti sclerozanti, ca si ligatura cu benzi elastice se pot realiza pentru eradicarea ricelor.
Gastrostomia endoscopica percutanata (GEP) Plasarea tuburilor de gastrostomie de alimentatie sau de decompresiune poate fi facilitata prin utilizarea endoscopului. Sub sedare, se identifica un loc convenabil pentru o gastrostomie, se introduce percutanat in stomac un ac, iar apoi, cu ajutorul unei pense endoscopice, se capteaza un fir sau o sarma trecuta prin ac. Tubul de alimentare este trecut de-a lungul sarmei in stomac. Alimentarea se incepe in aceeasi zi sau in urmatoarea. Se reduc astfel timpul de spitalizare, morbiditatea si mortalitatea asociate gastrostomiei chirurgicale.
Pacientii cu disfagie secundara afectiunilor neurologice degenerative si accidentelor sculare cerebrale beneficiaza cel mai mult de gastrostomia endoscopica. Alte indicatii cuprind disfagia secundara neoplasmelor extremitatii cefalice si a gatului, ca si incapacitatea de alimentare datorata leziunilor cerebrale difuze. Pacientii cu pareza gastrica severa pot fi alimentati printr-o sonda jejunala plasata prin gastrostoma si apoi trecuta prin pilor. Decompresia gastrica simultana este posibila prin plasarea unui tub separat in gastrostoma.
Tratamentul paleativ al carcinomului esofagian Pacientii cu disfagie secundara stricturilor esofagiene maligne nu pot fi, de regula, tratati curativ prin esofagoectomie. in aceasta situatie, ca tratament paleativ, deseori se alege rezectia chirurgicala si radioterapia. Endoscopistul poate oferi, de asemenea, un ajutor paliativ in aceste situatii, atunci cand radioterapia a esuat si riscurile sunt prea mari pentru interventia chirurgicala.
Dilatatia stricturilor maligne este deseori posibila utilizand dilatatoare de polivinil trecute peste o sarma de ghidaj plasata endoscopic. Aceasta poate ajuta initial pacientul sa inghita, insa de regula este necesar un tratament definitiv suplimentar. Acesta poate consta in ablatia prin laser sau prin plasarea unei proteze ori a unui stent. Tumorile de la nivelul lumenului esofagian pot fi distruse utilizand energie laser de tip Nd: YAG, cu ajutorul unui semnalizator de ghidaj plasat prin cateterul biopsie al endoscopului. Noi metode utilizand terapia fotodinamica sunt in curs de eluare. Ca alternati, dupa dilatarea unei stenoze, cu ajutorul dilatatorului poate fi plasat un stent de calibru mare.
Atunci cand dilatatorul fi extras, lumenul stentului permite trecerea alimentelor. Stenturile sunt utile in special in tratamentul paleativ al fistulelor maligne traheoesofagiene.
Alte indicatii In diagnosticul de urgenta al bolilor gastro-intestinale in sarcina, endoscopia superioara substituie, de regula, examenul radiologie. Pacientilor cu disfagie li se recomanda efectuarea esofagoscopiei, deoarece cauza este frecvent organica, poate sa nu fie detectata la examenul radiologie si, in cursul endoscopiei, se poate efectua biopsie pentru confirmare. Disfagia cauzata de dismotilitatea esofagiana este diagnosticata cel mai bine prin manometrie sau cinera-diografie. Deglutitia dureroasa (odinofagia), in special la pacientii diabetici sau imunosupresati, poate necesita o esofa-goscopie, deoarece biopsia si periajul peretelui esofagian afectat pot evidentia infectii cu monilii, cu herpes sau cu citome-galovirus. La scurt timp dupa ingestia unor agenti corozivi, daca nu exista semne de necroza a peretelui, esofagoscopia lenta si blanda este utila pentru aprecierea severitatii leziunii. Multi corpi straini inclati pot fi extrasi din esofag sau stomac cu ajutorul unei pense sau al unui forceps; corpii straini ascutiti sunt extrasi cel mai bine prin tragerea lor in lumenul unui esofagoscop tubular rigid cu lumen liber sau in lumenul unui tub protector de invelis al endoscopului fibrooptic. Esofagoscopia atenta dupa extragerea corpilor straini esofagieni este importanta pentru a determina daca exista o leziune subiacenta care a determinat inclarea (de exemplu cancer, stricturi benigne, esofagita peptica).In stomacul operat, gastroscopia este deosebit de utila in detectarea carcinoamelor, a ulcerelor recurente, a inginatiei retrograde si a stenozei stomei. Diferite studii europene au indicat ca exista un risc crescut de dezvoltare a carcinomului pe bontul gastric la mai mult de 20 ani dupa o gastrectomie Billroth II, desi marimea riscului, daca chiar exista unul, este controversata. Diagnosticul unui astfel de carcinom postoperator poate necesita mai multe biopsii din mucoasa aparent normala, din vecinatatea anastomozei.
O noua aplicatie endoscopica este combinarea ecografiei cu endoscopia. Aceasta se poate realiza prin atasarea unui dispozitiv ecografic la endoscop sau trecand un instrument ecografic prin cateterul de biopsie al endoscopului. Ecografia de inalta rezolutie aplicata endoscopic este un instrument de mare acuratete util pentru stadializarea proceselor maligne esofagiene si gastrice, detectarea neoplasmelor pancreatice si determinarea extinderii sculare in cancerele pancreatice. Ecografia endoscopica poate fi utilizata pentru a elua mase tumorale si pentru a ghida aspiratia endoscopica prin ac.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor