mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Afectiuni ale tractului digestiv
Index » Afectiuni ale aparatului digestiv » Afectiuni ale tractului digestiv
» Colonoscopia

Colonoscopia


Share




intregul lumen al colonului, de la anus pana la cec, poate fi vizualizat de un colonoscopist experimentat. Acest lucru constituie una din cele mai importante aplicatii diagnostice si terapeutice ale endoscopiei, deoarece poate diagnostica cancerele colonice potential curabile, neevidentiate prin alte tehnici si poate extirpa polipii adenomatosi potential precancerosi.
Majoritatea colonoscopiilor initiale sunt efectuate pentru a instiga aspecte anormale ale irigografiei sau pentru a elucida cauza unei hemoragii gastrointestinale. Posibilitatea de instigare a intregului colon este utila si in ingrijirea unor pacienti cu boli inflamatorii intestinale si a pacientilor cu antecedente heredocolaterale semnificati in ceea ce priste polipoza sau cancerul de colon.


Pacientii sunt pregatiti pentru colonoscopie cu laxati si clisme evacuatorii sau printr-un lavaj intestinal total cu o solutie electrolitica neabsorbabila.
Complicatiile cele mai importante ale colonoscopiei sunt hemoragia si perforatia (rata morbiditatii este de 0,5-l,3%; rata mortalitatii este de 0,02%). Rata complicatiilor post polipectomie este de 1-2%. Boala ischemica sau dirticuloza, ca si iradierea prealabila fac procedeul mult mai dificil si riscant. De asemenea, riscul perforatiei este crescut la pacientii cu colita foarte activa; in cele mai multe cazuri colonoscopia trebuie evitata in faza acuta.
Polipii (zi si modulul 92) Un polip vizualizat la clisma baritata beneficiaza de colonoscopie din doua moti: poate fi un artefact sau un cancer si poate fi omis un al doilea polip sau un cancer. De regula, in cursul colonoscopiei, polipul poate fi excizat, cu rate de morbiditate si mortalitate inferioare procedeelor chirurgicale. Cel mai bun mijloc de a elimina diagnosticul de cancer al unui polip este extirparea completa pentru examenul histologic. Polipii hiperplazici nu se malignizeaza; polipii coloniei care prezinta histologic o neoplazie benigna se pot insa maligniza (adenoamele tubulare si viloase). Riscul ca polipii neoplazici sa fie cancerosi este proportional cu dimensiunea acestora. De asemenea, riscul este mai mare la polipii vilosi. Polipii pedunculati cu cancer moderat sau bine diferentiat limitati la mucoasa si cu pedunculul respectat pot fi tratati curativ prin excizie cu ajutorul unui electrocauter, cu ocazia colonoscopiei. Astfel, majoritatea colonoscopistilor excizeaza toti polipii cu diametrul peste 0,5 cm. Polipii sub 0,5 cm in diametru trebuie biopsiati sau extirpati, deoarece peste 50% pot fi adenomatosi, iar aspectul macroscopic al unui polip nu poate preciza natura sa histologica. Oportunitatea acestui mod de abordare este sugerata de cateva studii, inclusiv un studiu sigmoidoscopic in care excizia tuturor polipilor a redus incidenta asteptata si invazivitatea cancerelor subiacente. Pacientul cu polipi adenomatosi prezinta risc crescut de dezvoltare a unui alt polip sau cancer si de aceea necesita un program regulat de screening. Frecnta optima a examinarilor dupa polipectomie nu a fost inca silita. Atunci cand este descoperit un polip, trebuie instigat intreg colonul pentru identificarea unor polipi sau cancere sincrone. Acest lucru ar trebui repetat la intervale de 3-5 ani si mai frecnt la pacientii cu istoric de cancer colonie sau polipi multipli. Daca probele de scaun sunt poziti pentru hemoragie oculta sau daca apar simptome, este indicata instigarea imediata. La pacientul cu risc mediu fara polip cunoscut se realizeaza anual tuseu rectal si test pentru hemoragii oculte. De la varsta de 50 de ani se va realiza o data la 3-5 ani o sigmoidoscopie cu instrument flexibil.
Aspecte anormale la clisma baritata Orice defect de umplere cu bariu merita evaluat prin colonoscopie. Daca leziunea este un polip pedunculat, acesta poate fi excizat in derea examenului histologic; daca aspectul leziunii sugereaza un cancer, atunci poate fi biopsiata pentru confirmarea histologica. Atunci cand se descopera un polip sau un cancer, tot restul colonului trebuie examinat pentru polipi aditionali sau carci-noame sincrone. Unele leziuni diagnosticate ca mase tumorale la examenul radiologie pot sa nu fie prezente la endoscopie sau sunt produse mai frecnt de leziuni de tip polip decat de cancer.
Stenoza vizualizata radiologie Determinarea cauzei unei stenoze segmentare poate fi dificila la examenul radiologie. Colonoscopia permite insa frecnt acest lucru si ajuta la diferentierea adenocarcinoamelor de inflamatii secundare ischemiei, iradierii, dirticulozei sau colitei Crohn. Chiar si cele mai caracteristice leziuni cu aspect in "cotor de mar\", la examenul radiologie, pot fi acoperite de mucoasa normala la colonoscopie, sugerand o leziune inflamatorie extrinseca. La 10-30% din pacienti, segmentele stenozate evidentiate la examenul radiologie nu se vizualizeaza la colonoscopie, fiind probabil regiuni spastice temporare.



Sangerarea cronica (examen radiologie si sigmoidoscopie negati) Sangerarea cronica reprezinta o indicatie frecnta pentru colonoscopie. Probabilitatea omiterii unei leziuni la examenul radiologie este mai mare atunci cand se foloseste contrastul simplu decat la utilizarea tehnicii in dublu contrast cu aer. Cauza sangerarii este descoperita la circa 40% din astfel de pacienti si consta in leziuni, cum ar fi polipii adeno-matosi, adenocarcinomul si bolile inflamatorii intestinale. Daca nu se descopera nici o sursa de sangerare, poate fi utila o instigare a tractului digestiv superior prin examen radiologie sau prin endoscopie si, de asemenea, poate fi luata in considerare o sangerare de la nilul intestinului subtire.
Bolile inflamatorii intestinale Colonoscopia poate fi de folos in diagnosticul initial, in special in diferentierea bolii Crohn de colita ulceroasa. Ea poate ajuta chirurgul sa sileasca preoperator gradul de activitate si extinderea bolii. Colonoscopia poate fi utila in evaluarea anormalitatilor radio-logice sugesti de cancer, cum ar fi stenozele, polipii sau masele tumorale. Colonoscopia poate fi indicata la pacientii cu colita ulceroasa cu evolutie de peste 10 ani, datorita riscului crescut de cancer; colonoscopiile repetate la intervale regulate sersc la detectarea displaziei colonice cat timp aceste leziuni sunt intr-un stadiu curabil inca. Totusi beneficiul unei astfel de supragheri colonoscopice in termenii mortalitatii si ai frecntei optime a colonoscopiei la astfel de pacienti este inca controrsat. Fara indoiala, daca un gastroenterolog descopera o displazie de grad inalt in biopsiile colonice la un pacient cu o colita ulceroasa che, in majoritatea cazurillor considera acest lucru o indicatie pentru colecta mie. Colonoscopia este contraindicata la pacientii cu megacolon toxic, in bolile foarte acti sau intr-o perforatie intestinala posibila.
Alte indicatii Pentru screening-ul de rutina, sigmoido-scopul flexibil a inlocuit sigmoidoscopul rigid lung de 25 cm, deoarece poate explora 40-60 cm cu o pregatire minima, genereaza un disconfort mai mic si furnizeaza informatii diagnostice mai bune. Dupa rezectia colonica segmentara pentru cancer, colonoscopia poate detecta precoce recidi la nilul mucoasei si le poate diferentia de stenoze anastomotice benigne sau de granuloame de fir sangerande. Colonoscopia este utilizata ocazional in cursul laparotomiei pentru asistarea chirurgului la excluderea altor leziuni. Colonoscopul poate fi avansat rapid spre cec de catre chirurg, cu excizia polipilor aditionali, fara colonotomie. Colonoscopia este utila in tratamentul pacientilor cu hemoragie digestiva inferioara ( modulul 44). Polipii hemoragiei pot fi excizati cu ajutorul electro- cauterului. Terapia endoscopica hemostatica poate fi utila si in alte leziuni sangerande, ca de exemplu in angiodisplazii. Colonoscopia nu este, de regula, necesara pentru diagnosticul polipozei colonice familiale, deoarece membrii familiilor afectate pot fi diagnosticati prin sigmoidoscopii periodice. Carcinomul reprezinta o amenintare sera in sindroamele polipozice familiale care produc multi polipi adenomatosi (polipoza familiala si sindromul Gardner); in aceste conditii, polipectomia este utila pentru diagnostic, dar colectomia este singurul tratament care previne dezvoltarea carcinomului. Acesti pacienti risca, de asemenea, sa dezvolte adenom si cancer duodenal si periampular si trebuie supusi probabil unei supragheri periodice cu un duodenoscop cu dere laterala.



Tipareste Trimite prin email











loading...



Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2018 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Afectiuni ale aparatului digestiv:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai