Relatia stransa dintre minte si trup. - Intre minte si trup exista o relatie deosebit de stransa, de aceea, pentru a atinge cele mai inalte standarde ale realizarii morale si intelectuale, este necesar sa respectam legile ce conduc existenta noastra fizica. - PP 601 (1890)
Efortul intelectual este influentat de puterea fizica. - Pentru indeplinirea lucrarii pe care o avem de facut, este necesara implicarea tuturor puterilor de care dispune fiinta noastra. Tot ceea ce consuma in mod inutil puterile noastre fizice slabeste capacitatea de efort intelectual. De aceea, orice practica nefarabila sanatatii trupului trebuie abandonata in mod categoric.
Marele apostol Pavel spune: "Ci ma port aspru cu trupul meu si-l tin in stapanire, ca nu cumva, dupa ce am propovaduit altora, eu insumi sa fiu lepadat". Noi nu putem persevera in consacrarea fata de Dumnezeu, degradandu-ne in acelasi timp sanatatea, prin ingaduirea constienta a unui obicei gresit. Renuntarea la sine constituie o conditie nu numai in vederea acceptarii noastre in slujba lui Hristos, ci si in vederea pastrarii noastre in aceasta lucrare. Domnul Insusi a enuntat intr-un mod inconfundabil conditiile uceniciei: "Daca doreste cineva sa vina dupa Mine, sa se lepede de sine, sa-si ia crucea si sa Ma urmeze".
Cu toate acestea, cat de multi sunt aceia care se declara crestini, dar nu sunt dispusi sa exercite renuntarea la sine nici macar pentru cauza lui Hristos! Cat de adesea, atasamentul fata de anumite placeri degradante este mai puternic decat dorinta de a avea o minte sanatoasa si un trup sanatos! Orele pretioase ale acestui timp de incercare sunt irosite, iar mijloacele daruite noua de Dumnezeu sunt risipite pentru placerea ochilor sau pentru satisfacerea apetitului. Mii de oameni sunt tinuti in sclavia senzualitatii si a lucrurilor lumesti, prin practici care au devenit traditii si obiceiuri. Multi insa se lasa in mod constient in ia acestor practici care ii inrobesc si nu doresc altceva mai bun. - ST, 1 iunie 1882
Capacitatea de a deosebi intre bine si rau. - Tot ceea ce prejudiciaza puterea fizica slabeste mintea si o face mai putin capabila de a deosebi binele si raul. - COL 346 (1900)
Obiceiurile gresite conduc la formarea unor conceptii deformate. - Frate, tu te increzi prea mult in tine insuti si intelegi unele lucruri intr-o lumina gresita. Nutresti simtaminte de suspiciune, neincredere si gelozie fata de oameni. Crezi ca toti ceilalti sunt hotarati sa iti faca rau, dar multe dintre dificultatile cu care te confrunti pornesc chiar de la tine insuti. Multe dintre lucrurile despre care crezi ca te afecteaza sunt produsul propriei tale imaginatii, in timp ce realitatea este cu totul diferita. Prin atitudinea ta gresita, tu insuti esti cel care iti produci cel mai mare rau.
Tu esti cel mai mare vrajmas al tau. Obiceiurile tale gresite iti dezechilibreaza circulatia sanguina, determinand un flux excesiv de sange spre creier, fapt care te face sa intelegi totul intr-o lumina gresita. Desi ai o fire impulsiva, nu cultivi stapanirea de sine. Ti se pare ca inta si conduita ta sunt corecte. Dar, daca nu iti vei vedea defectele caracterului si daca nu iti vei spala haina in sangele Mielului, vei pierde cu siguranta viata vesnica. Tu apreciezi si iubesti teoria adevarului, dar nu o lasi sa-ti sfinteasca viata si nu te preocupi de aplicarea principiilor adevarului pe care il marturisesti in comportamentul tau de zi cu zi. - Lt 27, 1872
Stilul de viata gresit afecteaza creierul. - Creierul este citadela fiintei. Un stil de viata gresit afecteaza creierul si impiedica realizarea tintei tuturor studentilor - o buna disciplina intelectuala. Tinerii nu pot fi niste studenti plini de succes decat daca sunt bine familiarizati cu invataturile privitoare la modul de ingrijire a trupului si a mintii. Nu studiul constituie cauza principala a epuizarii intelectuale, ci dieta necorespunzatoare, mesele neregulate, lipsa exercitiului fizic si nerespectarea diferitelor aspecte ale legilor sanatatii. Noi Ii putem cere lui Dumnezeu cu credinta sa ne binecuvanteze eforturile, numai daca facem tot ceea ce ne sta in putinta pentru a ne pastra sanatatea. - CT 299 (1913)
Petru, despre legatura dintre minte si trup. - Apostolul Petru a inteles legatura dintre minte si trup si le-a adresat fratilor sai un avertisment: "Prea iubitilor, va sfatuiesc ca pe niste straini si calatori, sa va feriti de poftele firii pamantesti care se razboiesc cu sufletul" (2 Petru 2,11). Multi considera ca acest text rbeste doar impotriva imoralitatii; dar semnificatia lui este mai vasta. El interzice orice satisfacere daunatoare a apetitului sau pasiunii. Apetitul ne-a fost dat pentru un scop bun, nu pentru a deveni o unealta a mortii prin pervertire, degenerand in "pofte care se razboiesc cu sufletul".* - CTBH 53, 54, 1890. (CD 166, 167)
Gresita folosire a puterilor fizice dezechilibreaza sistemul ners. - Gresita folosire a puterilor fizice scurteaza perioada de timp in care vietile noastre pot sluji spre slava lui Dumnezeu. Astfel, noi ajungem incapabili de a realiza lucrarea pe care ne-a incredintat-o Dumnezeu. (Ingaduind formarea unor obiceiuri gresite, culcatul la ore tarzii, satisfacerea apetitului in detrimentul sanatatii, punem temeliile suferintei si ale slabiciunii. Prin neglijarea exercitiului fizic, prin suprasolicitarea mintii sau a trupului, noi ne dezechilibram sistemul ners.)
Aceia care isi scurteaza vietile in acest fel, ajungand incapabili de a sluji datorita ignorarii legilor naturii, sunt vinovati de jefuirea atat a lui Dumnezeu, cat si a semenilor lor. Stilul lor de viata gresit ii face sa piarda ocazia de a-i binecuvanta pe ceilalti prin realizarea lucrarii pe care Dumnezeu i-a trimis sa o indeplineasca in lume. Mai mult decat atat, chiar si in timpul pe care l-au avut la dispozitie, scurtat datorita conditiei de sanatate precara, ei realizeaza mai putin decat ar fi putut realiza, daca nu si-ar fi prejudiciat sanatatea. Daca prin obiceiurile noastre daunatoare privam lumea de binele pe care ar fi trebuit sa i-l oferim, Dumnezeu ne considera vinovati. - COL 346, 347 (1900)
Lipsa activitatii fizice slabeste puterea creierului. - Motivul pentru care tinerii dispun de o putere fizica si intelectuala atat de redusa este acela ca ei se indeletnicesc prea putin cu indeplinirea unor munci fizice utile. "Iata care a fost nelegiuirea sorei tale Sodoma: era ingamfata, traia in belsug si intr-o liniste nepasatoare, ea si fiicele ei, si nu sprijinea mana celui nenorocit si a celui lipsit. Ele s-au semetit, si au facut uraciuni blestemate inaintea Mea; de aceea le-am nimicit, cand am vazut lucrul acesta" (Ezechiel 16,49.50). - 4T 96 (1876)
Munca manuala relaxeaza mintea. - Intregul organism are neie de influenta invioratoare a exercitiului fizic in aer liber. Cateva ore de munca fizica pe zi ar contribui mult la innoirea puterii trupului si la odihna si relaxarea mintii. - 4T 264, 265 (1896)
Baia generala invioreaza trupul si mintea. - Indiferent daca cineva este sanatos sau bolnav, baia generala elibereaza si usureaza respiratia. Muschii devin mai flexibili, mintea si trupul sunt inviorate, intelectul este mai ascutit si toate capacitatile fiintei devin mai active. - 3T 70 (1872)
Odihna in loc de stimulente. - Obiceiurile gresite in stilul de viata afecteaza creierul si deterioreaza starea generala a intregului organism. Unii incearca sa-si intareasca nervii obositi prin consumul de stimulente, dar aceasta nu indeparteaza sursa dificultatilor.
Daca nu are loc o schimbare decisiva in modul de viata si daca nu se realizeaza o recunoastere clara a necesitatii de a-i acorda creierului odihna in locul stimulentelor, organismul uman isi va pierde capacitatea stapanirii de sine si va aduce dezonoare cauzei lui Dumnezeu. - Lt 205, 1904
Pacea mintii. - Noi ar trebui sa dedicam mai mult timp rugaciunii sincere si staruitoare, cerand de la Dumnezeu intelepciunea de care avem neie in vederea educarii copiilor nostri in lumina invataturilor si indrumarilor Domnului. Sanatatea mintii depinde de sanatatea trupului. In calitate de parinti crestini, suntem responsabili de a ne creste copin in ascultare de legile vietii.
In Hristos, ei r primi putere si speranta si nu r fi tulburati de dorinte pasionate dupa lucruri care sa le distreze mintea si sa le satisfaca inima. Ei r descoperi Margaritarul de mare pret si in mintea lor se va instaura pacea. Placerile lor r avea un caracter curat, nobil, inaltator si ceresc. Ei nu r suferi remuscari dureroase si simtaminte de vinovatie. Placerile curate nu slabesc trupul si nici nu indispun mintea, ci confera sanatate si putere intregii fiinte.
Locuitorii cerului sunt desavarsiti, deoarece ia Domnului este bucuria si satisfactia lor suprema. - Und MS 93
