mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Leacuri populare
Index » Plante medicinale » Leacuri populare
» Remedii (leacuri)

Remedii (leacuri)







Remediile intrebuintate de mine sunt urmatoarele :
Agaos (Caetus)
(Agave americana)
Aceasta ta isi are patria departe, in America, de unde a fost adusa la noi ; acum o vedem adeseori prin glastre cu flori. Ea are foi groase, carnoase, cu multi ghimpi. Rareori are flori.
Efectele sunt urmatoarele :
Daca iei o asemenea foaie si o fierbi in apa spre a-i bea ceaiul, vei simti cat de mult o ceasca din ceaiul acesta vindeca stomacul siIntestinele.
Aceasta ta, prefacuta in praf si luata zilnic de doua ori cat iei cu rful cutitului, are efect si asupra ficatului bolnav si al galbinarii.
Cine s-a ranit sau are vreun abces pe corp, gaseste ajutor in aceasta foaie, fiind un remediu excelent.
Pelinul fiert cu agaos goneste materiile apatoase si drege stomacul. Toate acestea ma indeamna a sfatui pe orice amator ca sa cultive si aceasta ta.
Alaun (Piatra acra)
Aplicarea se face in modul urmator :


Piatra acra, pisata marunt, se presara direct pe rana sau o topim in apa si facem spalaturi sau muiem carpe si punem pe rana bine spalata.
Dupa ce rana s-a spalat de puroi, piatra acra contracta, usuca si vindeca.
Orice umflaturi in gura, dureri de gingii si de dinti, se pot combate cu apa, in care s-a topit piatra acra.
Cu aceasta apa facem sa dispara si galcile, facand gargara.

Aloe (Sabur)
(Aloe vulgaris)
Aloe (praful se cumpara in farmacie) are efect bun daca e intrebuintat intern si extern.
Iei praf de aloe pe rful cutitului si il fierbi cu o lingurita de miere ; aceasta mixtura curata stomacul radical.
Aloe se poate amesteca si cu alte flori, cu musetel etc, spre a se prepara un ceai bun pentru stomac.
Aceeasi putere purificatoare o are aloe intrebuintat si extern, nu numai intern. Cine sufera de ochi, fiindu-i tulburi, rosii, urdu-rosi etc., isi poate prepara din aloe o excelenta apa de ochi. Iei aloe de doua ori cu rful cutitului, pui praful intr-o sticla de farmacie, torni deasupra apa fierbinte si scuturi bine, si ai apa de ochi ce poate fi intrebuintata imediat. Sa speli ochii de trei ori sau patru ori pe zi, intern si extern. La inceput vor aparea mancarimi si arsuri, dar acestea nu sunt de nici o insemnatate.
Orice rani vechi sau cu puroi se spala bine cu aceasta apa, care vindeca. Se inmoaie o carpa curata in apa de aloe si se pune pe rana.
Daca unde, pe corp, abcesele impiedica formarea din nou a pielii, presaram mult praf de aloe pe abces si legam cu o carpa uscata. Praful absoarbe materiile rele si face ca dedesubt sa creasca o pielita noua.

Angelica
(Angelica silvestris L.)
In li umede si prin paduri, creste o ta inalta de o jumatate de metru si mai bine. Trunchiul e gol, gaurit si baietii fac fluiere din el. Planta se cheama Angelica.
Cand cine a mancat ce nesanatos sau o mancare pe jumatate otravita, sa bea un ceai preparat din radacina, semintele si foile acestei te, si se face bine. Acest ceai elimina din sange toate
materiile nesanatoase. Adeseori simtim in stomac o raceala neplacuta. O ceasca de ceai din aceste radacini da stomacului caldura
cuvenita.
Ceasca de ceai poate fi bauta de trei ori pe zi, cate putin.
Cand avem stomacul incarcat, cand simtim dureri din cauza unor gaze ascunse, acest ceai e un remediu, mai ales daca preparam ceaiul cu jumatate vin, jumatate apa.
Prin acest ceai se inlatura orice arsuri in piept sau stomac, flegma din gat sau din piept.
Aceste radacini, seminte sau foi uscate, pot fi prefacute si in prafuri si, in loc de ceai luam pe zi de doua sau de trei ori cate un rf de cutit.

Anison (Anason mic) (Pimpinella anisun L.)
Aceasta ta are un efect bun asupra gazelor din stomac.
Uleiul de anison se cumpara de la farmacie. Luand 4-7 picaturi
pe zahar in fiecare zi, odata sau de doua ori, ne usureaza stomacul.
Anserina (Talpa ga.stii, Sorantitoare, Coada racului)
(Potentilla anserina L.)
Anserina creste mai bine unde le place gastelor sa stea : pe langa casa, pe marginea drumurilor si santurilor.
Ceaiul din aceasta buruiana este un mijloc excelent la accesele de crampe, contra taieturilor sau rupturilor (durerilor violente) din stomac, abdomen sau oriunde.
Se poate face ceai din aceasta iarba, cu lapte, sa se bea fierbinte si sa se puna cataplasme pe locul afectat.
Orice mama de familie ar trebui sa adune si sa usuce cat mai mult din aceasta iarba.
Amica (Potbal de munte)
(Amica montana L.)
Arnica o cunoscuta in toata lumea ca o ta vindecatoare excelenta.
Tinctura de arnica se intrebuinteaza pretutindeni pentru a spala ranile, pentru comprese, cataplasme etc.
Tinctura se poate cumpara si nu e scumpa, dar fiecare o poate prepara acasa. Florile se aduna in iunie sau iulie si se pun in rachiu sau spirt. Dupa 3 zile, tinctura poate fi intrebuintata.

Bozul
(Sambucus ebulus L.)
Aceasta ta e cunoscuta de toti ; ea are in iulie flori mari, albe.
Ceaiul pregatit din radacinile ei vindeca hidropia si curata rinichii.
Are un efect bun si contra altor afectiuni la abdomen, elimina sucurile rele prin urina.
Ceaiul de bozi, preparat din prafuri, face acelasi serviciu. Pentru o ceasca, ce se ia de doua ori pe zi, ajung prafuri cat iei de doua ori cu rful cutitului.
Toamna tarziu se aduna radacinile, se usuca bine la aer, se pastreaza uscate sau le pisam si facem prafuri din ele.
Silur (Omenita, Bui unita, Buruenita, Buienita alba, Floare de ochi)
(Euphrasia olficinalis L.)
Aceasta floare mica creste prin li si o gasim pretutindeni prin august, dupa ce s-a cosit ota. E buna pentru ochi.
Foile uscate se intrebuinteaza ca ceai, sau se farama, prefacan-du-se in prafuri. Cu ceaiul spalam ochii zilnic de doua-trei ori, sau inmuiem carpulite in ceai si tinem pe ochi peste noapte. Ochiul se limpezeste, se intareste.
Recomand ca pacientul sa ia totdeodata si intern prafuri, in fiecare zi, cat ia cu rful cutitului, intr-o lingura de supa sau de apa.
Aceasta floare e buna si pentru stomac. And amaraciune in sine, ea activeaza digestiunea si regleaza stomacul.

Valeriana, Odolean
(Valeriana ojjicinalis)
Aceasta buruiana e folositoare ca ceai sau ca prafuri. Se intrebuinteaza numai radacina si se ia in portiuni mici.
Radacina de leriana e buna contra durerilor de cap si a crampelor, fiindca, prin eliminarea gazelor din stomac indeparteaza cauza acestor boli.
Menianta, Trifoieste (Trifoi de balta. Trifoi de lac. Trifoi amar. Iarba amara)
(Menyanthes triloUat L.)
Aceasta ta creste in pamant mlastinos si pe langa ape curgatoare. Are trei foi si e foarte amara.
Ceaiul preparat din ea este excelent pentru stomac, pentru digestie.
Acest trifoi se poate pune in rachiu (tuica), din care sa se bea in fiecare zi cate un paharut.
Urzica (Urzica mare)
(Urtica dioica L.)
Urzica e ta cea mai dispretuita, dar are o mare loare.
Urzicile proaspete, uscate si intrebuintate pentru ceai, ne scapa de flegma din piept si din plamani si curata stomacul de materii depuse, eliminandu-le mai ales prin urina.
Radacinile de urzica au un efect si mai mare, fie verzi in timpul verii, fie uscate iarna. Cum simte cine ca e atacat de hidropie, sa bea ceai de radacini de urzici.
Cine vrea sa-si purifice sangele, sa manance ra urzici cat mai multe.
Cine sufera de reumatism invechit, sa-si bata locurile atacate, cate minute, cu urzici proaspete.

Porumbar (Porumba, Porumbea, Porumbel,
Scorombar, Spin)
(Pninus spinosa L.)
Florile acestui arbust sunt purgativul cel mai nevinot. La orice indispozitie e bine sa ia cine un purgativ. Sa iei flori de porumbe, sa le fierbi un minut si sa bei 3-4 zile ceai de acesta, cate o ceasca in fiecare zi.
Este un remediu bun pentru stomac, purificator si intaritor.
Altea (Nalba-marc, Nalba-alba)
(Athaea officinalis L.)
Ceaiul de nalba se intrebuinteaza mult in contra racelilor, dar eu declar deschis ca nu tin la nalba si ca prefer alte te.
Coaja de stejar (Gorun)
Coaja de stejar o intrebuintam cum e luata de pe copac sau uscata.
Fierbem o jumatate de ceas coaja de stejar tanar in apa, inmuiem o carpa si ne infasuram gatul peste noapte, spre a scapa de galci si de alte dureri de gat.
Cine sufera de rectus sau de vreo alta afectiune la abdomen, sau chiar de hemoroizi, sa faca bai de sezut cu apa in care a fiert coaja de stejar.
Tot astfel pot fi tratate si vindecate abcesele tari si neinflamate.
Ceaiul de coaja de stejar, ca si de brad, intareste sele interne.

Gentiana (Ghintura)
(Gentiana lutea L.)
Aceasta ta creste mai mult pe dealuri. Recomand ca din aceasta floare galbena sa se prepare extracte. in acest scop se usuca radacinile, se taie marunt si se pun in sticle cu rachiu sau spirt.
Acest extract este unul din remediile cele mai bune pentru stomac. Sa torni 20-30 picaturi intr-un paharel de apa si sa bei in fiecare zi, timp mai indelungat. Produce pofta de mancare si o digestie regulata. E bine sa se ia din acest extract mai ales, atunci cand simti ca ce apasa greu in stomac. O lingurita de extract, intr-o jumatate de pahar de apa caldicica, este de ajuns pentru a inlatura raul.
Tinctura de gentiana face servicii mari, mai cu seama dupa calatorii indelungate ; cand soseste omul obosit si trudit la tinta, sa puna numai cate picaturi din aceasta tinctura pe o bucatica de zahar, si imediat dupa aceea se simte usurat si vesel.
Varsaturile si accesele de lesin sunt de asemenea indepartate prin tinctura aceasta luata in apa ; ea incalzeste, redesteapta si aduce multumire in trup.
Gentiana e de recomandat si ca ceai. In cazul acesta se taie radacinile in bucatele marunte si se fierb. Se poate fierbe chiar si praful de gentiana.

Fragile (Capsuni, Pomnita)
(Fragaria vesca L.j
Din aceasta ta pretioasa se intrebuinteaza nu numai fructele, care sunt de o aroma si de un gust delicios, dar s-a probat ca si frunzele sunt nutritive. Din frunze preparam ceaiul. Pentru aceasta se procedeaza in modul urmator : Se iau frunze de fragi cat se poate prinde cu trei degete, se toarna peste ele ca la un sfert de litru de apa fierbinte si se acopera bine.
Peste 15 minute se decanteaza si ceaiul de frunze de fragi e gata.
Se mai adauga lapte cald si zahar, pentru a-i da un gust mai bun.
Fragile, de altfel, sunt un factor important in nutritiune, mai ales pentru conlescentii care sunt slabiti si sleiti prea tare. E bine sa se amestece si alte elemente nutritive. Sa se ia o jumatate litru de fragi si sa se amestec ca un litru de lapte, de doua ori pe zi, ori chiar paine de secara cu fragi, sunt lucruri ce contribuie de minune la castigarea fortelor si la curatirea sangelui.
Bolnavii, care sufera de calduri interne, au un refrigerant excelent in fragi.
Se recomanda in multe cazuri la bolnavii care sufera de piatra.
S-a dovedit ca eficace si in bolile de ficat, si pentru cei ce capata bube din sange bolnavicios.

Feniculul (Anason mare, Anason dulce, Chimion de balta,
Chimion dulce, Cimbru de camp, Malura, Merasa,
Secarea de gradina)
(Foeniculum officinale)
Semintele cic anason mare e bine sa nu lipseasca din nici o farmacie de casa, fiindca aduc mult bine la colica si in diferitele ei stadii de crampe.
Imediat ce se simte durerea, sa se fiarba o ceasca cu lapte in care s-a pus o lingura de anason si sa se dea bautura aceasta, cat se poate de calda, bolnavului.
Efectul e excelent.
Caldura ce se raspandeste in trup calmeaza durerile, colica cedeaza si dispare.
Extern, precum s-a spus in mai multe randuri, sa se faca pe burta cataplasme calde cu apa si otet.
Praful de anason mare, intrebuintat ca condiment la mancare, scoate din stomac gazele. Prafurile se obtin uscandu-se samanta de anason la soba si macinandu-se ca si cafeaua.
Uleiul de anason se eumpara de la farmacie. Se intrebuinteaza cu mult succes anasonul mare si ca apa de ochi ; in scopul acesta se fierbe o jumatate de lingura de prafuri intr-o ceasca cu apa, se decanteaza si, cu lichidul astfel obtinut, se spala ochii de trei ori pe zi.
Si mai eficace si mai curatitori sunt aburii de ochi.
Rezultate analoge se obtin si cu anason si cu chimen. Adeseori se ia din toate aceste trei te cate o parte egala si se intrebuinteaza astfel amestecate.

Trigonela (Fenugrec)
(Trigonella foenum graecum L.)
Din samanta acestei te se prepara un ceai care are un efect racoritor la friguri cu fierbinteli.
Ca aplicare externa, fenugrecul e cel mai dizolnt mijloc la umflaturi si bube. E bun si la rani la picioare, caci impiedica formarea de carne putreda sau inveninarea ranii.
Despre fenugrec vom vorbi la cazurile speciale, in partea a treia.
Ozul
(Avena sati L.)
O fierbere buna scoate din samanta de oz toata puterea inerenta ei. Bautura obtinuta astfel fiind nutritoare, este usor de mistuit si racoritoare si este recomandabila pentru conlescentii slabiti prea tare.
Prepararea e simpla.
Se ia un litru de oz, se spala de 6-8 ori cu apa, apoi se fierbe in doi litri de apa pana ce scade pe jumatate, pe urma se decanteaza si in lichidul astfel obtinut se pune cam la doua linguri de miere, si se lasa sa mai fiarba cate minute.
Rasura (Maces Cacadar, Trandafir de camp) (Rom canina L.)
Boabele de maces sau trandafir de camp se intrebuinteaza nu numai ca sos, ci si ca doctorii.
Ceaiul din astfel de boabe curata rinichii si basica si, din aceasta cauza, se intrebuinteaza cu multa eficacitate contra pietrei din rinichi si basica.
Cunosc un mosneag care in tineretea lui a suferit mult de piatra ; pe urma a fost sfatuit sa ia ceai de acesta. De atunci bea in fiecare seara cate o ceasca inainte de a se culca si zice ca ii place mai mult decat orice vin.
.Se scot semintele din boabele rosii, cojile ce raman se usuca si din acestea se prepara ceaiul.
Rasina sau boabe de tamaie
Rasina ce pica din copacii de brad este de mare folos pentru bolnavi.
Cinci-sase boabe de rasina, fiecare de marimea unui bob de mazare, luate timp indelungat in fiecare zi, intaresc pieptul si sele interne.
Am cunoscut un preot slab care lua in fiecare zi o mare cantitate de rasina si zicea : "Numai cu asta ma mai pot sustine, asta imi intareste pieptul1\'.
Rasina poate fi inlocuita si prin tamaie alba.
Teama de a-si deranja stomacul prin astfel de- cura este nefondata si desarta.

Socul
(Sambucns nigra L.)In timpul primaveii natura scoate din trup tot raul ce s-a adunat peste iarna ; de acolo vin numeroasele asa-zise boli de primara.
Intre aceste boli se pot numara : mancarimea de piele, urdina-rea, colica si altele de felul acesta.
Cine vrea sa de a ajutor naturii in opera sa, n-are decat sa ia 6-8 frunze de soc, sa le toace marunt, sa fiarba un ceai si sa ia in fiecare dimineata, la un ceas inainte de mancare, o ceasca din ceaiul acesta. Cura aceasta se poate face in orice anotimp. Se intrebuinteaza adeseori si frunzele uscate cu rezultate bune.
In Germania, prin multe locuri, se prepara si prajituri cu flori de soc si acestor prajituri li se atribuie darul de a pazi de friguri.
La boala de apa, sau hidropizie, radacinile de soc sunt de o eficacitate miraculoasa ; ceaiul preparat din radacina socului scoate apa din corp atat de energic, incat nici nu mai e nevoie de o alta doctorie.
Boabele de soc se fierb toamna si se prepara cu zahar pentru iarna. Mama mea facea in fiecare an cate o cura de doua-trei saptamani cu astfel de compot. De aci vine si obiceiul ca strabunii nostri tineau mereu langa casele lor cate tufe de soc si cura ce se facea cu boabe de acestea, era de multe ori mai folositoare decat cura de struguri care e la moda astazi.


Boabele preparate cu zahar ori cu miere sunt excelente peste iarna, mai cu seama pentru oamenii care fac putina miscare si sunt condamnati la o viata sedentara.
O lingura de compot intr-un pahar de apa, amestecat bine, da o bautura racoritoare minunata, curata stomacul, influenteaza bine secretia udului si intareste rinichii. Multi dintre tarani usuca boabele. Aceste boabe intrebuintate pentru ceai, ori mancate simplu, sunt foarte eficace la urdinare violenta.

Mierea
In trecut se zicea ca mierea nu e folositoare pentru tineri, fiindca ar fi prea tare, iar pe batrani ii face sa le mai revina puterile.
Eu am intrebuintat mierea adeseori si am constatat ca totdeauna face bine.
Ca surogat la ceai este de mult intrebuintata pentru catar si pentru tusea cu flegma.
Taranii intrebuinteaza mierea pentru rani externe. Daca omul n-are dibacia de a se folosi de apa, atunci mai bine sa recurga la miere. Prepararea e foarte simpla. Se ia jumatate miere si jumatate faina alba, se adauga putina apa si se amesteca toate impreuna. Unsoarea aceasta sa fie mai compacta si nu prea apatoasa.
Mierea se intrebuinteaza si la mai multe boli interne.
Ulceratiile mai mici in stomac se contrag adeseori si se vindeca repede. Constat ca e bine ca mierea sa nu se ia singura ci totdeauna impreuna cu un ceai mai potrivit.
Flori de tei
(Tilia grandifolia et parvifolia Ehrh.)
Ceaiul de flori de tei il intrebuintez numai pentru naduseli, in loc de aburi.
Acest ceai are un efect bun contra tusei invechite, a flegmei din plamani si gat, sau pentru rinichi.

Nalba mica (Casul popii, Nalba de gradina)
(Althaea rosea L.)
Aceasta floare se gaseste mai in toate gradinile. Ceaiul de nalba vindeca durerile de gat si elimina flegma din piept.
E folositor si aburul de nalba pentru gat si urechi.
Uleiul de migdale
Uleiul de migdale trebuie sa ocupe primul loc intre uleiurile farmaciei de casa. El alina, racoreste, dizol in diferite boli interne si externe.
Acest ulei indeparteaza flegma si resileste pofta de mancare si digestia.
Are un efect racoritor la inflamatii, mai ales la aprinderi de plamani. Pacientul sa ia in fiecare zi, de trei-patru ori, cate o lingurita de ulei de migdale.
Intrebuintat extern, acest ulei e excelent contra bolilor de urechi. Turnam in ureche 6-8 picaturi si astupam urechea cu bumbac.
Cine sufera de urechi din cauza racelii, a curentului sau a reumatismului sa picure intr-o zi 7-8 picaturi intr-o ureche si s-o astupe ; a doua zi sa picure in cealalta ureche. Dupa cate zile sa clateasca interiorul urechilor cu apa calduta.
Pe abcese sau bube inflamate sa se puna ulei de migdale, care racoreste si alina durerea.
Acest ulei vindeca orice rani cauzate prin sedere, zacere sau calarit.

Izma (Izma piperata, Izma de balta, Izma brosteasca,
Menta)
(Mentlia piperila et aquatica L.)
Izma e cel mai bun remediu pentru intarirea stomacului si reglarea digestiei.
Cine are dureri de cap vie lente sa-si lege pe frunte buruieni de acestea, se simti in curand mai bine.
Ceaiul de izma, luat dimineata si seara cate o ceasca, activeaza mistuirea, regleaza stomacul.
Acelasi serviciu il face si praful de izma, pus in apa sau in bucate, cat iei odata sau de doua ori pe rful cutitului.
Cei care sunt slabiti de boli, care au palpitatii sau rsaturi, sa intrebuinteze cat mai des ceai sau prafuri de izma.
Cine are miros greu in gura, sa bea pe zi o ceasca de ceai de izma, preparat in apa cu vin.
Cine rsa sange, sa bea din cand in cand o lingurita de ceai de izma, preparat in otet si apa.
Cand cine sufera de dureri la abdomen (burta, pantece), sa bea ceai de izma cald, preparat in lapte.
Aceasta ta nobila ar trebui cultita in orice casa sau gradina, mirosul ei placut ne rasplateste orice truda.

Vascul
(Viscum album L.)
Aceasta ta parasita, care traieste pe copaci batrani, este o .excelenta ta medicala. Efectele ei vindecatoare se intind in prima linie asupra sangelui.
Ceaiul de sc opreste scursoarea de sange, fiind bun si contra altor neregularitati in circulatia sangelui.
Uleiul de cuisoare
Uleiul de cuisoare are acelasi efect ca si uleiul de migdale, cu care poate fi amestecat.
El este cu deosebire eficace in contra gazelor si materiilor stricate din stomac.
De regula se ia ulei de cuisoare pe zahar, zilnic odata sau de doua ori, cate 4-6 picaturi.
Untdelemnul se intrebuinteaza intocmai ca uleiul de migdale contra acelorasi boli ; vorba este numai ca untdelemnul sa fie curat de rapita, de masline etc.
Varza
Foile de rza aduc servicii excelente la raniri, arsuri, striviri si la orice inflamatii. Ele racoresc, dizol si elimina raul. Se iau foi proaspete din gradina sau foi de rza acra, proaspete, scoase de curand din putina si se pun pe rana.
Remediul e lesnicios, mai ales la tara, unde este la indemana.

Ciubotica Cucului
(Primula officinalis L.)
Numai floarea galben-inchisa are loare pentru farmacia de casa. Deja mirosul ne spune ca in aceste flori trebuie sa existe un lichid vindecator. Daca mestecam in gura 2-3 floricele galbene de acestea, in forma de palnie, simtim indata ce continut medicinal ascund intr-insele.
Cine sufera de dureri de oase sa bea mai mult timp zilnic o ceasca de ceai din aceasta floare. Cu timpul durerile vor disparea cu totul.
Uleiul de landa (Lentica, Landa)
Acest ulei se poate procura din orice farmacie si este indispensabil in orice economie de casa.
Luandu-se pe zi cate cinci picaturi pe zahar, intareste digestia si resileste pofta de mancare.
Se foloseste cu succes la indispozitii de stomac, lipsa de apetit, congestii, ameteli si la diferite dureri de cap, chiar si la dureri sufletesti (melancolia etc).

Ruta (Virnant)
(Ruta graveolens L.)
Ruta, din nenorocire o ta prea putin cunoscuta sau necunoscuta, are efecte binefacatoare si intaritoare, oricum si oriunde s-ar intrebuinta.
Sa amestece cine in gura numai o foaie si simti indata efectul pe limba.
Ceaiul de ruta e bun contra congestiilor (nalirea sangelui) la cap si ametelilor, precum si contra palpitatiei, a durerilor de stomac si cand respiratia e grea. Recomand acest ceai tuturor persoanelor predispuse la slabiciune, crampe, isterie etc.
Ruta poate fi pusa in spirt, din caro se ia zilnic odata 10-12 picaturi pe zahar.
Tot asa se ia si uleiul de ruta. Acesta se prepara in modul urmator : se zdrobesc foi uscate de ruta si se pun intr-o sticla in care turnam ulei bun ; apoi punem sticla la caldura mai mult timp. Mai tarziu strecuram uleiul si luam din el dupa cum s-a aratat mai sus.
Rozmarinul
(Rosmarinus officinalis L.)
Rozmarinul este un remediu excelent pentru stomac. Preparat si baut ca ceai, el curata stomacul de flegma, deschide pofta de mancare si regleaza digestia.
Din acest ceai sa ia cine, seara si dimineata, cate 2 linguri.
Vinul de rozmarin, baut in portii mici, e un remediu minunat contra afectiunilor de inima.
Acest vin e bun contra hidropiziei, eliminand raul prin urina. Contra acestor boli se ia zilnic, dimineata si seara 3-4 linguri sau un paharel de vin.
Se prepar aastfel : taiem maruntel o mana de rozmarin si il punem intr-o sticla, pe care o umplem cu vin bun. Stand asa o zi, doctoria e gata. Dupa ce strecuram vinul, aceleasi foi mai pot fi intrebuintate o data.

Ienuparul (Inipera, Jneapan)
(Juniperus commnnis L.)
Fructul acestei te e bun pentru a-l arde in casa (a aroma). Raspandeste un miros placut si sanatos si dezinfecteaza mai bine decat zaharul sau otetul camerele in care au zacut bolnavi, morti etc. Aburii de ienupar nimicesc orice microbi.
Tot asa de folositor este ienuparul si pentru interiorul organismului uman. Cine se teme de boli contagioase (traind in casa cu un bolnav de tifos, holera etc.) sa mestece in gura din fructul ienuparului. Acesta dezvolta un gust placut in gura si ajuta mistuirea, arde miasmele si emanatiile tamatoare.
Cine are stomacul slabit, sa faca urmatoarea cura : In prima zi sa mestece in gura 4 boabe de ienupar ; in a doua zi 5, si asa mai departe pana la 12 zile, apoi sa mearga indarat scazand cate un bob de zi pana ajunge la 4 boabe. Fructul ienuparului e cunoscut de mult ca remediu contra pietrei si a gazelor din corp. in afara de fruct se intrebuinteaza si vlastarele tinere de ienupar, pentru ceai, la curatirea sangelui.
Patlagina (Limba oii)
(Plantago lanceolata L.)
Cand taranul se raneste cu ce la lucru, el cauta foi de patlagina, pe care le framanta, pana ce ies cate picaturi din ele. Acestea le aplica direct pe rana sau uda cu ele o carpa si se leaga la rana. Daca foile nu dau un suc, atunci se freaca foaia pana ce se inmoaie si se pune pe rana.
Sucul acestor foi are efecte minunate luat si intern. Ar trebui ca oricine sa adune foi primara si ra, sa le stoarca sucurile si sa le bea. Acest suc purifica sangele si e un prezertiv contra multelor defecte interne.
Foile uscate dau un ceai bun contra flegmelor interne.

Tintaura (Fierea pamantului, Potroaca)
(Erythraea centaurium L.)
Ceaiul de tinctura elimina gazele din stomac, indeparteaza sarurile nesanatoase si nefolositoare, intareste si amelioreaza sucul gastric si are efecte bune asupra rinichilor si ficatului. Este remediul cel mai bun contra greturilor.
Oricine sufera de tulburari de sange, sa recurga la ajutorul
acestei te.
Cicoarea
(Cichorium intybus L.)ICcoarea nu e frumoasa la vedere, dar e folositoare.
Ceaiul de cicoare indeparteaza flegma din stomac, inlatura fierea de prisos, curata ficatul, rinichii si splina si elimina toate materiile morbide prin urina. Dimineata si seara, inainte de mancare, sa bea cine cate o ceasca de ceai de cicoare si dupa cate zile isi simti stomacul indreptat.
Cine are dureri de stomac, sa opreasca buruieni de acestea, sa le infasoare intr-o carpa si sa le lege la stomac, dupa cate ceasuri sa se schimbe ierburile.
Radacinile cicoarei fac acelasi serviciu. Cicoarea poale fi pusa in spirt, cu care se freaca de doua ori pe zi partea corpului atinsa de reumatism.

Pelinul
(Artemisia absinthium L.)
Pelinul e un remediu cunoscut de toti pentru stomac. Elimina gazele, intareste sucul gastric, producand astfel o mistuire buna, fie luat ca ceai, fie ca prafuri.
E folositor si contra mirosului greu al gurii, mai ales daca acesta provine din stomac.
Cine sufera de ficat sa ia o data sau de doua ori pe zi, cu doua degete, prafuri de pelin si sa-l puna in supa sau ca piper in bucate. In scurt timp pacientul se simti mai bine.
Pelinul se poate intrebuinta si ca tinctura, si aceasta e folositoare la dureri de stomac.
Coada calului (Barba ursului)
(Equisetum arvense L.)
Aceasta ta are efecte excelente. Menajerele o intrebuinteaza pentru curatitul selor, dar ta curata si vindeca multe boli din corpul omului.
Aceasta ta aduce servicii mari contra ranilor, bubelor si chiar contra cancerului. Se intrebuinteaza ca spalaturi si cataplasme sau se infasoara in carpe unde si se pune pe locurile bolnave.
Ceaiul din aceasta ta e, de asemenea, folositor. Curata stomacul. Se bea cate o ceasca din cand in cand ; una in fiecare zi.
Calmeaza durerile si e folositor chiar contra pietrei : pacientul sa faca aburi si sa bea ceai.
Ceaiul e folositor contra hemoragiei si a rsaturilor de sange. Cine rsa sange sa bea indata ceai de acesta. Cunosc cazuri in care dupa patru minute raul s-a inlaturat.
Cand ii curge cui mult sange din nas, sa traga in nas din ceaiul acesta. Are un efect astringent si vindeca repede.
Cine are scursori de sange, sa bea pe zi doua cesti din ceaiul acesta.
Ar trebui ca oricine sa aiba in casa aceasta ta ca, la nevoie, sa-i fie la indemana.
Ceea ce cheama in medicina flori de fan, am aratat la modulul despre baia de picioare cu flori de fan. Aici voi spune numai la ce se intrebuinteaza : la otravirile sangelui, la reumatism, la po-dagra, la scrofule. E bine sa se faca infasurari cu salul inmuiat in deeoctie de flori de fan.
Se intelege de la sine ca numai aceasta nu ajunge in cazurile exceptionale.

Troscot
(Polygonum aviculare L.)
Aceasta ta creste pe la marginea drumurilor, deci e usor de gasit. E buna la boala de piatra, daca o fierbi si bei zilnic 2 cesti. Un domn care s-a servit de acest ceai, mi-a spus ca i-a ajutat foarte mult, si a zut scurgandu-se prin urina mai multe pietricele.
Aceasta ta curata si rinichii, ficatul, stomacul sv pieptul. Recomand aceasta ta.
Jales (Salvie, Salbie, Jale)
(Salvia ofjicinalis L.)
Aceasta ta are puterea de a curati dintii ; daca se freaca bine cu o frunza, ei devin deodata albi.
Ranile invechite si cu puroi se vindeca daca le speli cu o de-coctie din aceasta ta.
De asemenea si ceaiul de jales e bun contra durerilor de stomac, gat si cerul gurii.
Daca fierbi jales in apa sau in vin si bei, iti\' curata ficatul si rinichii.
E bine sa se puie jales pisat in mancare, in cazuri bolilor descrise mai sus.
Santalul
Santalul este un praf rosu fabricat din copacul cu acelasi nume. Serveste numai pentru a colora in rosu si se poate procura in orisice farmacie.
Acest praf, foarte nevinot, se amesteca cu ceaiul de sc, adaugand la o lingura de foi de sc, doua rfuri de cutit de santa! ; astfel se intareste efectul acestui ceai.
Ceea ce cheama in medicina flori de fan, am aratat la modulul despre baia de picioare cu flori de fan. Aici voi spune numai la ce se intrebuinteaza : la otravirile sangelui, la reumatism, la po-dagra, la scrofule. E bine sa se faca infasurari cu salul inmuiat in deeoctie de flori de fan.
Se intelege de la sine ca numai aceasta nu ajunge in cazurile exceptionale.

Afinul
(Vaccinium myrtillus L.)
Aceasta ta se gaseste in padure si mai ou seama o gasesc copin, care ii mananca fructul cu mare placere. Culoarea afinelor e neagra. Nici o familie sa nu se lipseasca de aceasta ta, caci1 aduce mari foloase. Se iau doi pumni din acest fruct si se pun intr-o sticla despirt curat ; cu cat sta mai mult, cu atata spirtul c mai eficace, caci scoate din el toata partea cea buna.
Cine sufera de diaree sa ia si sa manance cate boabe ; ii trece imediat.
Urdinarea cu durere si cu sange se vindeca, band o lingura din spirtul descris mai sus, intr-a opta parte dintr-un pahar de apa calduta. Dupa 8-10 ore sa se repete inca o data.
Nu mai fi nevoie de o a treia intrebuintare.
La dizenterie e bine sa se puna cataplasme de apa calda si sa se bea cate picaturi din acest spirt, pe cate o bucatica de zahar.





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor






  Sectiuni Plante medicinale:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai