- Abcesele
sanului sunt mai frecvent intalnite in perioda primei saptamani de lactatie. Localizarile posibile ale acestei afectiuni sunt: subcutanat, sub-areolar, interlobular (periductal), retromamar, central, (unicentric sau multicentric). Infectia streptococica debuteaza printr-o
celulita difuza ce se poate extinde treptat pana la flegmoane ce cuprind toata glanda. Abcesele cu stafilococul auriu sunt localizate, cu tendinta la supuratie profunda, de multe ori in forme multiloculate.
Abcesul tuberos al sanului este un proces inflamator plecat de la glandele sudoripare ale areolei mamare, asemanator celor din axila sau regiunea perianala.
Abcesul premamar (supramastita) apartine testului adipos premamar. in marea lor majoritate aceste abcese se dezvolta din procese limfangitice.
Abcesul profund retromamar (inframastita) reprezinta un proces inflamator al tesutului grasos retromamar. Existenta lui primiti este discuila, se considera ca interesarea tesutului grasos retromamar este secundara, cu punct de plecare de la un proces inflamator al unui lob mamar profund.
Mastita puerperala (lactationala). Infectiile sanului puerperale aparute in spital sunt din ce in ce mai rare, datorita imbunatatirii conditiilor igienico-sanitare din ultimii zeci de ani: nasteri in conditii de asepsie,
igiena deosebita a copiilor precum si educatia sanitara a mamelor privitor la igiena sanilor. Femeile care alapteaza pot prezenta: 1) staza laptelui in sistemul ductal; 2) inflamatii neinfectioase la nivelul sanului; 3) mastite infectioase.
Abcesul glandei mamare reprezinta cea mai frecventa forma de inflamatie acuta a glandei mamare in timpul lactatiei, dar se poate intalni si in afara ei. Sunt interesati in egala masura cei doi sani si nu rareori procesul este bilateral. Debutul se face de obicei intr-un lob, mai adesea inferior sau extern, de unde difuzeaza in restul glandei si chiar retromamar. Infectia are tendinta la extindere si recidi. Procesul incepe prin galactoforita. Sub actiunea enzimelor microbiene
laptele coaguleaza, constituind un mediu bun de cultura. Apare o retea de fibrina, iar in tesutul conjunctiv din jur se formeaza infiltrat leucocitar. Tesutul se devitalizeaza si se formeaza colectia purulenta. Abcesul constituit prezinta cloazonari, laptele este amestecat cu puroi.
Clinic,
abcesele superficiale sau profunde prezinta dureri locale, eritem, tumefactia sanului si hipertermie. in abcesele sanului, lichidul scurs sau exprimat prin mamelon pateaza galbui o bucata de tifon (semnul Budin). Se poate evidentia micropoli-adenopatie axilara, dureroasa, indiferent de germenii ce produc procesul infectios. Aceasta stare locala necesita imediat drenajul chirurgical adect, prin incizii si debridarea abceselor, facute in zonele fluctuente. Se recomanda ca inciziile sa fie nera-diale, paralele cu liniile Langer sau circumareolar. Celulita difuza cu permeatie limfatica, de origine streptococica, se trateaza prin aplicarea de comprese umede si administrarea de antibiotice intravenos (penicilina, deriti de cefalosporine).
- Mastita epidermica este determinata de riate tulpini de stafilococ auriu penicilin-rezistente care se transmit cu ocazia suptului neonatal. Aceasta rianta de mastita, combinata cu alte infectii sta-filococice neonatale, la femei slabite din punct de vedere biologic si netratate, pot da o morbiditate reduila si uneori chiar deces. Bolna prezinta puroi la exprimarea mamelonului, sanul este foarte dureros si hiperemic. in aceste conditii copilul trebuie alimentat artificial sau numai de la sanul opus, sanul bolnav se goli sistematic, prin exprimare, pentru a evita staza. Se face tratament antiinfla-mator local (comprese umede), se administreaza antibiotice pe cale generala. in cazul infectiilor bilaterale, cand
alaptarea nu mai este posibila, se scade secretia lactata cu antipirina, Sintofolin.
- Mastita neepidermica (sporadica), puerperala, prezinta inflamatia tesutului conjunctiv interlobular a parenchimului sanului. Bolnavele se prezinta cu fisuri ale mamelonului si staza de lapte, care determina inzia secundara retrograda a infectiei bacteriene. Golirea sanului determina scurtarea duratei simptomelor. Folosirea pompelor de suctiune a sanului ajuta la golirea duetelor stagnante de lapte si a colectiilor si abceselor centrale. Se obtin rezultate bune in 96% din cazuri prin administrarea de antibiotice. Continuarea lactatiei dupa incetarea reflexului de supt necesita administrarea de Stil-bestrol sau deriti de testosteron/estradiol (Deladu-mone) in injectii i.m.
