Arterele, regiunii mamare provin din: artera toracica interna (
mamara interna), toracica laterala (mamara externa) si din ramuri ale arterelor intercostale. Glanda mamara nu are teritorii sculare dependente de fiecare artera in parte.
a). Artera toracica interna (
mamara interna) ia
nastere pe fata inferioara a arterei subclaviculare, lateral de artera vertebrala. Trece inapoia venei subclaviculare, coboara paralel si la distanta de 8-l0 mm de marginea sternului, pana la nivelul cartilajului al Vl-lea costal, unde se bifurca in ramurile sale terminale. Artera mamara interna iriga portiunea mai profunda a glandei si pielea din 1/3 interna a glandei, iar ramurile provenite din intercostale se ramifica larg pe fata posterioara a glandei. Este pusa in discutie existenta anastomozelor intre diferitele surse sculare, cu exceptia zonei areolo-mamelonare si se sustine ca rezectiile extinse in cadranul supero-extern sau pe fata profunda a mamelei, echileaza cu intreruperea scularizatiei acestei zone. Este insotita de
venele mamare interne si de lantul limfoganglionar mamar intern. Se gaseste in tesutul subpleural (fascia endotoracica); posterior e in raport cu pleura parietala, iar anterior cu coastele, muschii intercostali si insertiile costo-sternale ale muschiului pectoral mare. Dintre ramurile colaterale, primele 4 perforante participa efectiv la irigarea sanului. Ele traverseaza peretele toracic langa marginea sternului, la nivelul spatiilor costale corespunzatoare, trec prin muschiul pectoral mare si ajung la nivelul marginii interne a glandei mamare. Mai da mici ramuri cutanate anterioare care trec prin primele 6 spatii intercostale, perforeaza pectoralul mare si se termina la pielea regiunii.
b). Artera mamara externa sau toracica laterala porneste din artera axilara, inapoia muschiului pectoral mic, apoi coboara peste digitatiile muschiului dintat anterior pana la nivelul celui de al V-lea sau al Vl-lea spatiu intercostal. Da ramuri partii externe a glandei mamare. Ramurile din artera mamara externa, care iriga glanda mamara, coboara oblic de sus in jos si din afara inauntru, iar cele din mamara interna merg de sus in jos si in afara, de aceea inciziile radiare, in rezectiile sectoriale, pericliteaza mai putin scularizatia mamara decat cele transversale.
c). Ramurile mamare ale intercostalelor aortice au o importanta minora si se ramifica pe fata posterioara a glandei.
d). Ramurile cutanate ale arterei axilare iriga pielea regiunii mamare in afara regiunii areolo-mame-lonare.
In afara acestor 4 surse arteriale principale care participa la irigatia sanului, mai exista si alte ramuri arteriale, cu o frecventa inconstanta:
- artera toracica superioara, ramura din artera axilara, este un s riabil, care merge de la prima portiune a arterei axilare la peretele toracic deasupra marginii superioare a pectoralului mic;
- ramura pectorala a arterei toraco-abdominale, coboara intre muschii pectoral mare si mic; este
artera principala a pectoralului mare pe care dupa ce-l perforeaza, da unele ramuri care ajung pana la fata profunda a glandei mamare;
- artera pectoralului mic porneste din a 2-a portiune a arterei axilare, la 1-2 cm lateral de originea trunchiului toraco-acromial-, sau ca ramura a trunchiului toraco-acromial; incruciseaza vena axilara si merge in jos abordand fata profunda a muschiului. Sectionarea acesteia permite mai usor accesul spre vena axilara;
- artera subscapulara, cea mai voluminoasa ramura colaterala a arterei axilare, ia nastere din a 3-a portiune a acesteia, la nivelul marginii inferioare a muschiului subscapular. Se indreapta oblic in jos si inapoi, da cate ramuri pentru muschiul subscapular si se divide in 2 ramuri, artera circumflexa a scapulei si toraco-dorsala, care ii continua traiectul intre dorsalul mare si dintatul anterior.
Gradul de participare a celor 3 surse de sculari-zatie a
sanului riaza de la individ la individ si anume:
a) arterele mamare externe si interne scula-rizeaza impreuna glanda mamara in 50% din cazuri;
b) mamara interna si intercostalele 30%;
c) mamara externa si intercostalele 18%. Deoarece scularizatia areolei si a mamelonului
provin din tesutul mamar, o incizie superficiala circulara in jurul areolei nu o interesa, dar aceasta periclita canalele galactofore, aranjate radiar si superficial in jurul mamelonului.
