mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Apendicita cronica
Index » Patologia chirurgicala a apendicelui » Apendicita cronica
» Tumorile apendiculare

Tumorile apendiculare


Share





Tumorile apendiculare sunt afectiuni relativ rare. Diagnosticul se sileste uneori intraoperator sau, mai ades, cu ocazia examenelor histologice amanuntite la nivelul pieselor de exereza (5% din apen-dicectomii). La nivelul apendicului au fost diagnosticate urmatoarele tipuri de tumori:


1. Carcinoidul apendicular;

2. Mucocelul apendicular;


3. Tumori benigne: exceptional de rare;

4. Tumori maligne:


. adenocarcinom;

. sarcom.
Prin obstructia lumenului apendicular tumora determina simptome de apendicita acuta.


1. Carcinoidul apendicular reprezinta cea mai frecventa tumora de la acest nivel si cea mai frecventa localizare digesti a acestui tip de tumora (50% din carcinoide). Este de obicei benign si se dezvolta prin proliferarea celulelor cromargentafine (Kultschitzky-Masson) frecvente la nivelul glandelor apendiculare. Cresterea tumorilor este lenta si me-tastazarea este de obicei foarte tardi. Indarea peretelui apendicular este prezenta in 25% din cazuri. Tumorile carcinoide sunt secretante sau ne-secretante de serotonina. La apendic predomina de obicei tumorile carcinoide nesecretante (6, 39).
Metastazarea se produce in ganglionii limfatici regionali (3%) si exceptional in ficat. Celulele tumorii secreta serotonina, care este raspunzatoare de reactiile sculare. Serotonina este meolizata si se elimina prin urina ca acid 5-hidroxi-indol acetic.
Sindromul tipic pentru tumorile carcinoide secretante, descris de Thorson, Isler, Rosenbaum, se caracterizeaza prin:

1) manifestari sculo-cutanate: flush tranzitor pe fata si gat, care apoi se permanentizeaza cu aparitia de placarde pelagroide;
2) manifestari cardiace: decompensarea inimii drepte prin insuficienta tricuspidiana si stenoza pulmonara in urma procesului de fibroza endocar-dica; hipertonia fibrelor musculare netede cu spasme bronsice, astm;
3) manifestari abdominale: colici intestinale urmate de diaree;
4) manifestari umorale: cresterea serotoninei in sange si cresterea meolitului sau din urina (acidul 5-hidroxiindolacetic).
Diagnosticul este suspicionat la examenul clinic prin palparea unei mase abdominale (in inginatii, ocluzie) sau de apendicita acuta.
Tumorile carcinoide apendiculare sunt de obicei mici, de culoare alba-galbui, cu diametrul de 0,5-2 cm, incastrate in perete si localizate la rful apendicelui (aspect de "bat de toba\").
Tratamentul carcinoidului apendicular consta in apendicectomie, iar tumorile cu diametrul peste 2 cm sau cu indare ganglionara necesita hemi-colectomie dreapta.
2. Mucocelul apendicular este un apendice dilatat, continand o colectie mucoida sterila. Poate fi de natura benigna sau maligna. Se dezvolta in conditiile obliterarii lumenului apendicular spre baza printr-un corp strain inclat la acest nivel, printr-un proces tumoral sau prin tesut fibros cicatricial, ste-nozant. Daca in lumen continutul este steril, celulele mucoase parietale continua sa secrete mucus pana cand, prin cresterea exagerata a presiunii, se subtiaza peretele si se afecteaza nutritia celulelor, in mucocelul benign, apendicele este globulos, contine o masa gelatinoasa, peretele este subtire, captusit cu un epiteliu cuboid sau este transformat intr-o membrana hialina.
Mucocelul poate fi produs uneori de un neoplasm de tip cistadenom. Ar exista posibilitatea ca aceasta tumora sa se dezvolte primar sau la nivelul unui mucocel.In cistadenom, lumenul apendicelui este tapetat de un epiteliu columnar cu papile proeminente in continutul de mucina. Tumora nu infiltreaza peretele si nu metastazeaza, desi poate recidi local dupa apendicectomie.
Clinic, mucocelul poate fi palpat cand devine voluminos. In cazul suprainfectarii, determina loul de apendicita acuta. In situatia cresterii presiunii abdominale prin efort, tuse etc. sau prin distensia prea mare a peretelui mucocelului, acesta se poate


fisura sau rupe. Continutul colectiei mucoase se rersa in peritoneu, celulele epiteliale putandu-se grefa. insamantarea mucusului da nastere unei peri-tonite gelatinoase (pseudomixomul gelatinos). La barbat, pseudomixomul peritoneal este de obicei de origine apendiculara, iar-la femei este mai frecventa etiologia neoplazica oriana.
Tratamentul mucocelului necomplicat consta in apendicectomie efectuata cu precautia de a nu disemina mucusul prin ruptura tumorii. in aceste conditii rezultatele interventiei de apendicectomie sunt foarte bune.
3. Tumorile maligne apendiculare. Adenocar-cinoamele apendiculare provin din adenoame preexistente; se constata doua forme:


. cistadenocarcinoame;

. tumori de tip colonorectal provenite din adenoame tubulare sau tubuloviloase.
Aceste tumori reprezinta 0,2% din apendicec-tomii. Adenocarcinoamele sunt diagnosticate tardiv dupa indarea cecului, lvulei ileocecale, ganglionilor si peritoneului sau cu ocazia unei laparo-tomii pentru un sindrom dureros in fosa iliaca dreapta. Tumora este localizata mai frecvent la baza apendicelui. Descrierea princeps apartine lui Rokitanski.
Tabloul clinic poate fi:


. apendicita acuta (70%);

. sindrom apendicular banal;
. tumora fosa iliaca dreapta cu sau fara sindrom de impregnare neoplazica;
. ocluzie intestinala;


. abces apendicular.

Diagnosticul de suspiciune se poate sili pe baza examenului ecografic sau al computertomo-grafiei (7, 14). in situatia diagnosticului intraoperator de mucocel, se efectua apendicectomia cu manipularea deosebit de atenta a tumorii intraoperator, deoarece orice solutie de continuitate a acesteia determina insamantarea cavitatii peritoneale si recidi tumorii cu aparitia ocluziei intestinale si a compresiunilor viscerelor. in situatia diagnosticului intraoperator de mucocel se efectueaza apendicectomia; daca examenul anatomopatologic constata un adenocarcinom apendicular se recomanda o noua laparotomie dupa 2-3 saptamani pentru a practica hemicolectomia dreapta. in situatia diagnosticarii de la inceput a tumorii maligne apendiculare se recomanda hemicolectomia dreapta la cazurile nedepasite oncologic. Supravietuirea la cinci ani dupa hemicolectomie dreapta este de 65%, iar dupa simpla apendicectomie efectuata in prezenta metastazelor de 20%.

Stadializarea tumorilor maligne apendiculare este:


. submucoasa;

. musculara;


. seroasa;

. indarea ganglionara sau prezenta metastazelor la distanta.
La reinterventie se depisteaza prezenta depozitelor mucoide sau a metastazelor. Recidi pseudo-mixomatoasa necesita instituirea tratamentului chimioterapie. Rersatul mucoid intraperitoneal este un factor de prognostic infaust.
4. Tumorile benigne apendiculare: foarte rare.
Pentru diagnosticarea unor posibile tumori apendiculare se impune examinarea anatomopatologica de rutina sau cel putin in toate cazurile de apendice cu aspect dubios.



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia chirurgicala a apendicelui:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai