Notiunea de transfuzie masiva inseamna administrarea cu teza de 1,5 ml/kgc/minut a cel putin 1/2 din volemia volnavului. Dupa Bauman
transfuzia masiva inseamna administrarea de sange peste 3 I in cateva ore, iar dupa altii administrarea in decurs de 24 de ore a 1/2 din volemia bolnavului (4).
Excesul de citrat din solutia silizatoare a sangelui recoltat determina acidoza, apoi dupa meolizarea sa de catre ficat (citrat-acid izocitric si cisaconitic-bicarbonat) determina cresterea bicar-bonatilor. Aportul mare de citrat - prin transfuzii abundente mai ales in soc - scade calciul ionizabil, Mg2+, cu repercusiuni cardiace (
tulburari de ritm, alungirea QT).
Hiperkaliemia, aportul crescut de K+ iesit din eritrocite in functie de vechimea sangelui - poate provoca tulburari cardiace mai ales in context de
insuficienta renala, soc.
Tulburari de coagulare
Trombocitopenia - responsabila in principal de
hemoragiile difuze din plagi, mucoase sau la diferite punctii.
Diminuarea factorilor de coagulare, in special a celor labili (VII, V).
Coagularea diseminata intravasculara (CID) si fibrinoliza secundara.
Cresterea afinitatii HB pentru O2 - prin scaderea 2-3 DPG si mutarea curbei HbO2 spre stanga, cu diminuarea ofertei de O2 la tesuturi.
Hipotermia - sangele neincalzit realizeaza scaderea temperaturii corpului, care sub 30-32°C provoaca tulburari de ritm severe. Hipotermia creste vascozitatea sangelui, muta curba HbO2 la stanga cedand greu O2 la tesuturi, intarzie meolismul citratului si creste potasemia.
Complicatii pulmonare - edem pulmonar le-zional, ARDS, provocat de microagregatele trombo-citare si leucocitare care se formeaza progresiv in sangele conservat. Folosirea de microfiltre permite prevenirea manifestarilor pulmonare posttransfuzio-nale.
Imunodepresia posttransfuzionala - efectul imuno-depresiv al transfuziilor nu este bine elucidat. S-a constatat insa ca toleranta grefelor
renale este mult ameliorata dupa transfuzii. Pe de alta parte
transfuziile favorizeaza proliferarea tumorala si infectioasa. Recidivele cancerelor colono-rectale sau splenice sunt mai frecvente la bolnai care au fost transfuzati.
