mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Alegerea alimentatiei
Index » Dieta nutritie » Alegerea alimentatiei
» Alimentatia vegetariana si performantele sportive - de ieri si de azi

Alimentatia vegetariana si performantele sportive - de ieri si de azi







Istoria ne relateaza ca in Grecia antica atletii si cei care se ocupau de pregatirea lor considerau ca modul de alimentatie poate influenta performantele sportive, dandu-le un avantaj asupra competitorilor lor. Legendarul luptator Milo din Crotona consuma cantitati enorme de came si niciodata n-a fost invins in cele cinci olimpiade la care a participat (532-516 i.Hr.).
Relativ recent s-a gasit un schelet foarte bine pastrat, cu o vechime de peste 2500 ani, al unui atlet care a luat parte la jocurile olimpice din Grecia antica. Analiza oaselor si a danturii arata ca sportivul a avut o alimentatie foarte bogata in proteine.
Si gladiatorii romani credeau ca vor fi mai puternici daca vor consuma came, o credinta care persista si dupa doua mii de ani printre unii sportivi. Totusi, spre sfarsitul secolului al XlX-lea, atletii vegetarieni au demonstrat ca, in sporturile de rezistenta, alimentatia bazata pe produse vegetale constituie un avantaj si ca energia necesara pentru efortul muscular nu e produsa de oxidarea proteinelor. (Am J Clin Nutr 1999;48:754)



Azi, sportivii de performanta se alimenteaza vegetarian, demonstrand ca vegetarianismul e compatibil cu rezultate sportive excelente.In primul modul am aratat cum, deja in anul 1913, americanul Russel Chittenden, de la Universitatea Yale, a demonstrat ca regimul vegetarian amelioreaza performantele sportive cu 35% la atletii cu care a lucrat.
Cercetarile efectuate in anii 1960 au subliniat faptul ca, in toate activitatile atletice, inclusiv haltere, sportul de echipe, sporturi de rezistenta (alergare, inot, ciclism), principalul carburant al musculaturii sunt hidratii de carbon (glucidele). Si deoarece tele sunt bogate in
mod natural in hidrati de carbon, un numar din ce in ce mai mare de sportivi au adoptat alimentatia vegetariana. in atie cu omnivorii, vegetarienii au un consum mai mare de fructe si vegetale, fibre alimentare, antioxidante, substante fitochimice si acid folie, dar un aport mai redus de grasimi si colesterol, ceea ce are drept urmare o rata de mortalitate mai mica prin ateroscleroza coronariana si cerebrala, diabet si majoritatea formelor de cancer.
In anul 1970, Cotes si colaboratorii au at dimensiunile musculaturii coapselor, probele functionale respiratorii si raspunsul cardio-respirator la efortul cu bicicleta la 14 sportive vegane si 86 nevegane. Concluzia autorilor a fost ca lipsa proteinelor animale nu altereaza raspunsul fiziologic la efort.
Numeroase alte studii au aratat ca alimentatia vegetariana nu constituie vreun dezavantaj pentru sportivi. Alti cercetatori au demonstrat ca doar alimentatia vegetariana nu constituie un stimul suficient pentru a ameliora performanta fizica, daca nu se asociaza cu un program zilnic de antrenament fizic.
Prin anii 1960, cercetatorii scandinavi au fost primii care au aratat ca posibilitatea de a efectua eforturi fizice mari tine de cantitatea de glicogen din tesutul muscular. Rezervele de glicogen joaca un rol important atat in eforturile prelungite (alergare, inot, ciclism), cat si in cele intermitente de natura mixta aeroba si anaeroba (jocurile cu mingi pe uscat, pe gheata sau in apa). Azi, sportivii sunt sfatuiti sa consume surse vegetale de glucide pentru a umple rezervoarele de glicogen din ficat si muschi. Pentru atletii care se antreneaza intens peste 60-90 minute zilnic, se recomanda 500-800 de glucide/zi (sau 8-l0 g/kilo-corp sau 60-70% din aportul total zilnic de energie).

Indienii Tarahu-mara, un trib aztec din regiunea Muntilor Sierra Madre, Mexic, sunt cunoscuti ca alergatori cu o rezistenta extraordinara, care consuma mai ales porumb si fasole (75-80% din aportul lor caloric sunt glucide).
S-a observat ca nivelul feritinei serice este mai mic la atletii vegetarieni, desi anemia se intalneste rar. Cu toate ca aceasta problema este controversata inca, exista do suficiente care arata ca scaderea depozitelor de fier din organism se asociaza cu un risc mai mic de boala coronariana si cancer. Din ce in ce mai multi cercetatori sunt convinsi ca niciun deficit de fier usor (dupa normele inca in vigoare!) nu influenteaza negativ sanatatea sau performantele atletice. (Sports Med, 1998;26:207)Intr-un studiu efectuat asupra a 1.743 de barbati din Finlanda, frecventa si durata activitatii fizice s-au asociat invers cu nivelul feritinei serice. Autorii presupun ca scaderea depozitelor de fier ar putea fi un mecanism prin care antrenamentul fizic scade riscul bolii coronariene. (Am J Epidemiol 1994; 140:148)

Valorile ceva mai scazute ale feritinei din ser nu i-au impiedicat pe alergatorii vegetarieni (barbati si femei) sa aiba aceleasi rezultate ca si omnivorii intr-o cursa de 1.000 km efectuata in 20 de zile. (Int J Sports Med 1989;10:357)
Cantitatile necesare de fier si zinc se gasesc in produsele cerealiere integrale, in legume, nuci si seminte. in acelasi timp, se recomanda evitarea consumului de ceai negru.In timpul efortului fizic, consumul de oxigen poate creste de 10-20 de ori pentru a face fata cerintelor de energie. Datorita unor mecanisme diferite (hipertermie, hipoxemie tranzitorie, cresterea catecolaminelor, a acidului lactic), consumul crescut de oxigen realizeaza un "stres oxi-dativ", care duce la formarea de specii reactive de oxigen (radicali liberi), molecule ce lezeaza celulele si tesuturile.


Organismul este inzestrat cu un sistem de aparare foarte complex, pentru a inlatura speciile reactive de oxigen. Enzimele antioxidante (de exemplu glutation peroxidaza, superoxid dismutaza, catalaza) constituie prima linie de aparare. Majoritatea studiilor arata ca antrenamentul fizic sistematic amelioreaza apararea antioxidanta fiziologica si ca suplimentarea prin lete nu e necesara. Fructele, zarzavaturile, nucile, semintele si cerealele integrale sunt bogate in antioxidante, n^rind capacitatea organismului de a se apara impotriva speciilor reactive de oxigen.
In legatura cu proteinele, se considera ca sportivii, care au o activitate fizica intensa, au nevoie de ceva mai multe proteine decat 0,5-0,7 g/zi. Majoritatea atletilor pot satisface aceste nevoi crescute, fara nicio suplimentare, daca au o alimentatie exclusiv vegetariana, in care aportul de proteine este in jur de 15% din totalul caloriilor ingerate. Legumele, nucile, semintele si produsele cerealiere integrale ofera ami-noacizi esentiali in cantitati mai mult decat satisfacatoare.
Cercetari recente arata ca acidul palmitic (un acid gras saturat, cu 16 atomi de carbon, care se gaseste in grasimile animale, inclusiv in produsele lactate) altereaza mecanismele mitocondriale de producere a energiei in timpul activitatii fizice. in schimb, acidul oleic (acid gras mononesaturat, alcatuind 76% din uleiul de masline si de migdale) nu influenteaza negativ uzinele de energie ale celulelor (mitocondriile). (Meolism Clinteai and Experimental 2006;55:1215-l221)

Pana nu de mult, sportivilor care depuneau eforturi repetate de intensitate foarte mare li se recomanda suplimentarea cu creatina, ca o sursa de energie. Creatina, un produs al meolismului intermediar, se gaseste in musculatura scheletala, legata de acidul fos-foric, si este o sursa imediata de energie in celula musculara. Nu toate studiile au confirmat faptul ca suplimentarea cu 20-25 g creatina/zi creste performantele inotatorilor, ciclistilor sau alergatorilor pe distante scurte. Pe de alta parte, suplimentarea cu creatina nu are niciun efect asupra meolismului si performantelor in exercitiile fizice aerobe (Int J Sports Med 1997;18:491). Luarea de creatina de catre sportivii vegetarieni nu are nicio justificare.In sfarsit, aproximativ 5-20% dintre femeile care au o activitate fizica viguroasa in mod regulat si pana la 50-65% dintre sportivele de performanta pot prezenta oligo-amenoree (cicluri menstruale scurte sau absenta lor). De obicei, atletele amenoreice au un profil hormonal asemanator cu acela al femeilor in menopauza. Do din ce in ce mai numeroase arata ca principala cauza a oligo-amenoreei la femeile sportive este ingestia redusa de energie (adesea asociata cu eforturi fizice excesive), si nu calitatea regimului alimentar. in momentul cand se realizeaza o balanta energetica pozitiva, profilul hormonal se normalizeaza, la fel si ciclul menstrual. (Int J Sports Nutr 1996;6:24)
In concluzie, datele existente nu arata ca alimentatia vegetariana ar avea vreun efect nociv asupra performantelor fizice, mai ales daca aportul de glucide este adecvat. Nu exista do ca sportivii vegetarieni ar avea o stare de nutritie deficitara, care sa influenteze rezultatele sau sanatatea. in ceea ce priveste proteinele, alimentatia pur vegetariana poate furniza toti aminoacizii esentiali si neesentiali cat timp aportul de energie este suficient pentru a face fata cerintelor.
Asocierea alimentatiei vegetariene cu activitatea fizica regulata realizeaza o rata a mortalitatii mai mica decat alimentatia sau activitatea fizica singura. Exista paralele interesante intre populatia vegetariana si practicantii sporturilor de rezistenta:
- frecventa scazuta de hipertensiune arteriala, dislipidemie si alti factori de risc;
- o cantitate mai mica de grasime in corp;
- o rata mai mica de decese prin infarct miocardic si cerebral si unele neoplazii;
- rezerve de fier mai mici (insa rareori anemie), cu avantajele respective;
- niveluri mai scazute de hormon estrogen, cu riscul mai mic de cancer mamar. (getarian Nutrition, CRC Press, 2001)





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor