Generalitati. Prin utilizarea chimioterapiei anticanceroase se pot vindeca un numar de 10 cancere ale copilariei si ale varstei adulte, in proportie de 40-80%. Prin vindecare se intelege disparitia oricarui semn de
tumoare maligna timp de mai multi ani (de obicei 5 anI).' Urmatoarele forme de cancere pot fi vindecate prin chimioterapie anticanceroasa, singura sau in asociatie cu alte mijloace de tratament:
tumori ale copilariei: leucoza limfoblastica acuta, sarcomul Burkitt, sarcomul Ewing, retinoblastomul,
tumora Wilms si rabdomiosarcomul;
tumori ale adultului: boala Hodkin, limfoame nehodkiniene, coriocarcinomul trofoblastic si cancerele cu celule germinative ale testiculelor si ovarelor. Rezultate favorabile se pot obtine si in alte forme de cancere cum ar fi: carcinomul pulmonar cu celule mici (nediferentiatE), leucoza mieloida acuta, cancere mamare, tumori maligne epiteliale ale ovarului. Tumorile maligne rezistente sunt: melanomul, carcinomul de
colon si rect, cancerul renal si pulmonar (formele fara celule micI).
Ciclul celular normal cuprinde mai multe faze:
Faza G1, in care se produce sinteza componenetelor ADN;
Faza S, in care are loc sinteza si replicarea ADN;
Faza G2, in care are loca sinteza componentelor necesare mitozei-celula contine un numar tetraploid de cromozomi;
Faza M, in care are loc mitoza sau diviziunea celulara. Mai departe celulele pot sa reintre in ciclu sau pot ajunge intr-o faza de repaus, G0. Celulele canceroase se caracterizeaza printr-o proliferare foarte intensa. Celulele proliferante sunt mult mai sensibile la actiunea anticanceroaselor. Si alte celule (normalE) sufera o proliferare intensa. Astfel sunt celulele maduvei hematogene, celulele gonadelor, celulele germinative ale parului si celulele tubului digestiv. De aici rezulta si efectele adverse, importante, ale anticanceroaselor, in primul rand asupra acestor tesuturi cu proliferare intensa. Initial, tumorile maligne au o crestere foarte rapida, apoi se produce o incetinire, pana se obtine un platou. Scaderea vitezei de crestere a tumorii se datoreaza scaderii fractiei de crestere (proportia de celule care prolifereaza actiV). Fractia de crestere este cel mai important determinant al cresterii tumorale si reprezinta celulele care se divid intens si sunt sensibile la chimioterapia anticanceroasa. Cele mai mari succese prin monochiomioterapie anticanceroasa se obtin in limfomul Burkitt si in coriocarcinomul trofoblastic (au fractia de crestere apropiata de 100%). Cu cat tumora este mai mare, cu atat mai multe celule se afla intr-un stadiu neproliferativ, deci rezistente la chimioterapia anticanceroasa.
Efectele adverse. Se datoreaza lipsei de
specificitate citotoxicelor si sunt in majoritatea cazurilor dependente de doza (efecte toxicE). Toxicitatea pentru maduva hematogena se manifesta prin leucopenie cu aparitia infectiilor severe, trombocitopenie cu aparitia
hemoragiilor si uneori pancitopenie, in cazurile grave. Toxicitatea asupra maduvei hematogene este reversibila dupa incetarea tratamentului si poate fi fi redusa prin administrarea unor factori de crestere ai elementelor figurate. Manifestarile digestive constau in greturi, varsaturi, modificarea gustului, anorexie. Voma aparuta dupa citostatice se datoreaza in mare masura unei actiuni centrale, la nivelultrigger-ului vomei din area postrema. Odansetronul este un antagonist al receptorilor 5-HT3 centrali, foarte eficace, in vomele provocate de cisplatina. Alte manifestari constau in stomatite, disfagie,
ulceratii bucale, esofagita,
diareea si sangerarile digestive. Asupra folicului pilos produc un efect toxic manifestat prin alopecie partiala sau totala, de obicei, reversibila la incetarea tratamentului. Cele mai agresive sunt ciclofosfamida, doxcorubicina, vincristina, metotrexatul si dactinomicina. Unele anticanceroase produc flebite sau necroza tisulara locala - asa sunt antraciclinele, alcaloizii din Vinca rosea, clormetina, dactinomicina, mitomicina si nitrozoureele. In urma distructiei masive a celulelor tumorale rezulta cantitati crescute de acid uric, care poate precipita in tubii renali, producand nefrotoxicitate. Afectarea hepatica, manifestata prin fibroza hepatica, se constata dupa metotrexat, chioar si la doze mici. Alte anticanceroase care afecteaza toxic ficatul sunt asparaginaza, mercaptopurina si azatioprina. Afectarea renala este produsa de catre cisplatina, streptozotocina si dozele mari de metotrexat. O complicatie frecventa este cistita hemoragica sterila, produsa de catre acroleina, un metabolit al ciclofosfamidei si ifosfamidei.
 |  | |
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
