INGRIJIREA PREOPERATORIE
Pregatirea preoperatorie a pacientului reprezinta masurile de examinare, supraveghere,tratament si ingrijiri, efectuate pentru a preantampina eventualele accidente in timpul sauimediat dupa operatie.
Planul de interventii preoperatorii cuprinde:
- masuri generale sau uzuale
- masuri speciale
- masuri de urgenta
Maasuri generale:
- pregatirea psihica si pregatirea fizica
-
igiena generala
- supravegherea
- alimentatia preoperatorie
- examenul somatic
- examenul clinic pe aparate
- examenele de laborator
Pregatirea psihica a pacientului.
Pacientii care necesita interventii chirurgicale sunt animati de sentimente deteama, agitatie, incertitudine pentru diagnostic, anestezie,
durere si evolutiepostoperatorie.
Asistenta medicala are responsabilitatea si obligatia:
- sa castige increderea pacientului
- sa inlature teama si starea de anxietate a pacientului
- sa-l incurajeze si sa -i insufle increderea in echipa operatorie
- sa nu ii aduca la cunostinta gravitatea diagnosticului ai a interventiei
- sa manifeste rabdare si sensibilitate la exprimarea gandurilor si temerile pacientului
- sa-i asigure conditii de mediu optime
Pentru protectia psihica a pacientului ziua operatiei ii este adusa la cunostintacu cel mult 12 ore inainte iar programarea nu trebuie amanata, in caz contrarcontribuind la cresterea starii de neliniste, tensiune, anxietate, teama
Igiena generala:
Ingrijirea igienica zilnice cuprinde:
- baie generala , ingrijirea gurii si a dintilor, taiatul unghiilor,
- pieptanatul parului
- curatenia patului si a salonului
Supravegherea:
Asistenta medicala observa zilnic si comunica medicului eventualele valoriperturbate pentru:
- functii vatale (tensiune, puls, respiratie, temperaturA)
- scaune si urina, greutate
- dezechilibre hidroelectrolitice
La femei se noteaza perioada menstruala, deoarece aceasta contraindicainterventia chirurgicala.
Depistarea afectiunilor cronice (diabet, hipertensiune, TBC, si filis, etilism, epilepsiE), antecedente familiale (HTA, neoplasmE), interventiilor chirurgicale suferite, contribuie la tratarea lor si usureaza actul operator.
Alimentara preoperatorie consta in administrarea de alimente in functie de afectiunea pacientului, si in cazul nostru bolnavul bea lichide reci daca le tolereaza. Oprim aportul
regim alimentar echilibrat" class="alin2">alimentar al pacientului cu o zi inaintea operatiei. Interzicem pacientului
fumatul si consumul de alcool. In ziua operatiei pacientul trebuie sa fie constient de necesitatea lipsei hidratarii si
Pentru evacuarea continutului intestinal nu se efectuiaza clisma. Evacuarea completa a colonului este insa obligatorie in cazul interventiilor intraabdominale pentru a evita contaminarea plagii la deschiderea intestinului. Acest lucru este realizat prin spalatura intestinala ortograda.
Aceste pregatiri intestinale limiteaza complicatiile unei defecatii imediate postoperator, reduce flora din
colon s i riscurile de atonie gastrointestiala.
Pentru evacuarea preoperatorie vezicala montarea unui cateter este utilizata atunci cand se are in vedere monitorizarea diurezei iar interventiile sunt de durata.alimentarii pentru evacuarea
intestinului si a vezicii urinare.
Examenul somatic:
In urma examenului clinic sunt observate si constatate:
- aspectul general al pacientului
- culoarea tegumentelor si mucoaselor
- greutatea si inaltimea
- starea de constienta
- starea ganglionilor, muschilor si vaselor
- posibilitatea de mobilizare si autoservire
Examenul clinic pe aparate:
Examenul este efectuat de catre medic si consta in:
- anamneza, inspectie, palpare, percutie, auscultatie.
Examinarea se incepe de obicei cu aparatul respirator, cardiovascular, digestiv,urogenital, furnizand datele necesare in vederea efectuarii protocolului operatorsi al evolutiei postoperatorii a pacientului
Examene de laborator:
Indiferent de afectiunea pacientului si operatia care urmeaza a i se efectua,examenele de laborator curente sunt obligatorii pentru completarea examenuluiclinic si aprecierea exacta a starii de sanatate
- hemoleucograma, glicemia
- timp de sangerare, timp de coagulare
- grup sanguin si Rh
- examenul luar al urinii
Pentru intregirea investigatiilor si in cazul operatiilor mai mari se efectueaza urmatoarele examene:
- uree sanguina, probe hepatice
- proteinimia, colesterol
VSH, EAB (echilibrul acido-baziC). In cadrul examenelor de laborator sunt cuprinse:
- radioscopiile, radiografiile, scintigrafiile
- electrocardiograma,electroencefalograma , computer tomograf, rezonanta magneticanucleara
Pregatirea fizica difera de la pacient la pacient in functie de afectiune, stare generala, examene de laborator si felul interventiei. Pregatirea propriu-zisa incepe din seara dinaintea operatiei si consta in :
- restrictie alimentara
- evacuarean intestinului si a vezicii urinare
- igiena intestinului s i a vezicii
urinare igiena corporala si depilarea zone i de interventie
- dezinfectarea speciala administrarea de medicatie preanestezica asezarea pacientului pemasa de operatie dezinfectarea campului operator.
Igiena corporala:
Daca este posibil pacientul face baie sau dus, regiunea ombilicala si zonele de pliuri fiind curatate in special pentru flora cutanata, iar
machiajul si lacul de
parul si pielea - oglinda starii de sanatate" class="alin2">unghii se indeparteaza pentru observarea atenta si corecta a circulatiei.
Contaminarea prin grataj este evitata prin igiena mainii, degetelor, taierea unghiilor. Sunt indepartate bijuteriile, ceasul, peruca, proteza, agrafele de par, lentilele de contact.
Pacienul imbraca cam asa de spital curata si inainte de a fi transportat in sala de operatie i se acopera parul cu boneta
Depilarea zonei de intervetie:
Datorita riscului de infectie prin germenii localizati la nivelul firelor de par, si a riscului de vindecare incorecta a plagii, zona de interventie se depileaza. In jurul locului de incizie se intervine pe o suprafata de 15-25 cm. Prin crema depilatoare (nu produce leziuni tegumentare dar exista riscul de iritare al mucoasei si al reactiilor alergicE) si radarea atraumatica pentru evitarea leziunilor cutanate. Depilarea zonei de interventie trebuie afectuata cu cel multe ore inainte de operatie.
Dezinfectarea speciala
Este recomandata sectiilor traumatologice sau chirurgie vasculara s i se aplica cazurilor speciale care necesita bandaj deyinfectant aplicat in seara precedenta interventiei pentru a realza o dezinfectie optima.
In cazul leziunilor inflamatoare, abcese, foliculite, furuncule, flegmoane, operatia se amana pana la vindecarea acestora.
Administrarea de medicatie preanestezica
Prescrierea este efectuata de catre anestezist care decide:
- administrarea premedicatiei orale
- administrarea premedicatiei i. m.
- administrarea premedicatiei in seara dinaintea interventiei
- administrarea premedicatiei imediat preoperator
Medicatia utilizata este in general formata din analgezice, anxiolitice, sedativesi hipnotice, eventual ca parasimpatolitic atropina. Dupa sedare interzicem pacientului mobilizarile rugandu-l sa ramana in pat.
Medicatia este administrate in timpii ii etapele prescrise, efectul trebuind sa seinstaleze pna la transportul in sala de operatic.
Asezarea pacientului pe masa de operate
- transportul pacientului in sala de operatie este efectuat in functie de afectiuneapacientului fiind insotit de asistenta medicala impreuna cu toata documentatia medicala
- odata preluat de personalul din sala de operatic pacientul este asezat pe masa de operatic
- cerintele interventiei pentru regiunea anatomica interesata
- functia cardio-vasculara si pubnonara
- varsta pacientului
- evitarea leziunilor de compresie
Interventia fiind pe abdomen, poziaia pacientului este decupit dorsal pentru a evidentia jumatatea superioara a corpului se introduce perna sau sul sub mijloc.
Dezinfectarea campului operator:
Dupa toaleta cu apa si sapun este obligatoriu dubla dezinfectare a campului operator cu tinctura de iod. Dupa dezinfectare campul operator este acoperit cu campuri sterile. Pentru a impiedica diseminarea florei cutanate, campul operator este uneori acoperit cu folie sterila, adeziva, transparenta prin care se face incizia.
Masuri speciale:
Sunt necesare pentru pregatirea pacientilor cu afectiuni cronice si stare generala alterata:
- pacient cardiac si hipertensiv, repaus complet, regim alimentar, hipo-desodat, tratamentde specialitate si sedativ
- pacient pulmonar-tratament de specialitate, dezinfectia cailor aeriene superioare,reducerea cantitatii de sputa, tratarea dintilor
- pacient renal- probe-examene si tratament de specialitate, regim alimentar, restrictie desare 5-8 zile, debit urinar 1000-1500ml/zi
-pacient diabetic- sunt determinate valorile glucozei in sange si urina concomitent cutratament de pregatire adecvat ( administrarea de insulina, perfuziI), regim alimentarpentru diabet si se continua aceasta conduita postoperator pentru a preveni complicatiilela care sunt predispusi diabeticii
- pacient hepatic- explorari hepatice, hidratarea pacientului prin regim adecvat,suprimarea grasimilor si tratament de specialitate
- pacient anemic- cu exceptia anemiei bruale si masive, prin hemoragie, interventiachirurgicala este contraindicata la refacerea numarului globulelor rosii prin regimalimentar si tratament corespunzator.
Masuri de urgenta:
In cazul pacientilor cu leziuni la nivelul tubului digestiv nu se administreaza purgative si nu se efectueaza clisma (la nevioe spalatura gastrica sau aspiratie continuE)
Pacientii aflati in stare de soc, soc prin hemoragie sunt scosi din starea de soc prin tratament corespunzator in vederea restabilirii functiilor vitale ale organismului.
INGRIJIREA POSTOPERATORIE
Supravegherea si ingrijirea postoperatorie reprezinta ansamblul de interventii efectuate pentru tratarea pacientului pana la vindecarea definitiva.
PLANUL de interventii postoperatorii cuprinde:
- preluarea pacientului, supravegherea pacientului, ingrijirea postoperatorie
Preluarea pacientului:
- pacientul este insotit de anestezist si asistenta medicala dupa terminarea protocoluluioperator in timpul transportului in serviciul de reanimare sau sala de suporaveghere,care sunt amplasate in apropierea salii de operate
- pacientul este asezat int-un pat pregatit cu camp protector, mijloace de pozitionare sisprijin si la nevoie incalzit.
- In general dupa inte rventiepacientul este adus pe sectie sau este supravegheat timpde 1 h in sectia A.T.I.
Supravegherea pacientului: supravegherea permanenta a pacientului este obligatorie pentru depistarea eventualelor complicatii legate de anestezie si interventia chirurgicala
Pacientul este observat pentru parametrii functiilor respiratorie sicardiovasculara, sangerare, durere, stare de confuzie, asfixie, sincopa, soc operator
Medicul anestezist va supraveghea pacientul pana la aparitia starii de veghesi a reflexelor de aparare, moment din care ramane sub controlul asistentei medicale
Asistenta medicala asigura supravegherea pacientului pentru:
- coloratia pielii, unghiilor, starea extremitatilor si mucoaselor
- respiratie si circuilatie, diureza, varsaturi
- aport alimentar si functie digestiva
- igiena corporala, mobilizare, administrarea de medicatie
- efectuarea analizelor de laborator solicitate de medic
- securitatea pacientului
- pansamentul plagii si controlul tuburilor de dren, sangerare si hemoragie ingrijireapostoperatorie:
Pe langa pregatirea patului, lumina in salon va fi redusa, temperatura camerei injur de 20°C.
In functie de interventia chirurgicala si etapa postoperatorie pozitia pacientului este:
- decubit dorsal fara perna cand pacientul se afla sub influenta anesteziei.
- decubit lateral sau decubit dorsal cu capul pacientului intors pe o parte, in timpul efortuluide voma pentru a evita obstruarea laringelui si aspirarea varsaturilor in trahee
- decubit lateral in caz de supuratii drenate chirurgical
- pozitie semisezanda sustinuta de spatar sau perne in perioada a Il-a postoperatorie.
Respiratia:
Asistenta medicala controleaza parametrii respiratorii si anunta urgent medicul la aparitia tulburarilor respiratorii.Printre interventiile efectuate in faza prima postoperatorie a tulburarilor respiratorii sunt:
- stimularea respiratiei
- stimularea expectoratiei
- dezobstruarea cailor respiratorii prin aspiratie
- aplicarea de pipa orofaringiana
- intubatie endotraheala functia cardiovasculara:
- monitorizarea E.C.G., T.A., puls, este recomandata pacientilor aflati in stare criticapostoperatorie
Cele mai intalnite complicatii cardiovasculare sunt: tahicardie, hipotensiune arteriala tahicardie cu hipertensiune arteriala, hipertensiune arteriala, tulburari de ritm
Masurile necesare pentru combaterea eventualelor complicatii cardiovasculare postoperatorii sunt:
- reechilibrarea hidroelectrolitica, echilibrare volemica
- administrarea de antihipertensive, diuretice, analgezice, digitalice, antiaritmicedurerea:
Durerea postoperatorie trebuie tratata in functie de parametrii perceputi de pacient:
- localizare, intensitate, caracter, durata
- localizarea si intensitatea durerilor depind de tipul de operatie
- durere profunda, frecventa, apare dupa interventii intraabdominale
- intensitatea maxima a durerii apare in primele 3 zile postopeatorii, pacientul avandsenzatia de: intepatura, arsura, iradiere, insuportabilitate
- pansamentul excesiv decompresiv, mobilizarea necorespunzatoare cu efectuarea loculuide incizie, tusea, starea de agitatie influenfeaza caracterul si intensitatea durerilor
- tratamentul corect si eficace al durerilor consta in:
- medicare prescrisa numai de catre medicul chirurg
- administrarea corecta a medicatiei (dozare si perioada de timp corectE)
- metode fizice pentru exercitii postoperatorii, relaxare si psihoterapie
- substantele medicamentoase prescrise pentru tratamentul durerilor postoperatorii auactiune centrala sau periferica iar folosirea de analgetice opiacee prezinta reactii adverseca : hipoventilatie, hipotensiune, greata, voma, inhibarea reflexelor de aparare
- dintre metodele fizice enumeram:
- schimbarea pozitiei, masaj, exercitii de mobilizare, adoptarea pozitiilor speciale
- realizarea tehnicilor de respiratie si tuse
- mictiune in decubit dorsal
- etapizarea deplasarii incepand cu aparate ajutatoare si de sprijin
- trauma psihica prin durere este o realitate si exprimarea libera a durerii, anxietatii decatre pacient constituie o prima forma de tratament
- asistenta medicala prin calitatile sale morale si profesionale inlatura cauzele care potexagera durerile pacientului prin stres si anxietate:
- incertitudinea cu privire la reusita interventiei chirurgicale
- incapacitatea de autoservire si control personal ceea ce determina depending pentruingrijiri, hrana, deplasare
- judecata gresita a evolutiei postoperatorii
- pierderea obisnuintelor zilnice
- impactul handicapului fizic pentru tot restul vietii (amputatiE)
- restrangerea activitatilor profesionale
- restrangerea contactelor familiale si sociale
- lipsa de cunostinte si comunicare, incapacitatea morala a asistentelor medicale de asustine si influenta pacientul, conduc la crearea unui climat de nesiguranta, teama sianxietate cu efecte deosebit de negative pentru aceasta
Excretia:
- diureza, mictiunea, functia digestiva sunt direct influentate de:
- specificul interventiei
- anestezic administrat
- forma de administrare a anesteziei
- durata interventiei
In mod normal nevoia de mictiune apare dupa umplere vezicala cu 100-150 ml, dar postoperator prima mictiune are loc dupa 6-8 ore . In caz contrar sunt adoptate masuri pentru tulburarile de mictiune postoperatorii:
- asezarea pacientului pe plosca
- stimularea zonelor reflexogene
- stimularea medicamentoasa
- sondaj vezical cu ultima solutie
Tulburarilor motilitatii intestinale sunt caracterizate prin:
- oprirea vanturilor, retentie de gaze, balonare, crampe, rectal se introduce un tub degaze si se administreaza solutiile medicamentoase indicate
Scaunul apare de regula in a 3-4 a zi, in caz contrar se vor utiliza clsismeuleioase completate la nevoie de clisma evacuare cu apa si sapun .
Este interzis a se practica clisma purgativa.
Regim alimentar:
O data cu restabilirea functiilor digestive este reluat treptat si alimentarea orala. Aportul alimentar este urmatorul : daca din sala de operatie are montata SNG alimentatia se face pe cale parenterala.
In alte conditii
- la 6 h dupa operatie lichide in cantitati mici si regulate
- pacientii operati pe esofag primesc lichide la 24 h dupa operatie
- treptat sunt introduse ceaiul, compotul, supele iar mai tarziu laptele
- dupa scaun sunt permise pireuri si alte alimente semisolode
- atunci evolutia postoperatorie este normala, din a 6-a zi alimentatia poate devenicompleta iar la cei operati pe esofag dupa 2 saptamani.
Tempera tura:
In urma interventiilor chirurgicale frecvent temperatura corpului scade-hipotermie-prin:
- temperatura scazuta in sala de operatii
- pierderea de caldura, respirator, cutanat sau medicamentos
- imbracaminte sumara
Cel mai grav simptom al hipotermiei este aparitia frisonului si tremuraturilornecontrolate care cresc consumul de oxigen si pun in pericol integritateafizica a pacientului.
Se impune incalzirea patului, surplus de paturi, sonda nazala pentru oxigen.
Cresterea temperaturii corpului este cauzata de:
- infectia preoperatorie
- infectia acuta
- complicatii ale anesteziei generale
- contaminare cu agenti infectiosi prin transfuzii sanguine si solutii perfuzabile
- combaterea febrei are loc prin metode fizice si conduita indicata de medic
Confuzia: manifestari:
- agitatia, insomnia, somnolenta, lentoare in gandire,
- hipo-hiperreactivitate la stimuli vizuali si auditivi
- tulburari de perceptie, dezorientare temporo-spatiala, pierderea sensibilitatii
- stare de constienta alterata.
Recuperarea starii confuzionale postoperatorii consta in :
- stimulare tactila, masaj, mobilizarea
- stimularea bazala (recuperarea capacitatii de perceptiE)
- crearea conditiilor de mediu pentru odihna si somn
- informarea pacientului despre locul si timpul unde se afla
- stimularea capacitatii de decizie
- corectarea interpretarilor eronate
- interzicerea consumului de alcool
Mobilizarea pacientului:
In paralel cu ingrijirea corporala si a celorlalte masuri enuntate mai susreluarea postoperatorie a activitatilor de mobilizare ale pacientului constituie forme de prevenire a urmatoarelor complicatii
- staza venoasa
- leziuni de decubit
- contractura
- constipatia
- pierderea autonomiei in miscare a pacientului
Mobilizarea timpurie stimuleaza toate functiile organismului si in cazulinterventiilor simple anestezie locala cu consintamantul pacientului acestarevine la salon pe picioare (insotiT)
In cazul interventiilor ample , mobilizarea incepe in seara sau II- a zi prinridicarea pacientului la marginea patului cu picioarele atarnand. In ziua urmatoare pacientul este ajutat sa se scoale in ortostatism si sa faca cativa pas i.
- distanta parcursa va fi marita progresiv in fiecare zi
In cazul cand mobilizarea pacientului din pat este contraindicata, ajutam siinvatam pacientul pentru miscarea memrelor in pat cu efectuarea de respiratiiprofunde si regulate pentru o buna ventilatie pulmonara
Inainte de fiecare mobilizare se verifica pulsul si tensiunea arteriala iarprocesul de mobilizare nu trebuie sa afecteze functionarea sondelor,drenajelor si pansamentul plagii operatorii.
