Index » Boli » Cancer si manifestarile cancerului cancerul
» Cancerul si alimentatia

Cancerul si alimentatia

Cancerul este o boala provocata de o multitudine de cauze, in parte cunoscute, din care unele sunt neinfluenile (factori genetici, sexul, inaintarea in varsta), iar altele eviile. Este firesc sa ne concentram atentia asupra acestora din urma. Existenta unei relatii intre alimentatie si cancer este recunoscuta de multa vreme.
S-a mers pana acolo incat, jumatate in gluma, jumatate in serios, se poate intreba: spune-mi ce mananci, ca sa-ti spun ce cancer i face (cancerul fiind a doua cauza de moarte dupa bolile cardiovasculare).
Pe langa aspectele specifice fiecarei forme de cancer (de pilda relatia dintre consumul de alimente fierbinti si cancerul de esofag sau dintre contaminarea chimica a alimentelor si cancerul de ficat) exista si unele aspecte generale, cantitati, puse in evidenta abia in timpul din urma. Astfel, contrar unei opinii laice curente, excesul alimentar nu protejeaza, ci predispune la cancer. Experiente pe animal au aratat ca acoperirea stricta a necesitatilor de hrana, deci fara nici un exces reduce imbolnavirile de cancer.

La om, un studiu amplu, cuprinzand 75 000 persoane urmarite timp indelungat, a aratat ca la barbati, cel mai redus numar de cancere se intalnea in grupul celor cu greutate medie, frecnta cancerului crescand atat in grupul celor cu greutate excesiva, cat si la cei subponderali. La femei, riscul cel mai mic de cancer l-au avut cele cu 10-20% sub media de greutate a lotului studiat. Nu toate cancerele se comporta la fel in aceasta relatie cu greutatea. De exemplu, cancerul pulmonar apare in special la subponderalii de ambele sexe, cel de colon indeosebi la barbatii supraponderali, cancerul de ca biliara la femeile supraponderale; cancerul de san, uter si ovar e mai frecnt la femeile obeze. S-a silit ca persoanele care isi corecteaza deficitul sau excesul ponderal isi amelioreaza proportional si sansa de a nu face cancer. Prin urmare nu este bine sa fim nici prea grasi, nici prea slabi. Mijloacele statistice moderne au reusit sa specifice si sa cuantifice destul de exact relatiile cancer-alimentatie. Astfel, un factor de risc pentru o serie de cancere este consumul exagerat de grasimi. in Thailanda, unde se consuma doar 20 g grasimi pe zi cancerul de san apare la 1 din 100 000 locuitori pe an. in Olanda, unde consumul de grasimi se ridica la 160 g zilnic, cancerul mamar atinge anual 25 din 100 000 persoane.

Cancerul in general este de 6 ori mai frecnt in SUA decat in Japonia, tara in care sobrietatea alimentara este traditionala. Japonezii care au migrat in SUA adopta alte obiceiuri alimentare si isi vad riscul de cancer triplat inca de la prima generatie in raport cu cei ramasi in tara de obarsie. Aportul de vitamine joaca si el un rol important. Riscul de cancer se dubleaza daca alimentatia este saraca in vitamina A, C ori B. Alimentele protectoare fata de cancer sunt fructele, legumele (cat mai proaspete), apoi ouale, carnea si pestele, preparate de preferinta prin fierbere. Cel mai bun mijloc de reducere a frecntei cancerelor digesti este o alimentatie cu multe fructe, legume si bogata in general in asa-numitele fibre (rezidii care nu se resorb). Sub acest aspect, painea neagra este mult superioara celei albe, care-si datoreaza nobila culoare tocmai eliminarii acestor fibre.