mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Reflexoterapie
Index » Boli Si Tratamente » Reflexoterapie
» CLASIFICAREA PROCEDURILOR DE MASAJ

CLASIFICAREA PROCEDURILOR DE MASAJ








VIII.1. TEHNICILE DE BAZA ALE MASAJULUI

VIII.1.1. NETEZIREA (sau EFLEURAJUL)


Netezirea este cel mai raspandit procedeu de masaj. Ea actioneaza direct asupra pielii avand urmatoarele efecte:
. Curata pielea de celulele descuamate de pe stratul superficial;
. Imbunatateste functia glandelor sudoripare si sebacee;

. Mareste temperatura locala a pielii;


. Accelereaza circulatia sangelui si a limfei in vase;
. Influenteaza terminatiile periferice ale nervilor;
. Influenteaza sistemul nervos central.
Efectul ce mai important al netezirii este scurgerea mai puternica a limfei si a sangelui in vase.
Prin neteziri energice, circulatia sangelui si a limfei se intensifica. Acest lucru are o influenta majora asupra distribuirii sangelui in portiunile masate, si deci contribuie la inlaturarea manifestarilor de staza si edeme.
S-a constatat ca prin netezire de la periferie spre centru, circulatia sangelui si a limfei se amelioreaza si in vasele mai mari, nu numai in cele aflate imediat sub piele. In cursul masajului absorbtia lichidelor din tesutul celular subcutanat se accelereaza cu 16÷18%, si aceasta accelerare este direct proportionala cu durata netezirii.


Adresandu-se pielii, tesutului subcutanat si celui conjunctiv, executia acestei manevre cunoaste tehnici variate. Specialistii masajului practica efleurajul executat simultan sau alternativ, cu o mana sau cu ambele maini, folosind suprafata palmara sau dorsala a mainilor, cu degetele apropiate sau indepartate.
Miscarile descrise pot fi lungi sau scurte, in linie dreapta, serpuita, in zig-zag, dispuse transversal sau longitudinal, in cerc, elipsoidal sau cu "priza in bratara", alunecand sacadat sau neintrerupt, in functie de particularitatile anatomice ale suprafetelor masate.
Pe suprafetele mici se recomanda efleurajul executat cu 1,2,3 sau toate degetele, sau numai cu fata palmara a policelor.
Segmentele cilindrice ale membrelor superioare si inferioare necesita netezirea executata in bratara, cuprinzand regiunile masate intre degetul mare si degetele opozante, inaintand sacadat cu pasi mici, dinspre extremitati.

Indicatii metodice generale:


A) sensul de executie al efleurajului este determinat de circulatia limfatica a organismului, convergenta spre ganglionii limfatici din regiunea cefei si gatului, axiala si inghinala si regiunea poplitee pentru membrele inferioare;
B) directia mainii maseurului este determinata totdeauna de directia anatomica a vaselor limfatice, deoarece scopul principal este de a realiza o mai buna scurgere a limfei;
C) netezirea nu se face prea rapid, ci ritmic, linistit, pentru ca limfa circula incet prin vase; se face fara intreruperi, in asa fel incat sa ajunga pana la ganglionii limfatici cei mai apropiati;
D) presiunea mainii care face masajul trebuie sa creasca progresiv pe prima jumatate a segmentului masat si sa scada apoi pe cea de-a doua jumatate;
E) mainile maseurului nu trebuie sa se lipeasca de portiunea masata, ci dimpotriva, sa alunece usor si liber;
F) orice masaj trebuie sa inceapa si sa se termine prin netezire, pentru a inlatura staza limfei si a contribui la scurgerea produselor metabolice in vase;
G) in timpul unei sedinte de masaj nu trebuie in mod obligatoriu sa folosim toate felurile de neteziri. Fiecare procedeu de masaj depinde de scopul urmarit, de configuratia portiunii de masat, cat si de timpul rezervat masajului;
H) netezirea este de obicei considerata un masaj pregatitor in edeme si atunci cand partea masata a corpului este foarte dureroasa. In acest caz, in primele zile masajul se reduce exclusiv la neteziri concentrice circulare;
I) in chirurgie si ortopedie, in traumatismele articulare, netezirile si frictiunile au un rol hotarator in masajul pregatitor.


VIII.1.2. FRICTIUNEA


Frictiunea este cel de-al doilea procedeu din sistemul manevrelor de masaj.
Procedeele care alcatuiesc frictiunea se deosebesc de netezire prin aceea ca pielea impreuna cu tesuturile profunde se frictioneaza in diverse pozitii. Ele se efectueaza printr-o miscare de apasare si deplasare a tesuturilor moi pe planul osos, in limita elasticitatii proprii.
Frictiunile se executa cu o singura mana sau cu ambele maini, alternativ sau simultan, cu toata suprafata palmara sau numai cu suprafata palmara a degetelor, cu pumnul inchis sau semiinchis, in spirala cu radacina palmei. Frictiunile au ca efect intensificarea circulatiei locale si maresc absorbtia diferitelor produse patologice care se acumuleaza in piele sau sub piele.
Frictiunea este procedeu de baza terapeutic in urmatoarele situatii:
. traumatisme articulare;

. traumatisme sportive;


. transsudate si exudate vechi;
. pentru restabilirea mobilitatii normale a pielii;
. mareste supletea si elasticitatea tesuturilor;

. dureri in nevrite si nevralgii.


Indicatii metodice generale:


A) in frictiune, directia mainii nu este determinata de directia vaselor limfatice, si poate fi executata si in sensul contrar circulatiei sangelui si a limfei;
B) toate procedeele de frictiune se reduc la miscari rectilinii, in spirala sau circulare, la care participa in functie de necesitati o parte dintre degete sau toate;
C) eficacitatea frictionarii articulatiilor se mareste daca frictiunea se face intr-o baie de apa fierbinte, asa cum o recomanda specialistii in domeniul masajului;
D) frictiunile energice in punctele dureroase scad starea de hiperexcitabilitate a nervilor, accelereaza circulatia locala si imbunatateste considerabil nutritia tesuturilor;
E) frictiunea este un excelent mijloc profilactic, deoarece impiedica in articulatii formarea diverselor exudate care determina in portiunea afecata procese inflamatorii de lunga durata;
F) cu ajutorul frictiunilor, un masor cu experienta incepe sa cunoasca modificarile patologice care se produc in tesuturile profunde, mai ales in regiunea articulatiilor.


VIII.1.3. FRAMANTATUL
Framantatul este unul din procedeele de baza ale masajului cu ajutorul caruia se maseaza in principal masa musculara. In timpul acestui procedeu se trage de pe planul osos grupa musculara masata.
Framantatul are urmatoarele efecte:
. produce o marire vizibila a mobilitatii tendoanelor;
. fortifica muschii si ajuta la regenerarea tesutului muscular;
. activeaza circulatia limfei si a sangelui, imbunatatind schimburile nutritive si ajutand la eliminarea toxinelor rezultate in urma activitatii musculare;
. procedeele de framantare maresc puterea de contractie a muschilor, reprezentand astfel o gimnastica pasiva deosebit de importanta in cazul atrofierii muschilor.
Multi specialisti acorda importanta marita framantatului, afirmand ca "a masa inseamna a framanta".
Tehnica framantatului variaza in functie de particularitatile anatomice si fiziologice ale suprafetelor pe care le masam. Astfel, pe regiunea spatelui, torace, brate, coapse este indicat un framantat in cuta, cand tesutul se strange intre degete si podul palmei, dupa care este ridicat si presat fara deplasarea mainii de pe piele si fara a scapa cuta, in aceeasi directi sau in sens invers, in zig-zag sau circular, pana se maseaza intreaga suprafata. Pe abdomen se poate aplica framantatul in cuta sau cel in val, cu conditia de a nu presa tesuturile in profunzime. Pe membre se aplica tehnica framantatului in cleste, in cuta sau in val.

Indicatii metodice generale:


A) framantatul se face intotdeauna intr-un ritm lent;
B) se vor evita smuciturile bruste, smulgerile, rasucirea muschiului, provocarea durerilor si nu se va sari de la o parte a corpului la alta;
C) la framantarea fasciculelor musculare izolate, masajul se va incepe intotdeauna din portiunea de trecere a muschiului in tendon, deoarece produsele metabolismului si ale oboselii se aduna in cantitati mari in tecile tendoanelor. Tot aici sunt retinute timp indelungat produsele infectioase de orice natura.


VIII.1.4. TAPOTAMENTUL
Este o manevra principala care se adreseaza tesuturilor superficiale, celor profunde si terminatiilor nervoase. El se caracterizeaza prin aplicarea unor lovituri scurte si ritmice, executate superficial sau profund in functie de scopul urmarit. Tapotamentul poate fi executat cu pulpa sau cu fata palmara a degetelor, cu palmele, cu pumnii, cu antebratul sau cu mainile facute caus. Aceste lovituri se executa din caderea moale a mainilor si a degetelor.


Tapotamentul cunoaste mai multe variante, in functie de particularitatile anatomo-fiziologice ale suprafetelor pe care la masam:

. in nuiele;


. percutat;

. tocat;


. batatorit;

. plescait;


. cu palma in caus;

. cu pumnul semiinchis;


. cu pumnul inchis.
Tapotamentul se executa cu ambele maini, usor departate intre ele, prin loviri care cad pe piele in ritm foarte viu.
Efectele tapotamentului sunt:
. ajuta la micsorarea si incetarea durerilor, cand gradul de excitatie al nervului este marit;
. favorizeaza un aflux puternic de sange spre regiunea masata, determinand astfel inbunatatirea nutritiei acelei regiuni;
. are efect vasodilatator la nivelul pielii si al tesutului conjunctiv;
. produce modificari favorabile ale tensiunii arteriale;
. influenteaza ritmul cardiac, rareste pulsul si corecteaza aritmia.


VIII.1.5. VIBRATIILE


Sunt miscari ritmice oscilatorii si presiuni continue executate cu o singura mana sau cu ambele maini, cu varful degetelor sau cu fata lor palmara, cu podul palmei, cu radacina mainii, cu toata palma, cu degetele intinse, cu pumnul deschis sau inchis si se aplica pe suprafata corpului cu un grad diferit de presiune.

Vibratiile au urmatoarele efecte:


. intensifica functionarea glandelor;
. calmeaza durerile in diferite afectiuni (ginecologice, nevralgii, migrenE);
. imbunatatesc capacitatea de efort;

. au efect calmant, relaxant;


. influenteaza organele si tesuturile profunde (stomac, ficat, inima, muschii, peretii abdominali si intestinalI);
. influenteaza secretia majoritatii glandelor si organelor (stomac, glande salivare, glande sexuale, etc.).
Vibratiile care au o amplitudine si o intensitate mai mare decat vibratiile obisnuite se numesc trepidatii. Ele se aplica pe spate si torace, asociate cu miscarile respiratorii.
Scuturatul este tot o tehnica de baza a masajului care se aplica membrelor superioare si inferioare.
Daca nu sunt insotite de miscari trepidante, vibratiile se transforma in presiuni. Acest procedeu se executa cu varful degetelor unei singure maini. Procedeul se executa prin cateva presiuni scurte si rapide, aplicate asupra trunchiului nervos, sau asupra ramurilor care au un sprijin osos sau muscular. Scopul presiunii este de a inlatura durerea.

Indicatii metodice generale:


A) vibratiile sunt unul dintre cele mai obositoare procedee pentru maseur si cer un antrenament sustinut din partea acestuia;
B) pentru a obtine o executie satisfacatoare in vibratii, se va face urmatorul exercitiu: se aseaza varfurile degetelor pe o masa de marime mijlocie, care are in centru un pahar cu apa, si se executa miscari tremuratoare, vibratoare; daca degetele vibreaza bine, suprafata apei incepe si ea sa vibreze in centrul paharului, in caz contrar se misca toata suprafata apei, de la o margine la alta a paharului;
C) bratul care efectueaza vibratiile trebuie sa fie putin flexat, iar muschii centurii scapulare nu se contracta puternic.


VIII.2. PROCEDEE AUXILIARE DE MASAJ


VIII.2.1. CERNUTUL
Este o manevra aplicata in mod special pe membrele superioare si inferioare, energic si ritmic.
Tehnica de executie: cu ambele maini, asezate de o parte si de alta a segmentului masat. Regiunea carnoasa a bratului, antebratului, coapsei sau gambei se apuca cu degetele flexate, de jos in sus, si se deplaseaza de jos in sus si lateral, ridicand si presand, asemenea cernutului printr-o sita. Mainile nu se ridica de pe regiunea masata, ci se deplaseaza din aproape in aproape.

Efecte:


. actiune de relaxare a muschilor;

. mareste supletea tesuturilor;


. activeaza functiile circulatorii si trofice.


VIII.2.2. RULATUL
Este o manevra asemanatoare cernutului, executata foarte energic, si cu o presiune crescuta.
Tehnica de executie: se apuca regiunea carnoasa a organului de masat (mana sau picioR) in palme, tinand degetele intinse, si se ruleaza in toate sensurile, intr-un ritm viu, energic, apasand mai puternic decat la cernut.

Efecte:


. relaxarea muschilor;

. mareste supletea tesuturilor;


. activeaza functiile circulatorii si trofice;
. spre deosebire de cernut, rulatul actioneaza in mod uniform asupra tesuturilor moi din preajma zonei masate.


VIII.2.3. SCUTURATUL


Scuturatul consta in miscari oscilatorii mai ample, care se aplica segmentelor membrelor superioare si inferioare, membrelor in intregime sau intregului corp.
Tehnica de executie: se aplica ambele maini astfel incat degetele mari si portiunea corespunzatoare a palmelor sa cuprinda marginile mainii sau ale piciorului pe care dorim sa-l masam si le scuturam cu vioiciune de sus in jos si dintr-o parte in alta, exercitand in tot acest timp si usoare tractiuni in sensul lungimii membrului respectiv.

Efecte:


. de relaxare daca sunt efectuate cu blandete;


. de inviorare si stimulare generala, daca sunt executate intr-un ritm mai viu.


VIII.2.4. TENSIUNI SI TRACTUNI
Tensiunile si tractiunile sunt procedee de masaj care actioneaza asupra articulatiilor si tesuturilor periarticulare, cu scopul de a imbunatati mobilitatea acestora.
Tractiunea se aplica membrelor superioare si inferioare, la sfarsitul sedintelor de masaj, asociate cu scuturarile. Trunchiul se intinde din pozitia sezand prin apucarea peste brate, ridicarea si scuturarea energica a intregului corp.
Tensiunile constau in cresterea sau scaderea presiunii intraarticulare, prin mobilizari pasive sau activo-pasive, in sensul amplificarii miscarii normale.

Efecte:


. imbunatatirea circulatiei locale;


. creste supletea structurilor articulare si periarticulare;
. optimizeaza functiile la nivelul articulatiilor.


VIII.2.5. PENSARILE SI RIDICARILE


Pensarile se aplica pe portiunile carnoase ale membrelor.
Tehnica de executie: se executa energic prinzand si ridicand intre degete o cuta de tesut subcutanat sau chiar muschi, se strange usor si se ridica atat cat permite elasticitatea acestor tesuturi, apoi se elibereaza brusc.

Efectul este excitant.


Ridicarile sunt o manevra energica ce se executa mai ales pe regiunea spatelui.
Tehnica de executie: se prinde cu putere o cuta de piele, tesut subcutanat si muschi, intre police si restul degetelor si se trage in sus ca si cum am vrea sa o desprindem de pe planul profund sau osos. Masarea se repeta in sens ascendent sau descendent.

Efectul este excitant.



VIII.2.6. PRESIUNILE


Presiunile se executa pe portiuni mai reduse sau mai intinse ale corpului, intarind actiunea netezirilor, frictiunilor si framantatului. Ele sunt recomandate persoanelor sanatoase, robuste, si mai putin batranilor, copiilor si femeilor.
Tehnica de executie a presiunilor difera dupa particularitatile anatomo-fiziologice ale regiunilor pe care se aplica. Ele se aplica cu pulpa degetului, axial, cu palmele sau cu pumnul, in timpul sau la sfarsitul sedintei de masaj.
Pentru imbunatatirea circulatiei limfatice se pot executa presiuni pe vasele limfatice ale membrelor si trunchiului, de la regiunile proximale spre cele distale si invers.






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor