mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Fiziologie
Index » Boli Si Tratamente » Fiziologie
» Embriologie. Articulatii

Embriologie. Articulatii


Share





1. Reproducerea





2. Celulele germinale primordiale:



- stau la baza reproduceri


- apar in s 3-4 VIU ; origine endodermala in peretele sacului vitelin,langa alantoida
- in sapt 4 migreaza prin miscari amoebice in creasta genitala
- populeaza crestele, au sexul genetic determinat

- devin celule cap de serie pentru gametogeneza



3. Diviziunile de maturatie



- diviziune primara (reductionalA)+ diviziune secundara(ecuationalA)
- din primara cu etapele sale – profaza,metafaza,anafaza,telofaza
- profaza este mai lunga la sexul; masculin si foarte lunga la sexul feminin
- ovocitul I intra in div in luna 3VIU si se blocheaza in diploten, reluandu-se la menopauza
- spermatocitul I intra in diviziune la pubertate,dureaza cam 65-70 zile


4. Spermatogeneza






- prima perioada a gametogenezei masculine


- din cel primordiale se ajunge la spermatogonie,sp I , sp II si ulterior spermatida
- are loc in tubii seminiferi (cordoane testiculare lumeinizate la 8-10 anI)
- in gonada primitiva se disting 3 tipuri de celule :

- nediferentiate – sertoli (mezodermalE)


- diferentiate (endodermalE) – spermatogonii primare (A si B)

- interstitiale leydig (mezodermalE)


- evolutia are loc de la periferie spre lumen (vezi bariera testicularA)


5. Spermiogeneza


- a doua etapa a gametogenezei
- nu presupune diviziuni ci numai transformari ale spermatidei pt edificarea aparatului motor
- veziculele golgi se unesc si dau nastere acrozomului (anterioR)

- nucleul se condenseaza


- mitocondriile se dispun in teaca mitocondriala (piesa intermediarA)
- centriolul se imparte in doua portiuni si emite un filament(partea terminalA)


6. Ciclul folicular



- parte a ciclului ovarian


- sub actiunea FSH are loc evolutia foliculilor primordiali
- foliculul primar e delimitat de un strat de cel foliculare si de membrana pellucida
- f p se transforma in f de crestere – apare m. Slavianski,cel foliculare prolifereaza si apar cavitati foliculare,se dezvolta tecile interna si externa.f de crestere prezinta ovocit I in meioza
- f crestere se transforma in fol matur (contine si globulul polar I + ov II),exista o singura cavitate cu lichid folicular. Se disting cumulus oophorus+ corona radiata alaturi de structurile prezentate anterior
- in a 14 a zi foliculul se rupe eliberand ovocit II + corona radiata si devine corp luteal => corp albicans/ corp luteum de sarcina in functie de fecundatie


7. Ciclul ovogenetic


- parte a ciclului ovarian


- indus hormonal


- are loc definitivarea div primare (apara ov II – I globul polaR)
- urmeaza div ecuationala cu etapele sale care insa NU se incheie decat in cadrul fecundatiei, ov II fiind eliminat in metafaza acestei diviziuni (ovulatiA) si fiind captat de tuba uterina


8. Ovulatia



- are loc in a 14 a zi fiind un bioritm cu evolutie spontana
- fol ovarian creste, ajunge la 15 mm diametru si bombeaza in ovar
- concomitent apare ov II care intra si el in diviziunea mitotica
- in a 14 a zi are loc ponta ovulara si ovulul + corona radiata sunt captati de tuba uterina si impins spre uter
- nu exista semn exterior al ovulatiei (o modificare a temp intrarectale f micA)


9. Corpul galben



- se formeaza in urma ovulatiei , prin sudarea peretilor folic si invadarea acestuia de catre vase sangvine
- celulele foliculare se hipertrofiaza si se incarca cu pigment galben (cel lutealE)
- secreta progesteron (teaca interna secretea estrogenI)
- aceasta secretie induce secretia mucoasei uterine
- daca nu are loc fecundatia c luteum involueaza dupa 8 zile si se cicatrizeaza (corpus albicanS)
- daca are loc fecundatia atunci atunci degenerarea sa este inhibata de structurile oului (secretia sincitiotrofoblastuluI)
- functia corpului gaben de sarcina e preluata de placenta din luna 4


10. Ciclul endometrial



- ciclu de la nivelul mucoasei uterine


- se disting cele 3 straturi – endo,mio-peri-metru, numai endometrul e implicat in schimbarile ciclice
- astfel in primele zile ale ciclului se distinge un strat bazal vascularizat (faza proliferativa – paralel cu dezvoltarea foliculilor ovarienI)
- faza secretorie incepe la cateva zile dupa ovulatie (indusa de progesteroN)
- faza secretorie – glandele uterine au crescut f mult, si sunt bine vascularizate
- se pot distinge 3 straturi – bazal,spongios si compact (ultimele 2 sunt eliminate in cadrul menstruatiei daca nu a avut loc fecundatiA)


11. Insamantarea; capacitatia spermiilor


Insamintarea
= proc prin care spermiile intra in contact cu ovulul.


- poate fi externa (la pestI) sau interna (la oM).
- 100 mil gameti masculini/1 ml sperma; mai putin de 20 mil = infertilitate

La om:


- ovulatia nu e conditionata de actul sexual
- durata de viata a unui gamet masc e de aprox 5 zile dar e activ doar 24 ore in tractul genital feminin pt ca pHul vaginal distruge spermiile
- mucoasa uterina si cilii din trompa se opun inaintarii
- tractul genital face astfel o selectie riguroasa


Fenomenul de capacitatie a spermiilor (BedforD)
= totalitatea transf morfo-fiziologice suferite de spermie in tractul genital feminin in urma carora devine apta pt o fecundatie normala.

Modificari:


- reactia acrozomala - se activeaza enzimele de la acest nivel

- fiziologice - creste viteza de deplasare


- metabolice - creste consumul de oxigen


12. Fecundatia – scop, etape


=procesul prin care spermia ajunsa la nivelul tubului patrunde in ovul, continutul celor 2 celule amestecindu-se

Scopuri:


- activarea ovulului pentru sfirsirea celei de-a doua diviziuni

- restabilirea numarului diploid de cromozomi


- stabilirea sexului noului individ
- transmiterea caract. ereditare ale celor 2 parinti.
- specifica pt om este monospermia fiziologica, adica un spermatozoid poate fecunda un singur ovul

Etape:


1. Traversarea coroanei radiata – cu ajutorul hialorunidazei, aflata in lichidul seminal, care dizolva celulele foliculare si permite patrunderea
2. Traversarea membranei pellucida – cu ajutorul enzimelor din acroziom
- in citoplasma ovocitului, la locul patrunderii spermiei, apare o reactie zonala data de niste enzime care inactiveaza enzimele acrozomiale ale celorlalte spermii si nu le mai lasa sa patrunda in ovul – de aici monospermia
3. Traversarea membranei ovocitului – prin fuzionarea membranei celor 2 celule, printr-un mecanism mai putin cunoscut.
- nucleul spermatozoidului, impreuna cu centriolul proximal si filamentul axial patrund in citoplasma ovocitului II si realizeaza o rotatie de 180 grade, a.i. centriolul proximal se orienteaza spre nucleul ovocitului II
- au loc procese de hidratare ale cromatinei a.i. cei 2 nuclei cresc in volum si se vor numi pronucleu feminin si pronucleu masculin
- ulterior, prin diparitia membranei, va avea loc procesul de singamie sau amestec celular
- centriolul proximal al spermatozoidului se divide, cei 2 centrioli rezultati migrind spre cei 2 poli ai celulei
- apar fusuri de diviziune pe care se aseaza cromozomii in placa ecuatoriala (?)

- cromozomii migreaza spre centrozomi


- fecundatia a luat sfirsit; a durat 30 de ore
- din acest moment incepe, fara pauza, segmentarea oului (zigotuluI)
Anomalii ale fecundatiei:
- superfetatia = o noua ovulatie in primele luni de sarcina, ovulul nou si el fecundat; rezulta un embrion mai mic ca virsta si diferentiere
- superfecundatia = doua sau mai multe ovule sunt eliberate spontan in acelasi timp si vor fi fecundate in timpul: -aceluiasi act sexual
- unor acte sexuale diferite dar apropiate in timp => produsi de conceptie diferiti




13. Segmentarea oului



- incepe imediat dupa terminarea fecundatiei


- presupune aparitia initial a 2 celule fiice identice denumite blastomere (36H)
- concomitent zigotul migreaza catre cav uterina sub actiunea cililor tubari precum si miscarilor peristaltice ale trompei
- segm are 2 caracteristici – e totala si subegala (aproape egalA)
- adica totala deoarece volumul protoplasmei cel-ou = suma vol celulelor fiice
- adica subegala deoarece rezulta macromere + micromere (diferentiere in momentul in care zigotul e format din 56 blastomere -> morulA)
- blastomerele se vor organiza diferit si anume
- micromerele se distribuie periferic instr-un singur strat (viitor trofoblasT)

- mascromerele vor deveni butonul embrionar


- in zilele 4-5 apar spatii de clivaj in interiorul zigotului dand nastere blastocelului (cavitatE) si in ziua 5 dispare si m pellucida

- se incheie sapt 1



14. Nidatia – implantatia. Reactia deciduala



- reprezinta implantarea blastocistului in mucoasa uterina la sfarsitul sapt 1
- zigotul are 2 poli – embrionar si abembrionar, nidatia se face cu polul embrionar “inainte”
- nidatia e de tip interstitial (in grosmiea mucaoasei, spre deosebire de alte mamifere unde poate fi centrala sau excentricA)
- are loc pe per ant / post al corpului uterin, mai rar la nivelul fundului
- exista ,patologic, sarcini tubare si abdominale (fundul de sac douglas,ansa intestinala sau pe suprafata ovaruluI)
- locul de patrundere al blastocistului este acoperit de un dop de fibrina si poate aparea semnul lui Hartman (hemoragie care se confunda cu menstruatia!!!)
- penetrarea mucoasei se face pe seama enzimelor proteolitice ale TFB
- reactia de decidualizare reprezinta reactia uterului la nidatie
- fata de embrion mucoasa uterina se va raporta astfel:
• decidua bazala in dreptul polului embrionar

• decidua capsulara – acopera blastocistul


• decidua vera – restul
- decidua bazala va deveni ulterior locul de formare al placentei


15. Saptamana a II a de viata intrauterina



- aceasta perioada este perioada discului bilaminar
- in ziua a 8 a blastocistul se afla partial implantat in peretele mucoasei uterine
- apare diferentierea la nivelulul butonului embrionar in EPIBLAST si HIPOBLAST asezate astfel – epiblastul spre cavitatea amniotica si hipoblastul spre cea vitelina primitiva
- pe peretele cavitatii amniotice distingem amnioblaste, pe cel al cavitatii viteline – apare membrana exocelomica
- la limita dintre epiblast si amnioblaste circumferential se schiteaza jonctiunea ectoamnioblastica (viitorul inel ombilicaL)
- TFB se diferentiaza in cele 2 straturi celulare -0 citoTFB si sincitioTFB, un strat intern unicelular cu diviziune intensa repsectiv un strat periferic,pe m multe randuri de celule polinucleate
- In ziua a 9a incepe stadiul lacunar al sincitioTFB – incep sa apara lacune in care vor penetra ulterior vase materne
- Zilele 9 -10 pe fata interna a citoTFB se diferentiaza mezenchimul extraembrionar si, in interiorul sau, apar spatii de clivaj care se undesc si formeaza celomul extraembrionar (corionuL)
- Zilele 10-12 mezenchimul extraembrionar se diferentiaza in cele 2 straturi – splahno si somatopleural, legatura dintre cele doua numindu-se pedicul de fixatie
- In zilele 12-13 are loc formarea veziculei viteline definitive prin procese de proliferare ale hipoblastului
- Ziua 14 apare placa procordala catre viitoarea extremitate cefalica a embrionului (hipoblastul adera intim la epiblasT)
- Nota – hipo si epiblast sunt denumirile folosite in langman si sunt mentionate si in cursul nostru. Nush exact de ce se foloseste si ecto – endo blast si cred ca ar fi indicat sa il intrebam pe LUPU


16. Mezenchimul extraembrionar
- Zilele 9 -10 pe fata interna a citoTFB se diferentiaza mezenchimul extraembrionar si, in interiorul sau, apar spatii de clivaj care se undesc si formeaza celomul extraembrionar (corionuL)
- Zilele 10-12 mezenchimul extraembrionar se diferentiaza in cele 2 straturi – splahno si somatopleural, legatura dintre cele doua numindu-se pedicul de fixatie
- In zilele 12-13 are loc formarea veziculei viteline definitive prin procese de proliferare ale hipoblastului
(de la 15. )


17. Evolutia trofoblastului in saptamana a 2 a (vezi: 15. Sapt a 2 a de viatA)


18. Evolutia discului embrionar (vezi mai suS)



19. Notocordul



- Formarea notocordului incepe in saptamana a 3 a,paralel cu gastrulatia
- notocordul isi are originea in nodul primitiv, de pe fata amniotica a embrionului , la capatul liniei primitive
- celule prenotocordale , prin invaginare,inainteaza de la nivelul nodului primitiv (terminaL) in directie cefalica pana ajung la placa procordala,fiind amestecate intre celulele hipoblastului.odata cu involutia acestuia in saptamana a 3 a si inlocuirea sa cu endodermul se va definitiva structura notocordului
- formarea notocordului e un proces treptat, cranio-caudal
- inspre extremitatea caudala se distinge pentru o scurta perioada de timp canalul neurenteric care va permite comunicarea amniosului cu cavitatea vitelina
- la adult notocordul se pastreaza sub forma nucleului pulpos de la nivelul discurilor intervertebrale
- notocordul este structura care induce dezvoltarea ectodermului in saptamana a 3 a


20. Evolutia TFB in sapt a 3 a



- in saptamana a 3 se definitiveaza formarea CORIONULUI (sincitio + citoTFB+mezenchim extraembrionar somatopleuraL)
- la nivelul corionului apar vilozitatile coriale primare , secundare si tertiare (care se mai numesc si vilozitati placentare definitivE)
- vilozitatile primare sunt compuse exclusiv din cito + sincitioTFB, cele secundare au si mezenchim extraembrionar in componenta lor, iar cele definitive prezinta capilare sangvine ale embrionului
- treptat celulele citoTFB vor penetra progresiv sincitiul pana vor intra in contact cu endometrul matern – unde vor forma prin aglomerare coaja citotrofoblastica a placentei
- se vor diferentia de asemenea vilozitati crampon care se extind de la placa corionica si pana la decidua bazala
- vilozitatile astfel dezvoltate asigura ancorarea (placentA) precum si nutritia embrionului pe seama schimbului sangvin de la nivelul sistemului lacunar format


21-22. Ectoderm – evolutie si derivate + Creste neurale
- ectodermul evolueaza in sapt a 3 a sub inductie notocordala
- astfel ,prin invaginare, apare initial un sant neural delimitat de jonctiunile neuro-ectodermale (ulterior creste neuralE)
- se formeaza apoi tubul neural deschis la ambele capete – cele 2 orificii inchizandu-se in zilele 25 (anterioR) si 27 (orificiul posterioR),impiedicand comunicarea cu cavitatea amniotica
- tubul neural sufera ulterior o serie de dilatatii pe seama carora apar veziculele cerebrale in mai multe stadii

• prozencefal,mezencefdal si rombencefal


• telencefal si diencefal / mezencefal / metencefal (punte + cerebeL) si miencefal (bulb rahidiaN)
- crestele neurale amintite anterior se segmenteaza si formeaza ggl vegetativi si gll nv spinali + ggl nervi cranieni
- din ectoderm deriva :

• epiderm + glande anexa


• SNC & SNP

• Epiteliu senzorial al org de simt


• Hipofiza

• Smaltul dentar


• Ep caivt bucale si nazale + canalul anal

• Ep terminal al uretrei


• Cristalinul


23. Endoderm – evolutie + derivate


- format in saptamana a 3 a pe seama celulelor care migreaza din epiblast (need to check this ouT) endodermul va evolua concomitent cu ectodermul
- astfel , prin miscari de invaginare se va forma initial un sant digestiv primitiv si apoi un tub digestiv primitiv, comunicand cu vezicula vitelina
- tubul este inchis la ambele capete prin membrana orofaringiana (cranial,se resoarbe in sapt 3) si membrana cloacala (caudal,se resoarbe in luna 3 )

- se descriu 3 regiuni ale tub int prim


• intestin anterior (proenteroN) – esofag, stomac si duoden
• intestin mijlociu (mezenteroN) duoden pana la colon transvers
• intestion posterior (metenteroN) – colon transvers – rect

- deriva de asemenea din endoderm


• epiteliu tubului digestiv
• epiteliul mucaosei ap respirator (pana la alveolE)
• parenchimul amigdalelor + tiroida + timus

• ficatul (hepatocitelE)


• pancreasul (cel acinarE)

• trompa lui eustachio


• epit vez urinare (partiaL)


24. Mezodermul intrambrionar stadiu presomitic


- mezodermul intraembrionar este rezultat al gastrulatiei din saptamana a 3 a
- stadiul presomitic se intinde din ziua 14 pana in ziua 20 si este marcat de o proliferare activa a celulelor mezodermale care se extind in volumul embrionului
- mezodermul se va imparti in 3 zone in jurul notocordului si tubului neural

• mezoderm paraxial


• mezoderm intermediar
• mezoderm lateral cu stratul somatic / parietal si cel visceral sau splahnic, intre cele doua delimitandu-se celomul intraembrionar


25. Somite – evolutie derivate



- somitele sunt segmente ale mezodermului paraxial care apar si prolifereaza cranio – caudal incepand aproximativ cu ziua 20
- formarea lor este pusa in legatura cu formarea neuromerelor echivalente
- se descriu 4 somite occipitale., 7 cervicale, 12 toracale,5 lombare si 5 sacrale + 8-10 coccigeale
- dezvoltarea lor e cuprinsa in intervalul zilelor 20-35
- fiecare somita prezinta 3 pereti intre care e cuprins miocelul (cavitate ce comunica cu cav celomicA)
- per ventral – se diferentiaza si inconjoara tubul neural formand sclerotomul => blasti care dau nastere scheletului axial + dura mater
- per dorsolateral – se diferentiaza in dermomiotom (dermatom + miotom. Formand derm + tes subcutanat din reg dorsala respectiv musculatura dorsala a trunchiului si peretelui anterolateral abdominaL)
- peretele medial – despre care nu scrie nimik nicaieri.poate in ranga.



26. Mezodermul intermediar (incepand din saptamana a 4 A)


- mezodermul intermediar se segmenteaza si el asemanator cu mezodermul paraxil, insa numai in partea superioara a corpului, dand nastere NEFROTOAMELOR
- in partea inferioara se disting structuri denumite cordoane nefrogene care vor da nastere formatiunilor excretoare (musculatura neteda a ap urinar + parte din epiteliul acestuiA)
- de-a lungul dezvoltarii fatului se vor forma 3 structuri (in sens cranio-caudaL) :
• pronefros

• mezonefros


• metanefros
- cel dintai este rudimentar si nonfunctional (se afla cervicaL)
- al doilea poate functiona o scurta perioada in timpul vietii intrauterine dar va fi reprimat total la femeie iar la barbat va participa in formarea sistemului genital
- metanefrosul apare in saptamana a 5 a si va da nastere ulterior practic intregului sistem excretor
- * nota – treaba e ca in curs avem f f f putine informatii si cam confuze.am completat cu informatii din langman unde informatiile sunt in continuare cam aiurite, desi cantitativ mai multe!


27. Mezodermul lateral


- mezodermul lateral, nesegmentat, va segrega in 2 formatiuni – mez splahnopleural si cel somatopleural , cuprinzand celomul intraembrionar
- mezodermul lateral este si cel care sta la baza formarii cordului (mezoderm cardiogeN)
- din mez somatopleural deriva:
• dermul + str adipos din restul corpului (vezi dermomiotoame la mez paraxial !!! )
• foita parietala a cavitatilor seroase (pleura.,pericard,peritoneU)

• musculatura membrelor


- din mez splahnopleural deriva:

• foita viscerala a seroaselor


• tunica submucoasa si musculara a viscerelor
- din cavitatea celomica => cavitatile seroase ale corpului




29. Placenta - formare



- este organul schimburilor metabolice dintre organismul fetal si matern in perioada dezvoltarii intrauterine.
- la inceput oul se hraneste histriotrof- pe baza secretiilor mucoasei uterine, apoi devine nutritie hemotrofa, pe baza sangelui matern, prin evolutia trofoblastului spre placenta.
- trofoblastul contribuie la formarea partii fetale a placentei. In ziua a 7-a, la zona de contact dintre blastocist si endometru, trofoblastul incepe sa se ingroase, prin proliferare celulara active -> diferentierea lui in sincitiotrofoblast(la exT) si citotrofoblast.
- trrofoblastul are trei stadii de evolutie: lacunar, trabecular si vilozitar.
- in stadiul lacunar, in masa sinctfb apar mici spatii, care prin confluenta formeaza lacune. In acestea patrunde sange matern ->circulatie sgv lacunara.
- din citotfb se diferentiaza mezoblastul extraembrionar. Stratul sau periferic (somatopleuraL) + trofoblast supraiacent (sinctfb, citotfB)= corion.
- in stadiul trabecular: in trabecule patrunde mai intai citotfb ->vilozitati primare. El form coloane celulare in axul vilozitatilor. Acest citotfb patrunde distal (periferiC) pana in zona unde sinctfb se ataseaza de endometrul placii bazale.
- in axul vilozitatilor primare patrunde tesut mezenchimal apartinand corionului -> vilozitati secundare.

- acestea cresc si incep sa se ramifice.


- in parallel se maresc si spatiile in care au patruns vilozitatile-> viitoarele spatii interviloase.
- invelisul ext, dinspre endometru al spatiilor interviloase este form din tfb bazal si placa bazala.
- citotfb distal fuzioneaza cu cel al vilozitatilor vecine-> placa citotrofoblastica.
- la sf primei luni de la fecundatie, in mezenchimul vilozitatilor apar primele vase sgv-> vilozitati tertiare. Dat faptului k vilozit II si III contin mezenchim corial, ele s.n. si vilozitati coriale.
- vasele sgv ale vilozitatilor realiz leg cu vasele ombilicale, apoi cu vasele sist cardiovascular intraembrionar -> circulatia placentara (feto-placentarA), care inloc circ vitelina.
- ulterior, dat cresterii si expansionarii amniosului, vilozitatile de pe supraf corionului- corespunzatoare deciduei capsulare, se atrofiaza si dispar ->corionul neted.
- vilozitatile determina un aspect cotiledonat, fiecare cotiledon fiind alcatuit din 1-5 sist tambur-ansamblu de vilozitati ramificate. Nr de sist tambur este reglat de nr de orificii din placa bazala.
- la periferia placentei se form lama obturanta, prin care placenta adera strans la uter, inchizandu-se practic spatiul lacunar.


Partea fetala a placentei:


- stratul de mezenchim de la baza vilozitatilor secundare si tertiare form. palca sau lama coriala.
- vilozitatile tertiale (definitivE) formeaza lobi placentari: 15-30.
- o parte din vilozitati se aplipesc de deciduas bazala si s.n vilozitati crampon (de ancorarE).

Spatiul intervilos:


- isi are originea primara in lacunele sinctfb. Este umplut cu sange.
- cand tfb vilozitar ajunge la placa bazala si se ataseaza de ea, formand tfb bazal, spatiile interviloase sunt imbracate de jur imprejur de sinctfb si citotfb.
Partea materna a placentei:
- este form din stratul compact si spongios al deciduei bazale. Partea din decidua bazala care contribuie direct la formarea placentei fuzioneaza cu tfb bazal. Acesta, cu cresterea varstei placentei este inlocuit partial cu subst fibrinoida. Sub el se afla stratul Nitabuch. Acestea, impreuna cu citotfb si sinctfb formeaza placa bazala.
- da ridicaturi ce se numesc septuri intercotiledonare, ce separa incomplete spatiile lacunare.



30. Bariera placentara. Tipuri de placenta



Bariera placentara (membr interhemalA) este alc din 5 starturi:
- sincitiotrofoblast

- membrana bazala a trofoblastului


- tesutul mezenchimal al vilozitatii

- membrana bazala a capilarului


- endoteliul capilar

 Sincitiotrofoblastul


- diferentiere particulara a trofoblastului
- repr pp factor de reglare a transportului prin membr de schimb placentara.
- este sediul sintezei de hormone steroizi si proteine placentare.
- supraf sa libera din spatiul intervilos prez microvili si interactioneaza direct cu sangele.
 Membrana bazala a tfb
- citotfb, form din celule Langerhans, alcatuieste in placentele tinere un strat continuu, iar in placenta matura devine discontinuu si astfel membrane va veni in contact direct su sinctfb.
 Tesutul mezenchimal al vilozitatii
- este lax si dispus in retea in placentele tinere.
- contine fibroblasti si celule Hoffbauer.

 Capilarele sangvine


- cresc numeric si diametrul lor se mareste in placenta matura.
- in placentele tinere m.b. a capilarelor lipseste.
- celulele endoteliale proemina in lumenul capilar.
- in placenta matura exista capilare sinusoide, anastomozate, cu rol in scaderea presiunii sangelui.
In functie de prezenta a sase straturi( perete vascular matern, tes conj matern, epiteliul endometrului matern,corioepiteliul fetal, tes mezenchimal fetal din vilozitate si endoteliul capilarelor fetale, exista:
- Placenta epiteliocoriala: contine toate cele 6 straturi, este neinvaziva-implantatia oului nu se face in decidua, el ramanad in cav uterina. Ex: porc, cal, magar.( in fine, la feminin :))
- Placenta sindesmocoriala: neinvaziva, vilozitatile corioepiteliale sunt sub forma de cotiledoane. Ex.: la rumegatoare.
- Placenta endoteliocoriala: epiteliul si tes conj dispar. Este invaziva. Ex.: carnivore.
- Placenta hemocoriala: cea mai evoluata. Intre sangele matern si capilarele fetale nu se interpun straturi endometriale. Cea mai avansata. Ex. primate, om.



31. Placenta umana matura



- in luna a 4-a de gestatie placenta atinge grosimea ei definitiva: 18-21 mm, iar in perioada urmatoare ea creste doar in suprafata. Diametrul placentei mature este de 150-200 mm, iar greutatea de 500 g. Are o suprafata de schimb a vilozitatilor de 14 m2, deci de 10 ori mai mare decat suprafata corpului adult.
- citotrofoblastul sufera o reducere pronuntata dupa lunile 4-5.
- citotfb prezinta celule Langhans din invelisul vilozitatilor tertiale, celule ale coloanelor din axul viloziatilor si celule Langhans din trofoblastul bazal.
- in placa bazala, superficial de startul Nitabuch, celulele sunt bogate in ribonucleo- proteine.
- celule Hoffbauer sunt prezente in mezenchimul vilozitar si contin fosfataza acida.
- tipul de ramificatie al vilozitatilor placentei mature este dicotomic, ramificatiile fiind de ordin secundar si tertiar. Din vilozitatile tertiare pleaca ramificatii fine, laterale si libere in spatiul intervilos.
- placenta este de tip viols, avand spatiile interviloase unplute cu sange matern, pe care placa coriala le acopera ca un capac.
- fibrinoidul si fibrina din placenta se form, incepand din stadiile initiale, in placa bazala, septurile placentare, placa coriala. Primele depuneri sunt la niv stratului Nitabuch. Aceste subst au rolul unui schelet de sustinere si bariera imunologica. La nastere stratul de fibrina favorizeaza dezlipirea placentei de paretele uterin si expulzia ei din uter.



32. Placenta ca membrana de schimb si organ endocrin


- placenta este un organ temporar de mediere a schimburilor dintre organismul matern si cel al embrionului si fatului, in perioada dezvoltarii uterine.
- placenta indeplineste functii multiple si complexe: nutritive, respiratorii, renale, hormonale, este organ de protectie.
- Pune in asociatie directa fluxul sangvin matern sic el fetal, care normal nu se amesteca, fiind separate de membrane placentara.
- Transferal de subst se face prin mecanisme diferite: difuziune simpla, difuziune facilitata, transport activ, fagocitoza, pinocitoza, transport intercellular si prin mici canale in membrane bazala.
 O2 si CO2 strabat memvrana placentara prin difuziune simpla. Afinitate pentru oxigen a eritrocitelor fetale este mult mai mare decat a celor materne. Cantitatea de oxigen transferat sangelui fetal depinde de dif dintre presiunea lui in sangele matern si fetal, debitul sgv in spatiul intervilos, grosimea si suprafata efectiva de schimb. Hipoxia rezulta prin actiunea fact ce diminua debitul sgv in uter. Anoxie pt cateva min= moarte.
 Apa si electrolitii Apa strabate membrana in dublu sens prin difuziune simpla, cu o rata f rapida. Prin bariera placentara trece mai multa apa decat este necesara tesuturilor fetale, placenta fiind o sursa importanta si pentru apa lichidului amniotic. La termen cantitatea de apa spre fat si dinspre fat spre sangele matern este de 3,5 l pe ora.
Na, K, Mg, clorurile si bicarbonatii strabat bariera placentara liber si rapid,fiind in ech osmotic cu organismul matern. Ca si P se afla in conc mai mari in organismul fetal.
 Substantele nutritive.
- Glucidele sunt transportate prin mecanism complex, in mod activ si selectiv. Glucoza are o cinc mai mica in sangele fetal. Placenta foloseste glucoza in sinteza de glicogen si de fructoza.
- Aa, polipeptidele si proteinele strabat placenta prin mec active si complexe. Aa se afla in conc mai mari in sangele fetal. Aa cu molec mica trec liber, proteinele cu molec mare prin pinocotoza, antigenele si anticorpii prin combinatie cu transportori sau pinocitoza. Cel mai usor strabat membr Ig G sin u trec Ig A si Ig M.
- Lipidele. Unii acizi grasi sunt transportati ca atare, in timp ce colesterolul, trigliceridele si fosfolipidele nu trec prin bariera placentara.
 Vitaminele- cele mai multe strabat liber membrana interhemala.
 Produsii de catabolism- CO2 difuzeaza mai rapid decat O2. Ureea, creatina si creatinina strabat membrane placentara prin difuziune simpla.
 Hormonii- tiroxina si triiodotironina strabat liber bariera placentara. Corticosteroizii se afla in conc egale la mama si fat. ACTH-ul nu trece prin bariera placentara.
 Agentii infectiosi- prin actiune directa sau prin produsi toxici pot determina malformatii. Uneori mama purtatoare a unui virus il poate transfera fatului. Virusul rubeolei, spirochetele strabat bariera.


Hormonii placentari


- placenta secreta – hormoni proteici: gonadotropine, somatotropine, tirotropina placentara.
- hormoni steroizi:
 PROGESTERONA- hormonal steroid secretat din primele zile de sarcina. In timpul primului trimestru este secretat de corpul galben. In trimestrele 2 si 3 este sintetizata de sinctfb din colesterolul preluat active din sangele matern din spatiile interviloase. In sinteza sa nu sunt necesari precursori de origine fetala, ca in cazul estrogenilor.
ESTROGENII- estradiolul, estrona, estriolul. Sunt prod in cant mari in sinctfb, conc lor fiind proportionala cu cresterea in greutate a placentei. In primele sapt de sarcina sunt secretati si de corpul galben. Stimuleaza dezvoltarea si inmultirea celulelor miometrice si ale tesutului conj uterin. La termen, cand secretia de progesterone inceteaza, estrogenii sensibilizeaza musculatura uterine la actiunea ocitocinei, declansand astfel contractia. In sinteza lor placenta nu este un organ endocrin complet, deoarece nu pot fi produsi direct din subst simple, ci sunt folositi precursori ai steroizilor.



33. Dezvoltarea membrelor


- in ziua a 26-a pe fata laterala a corpului embrionar apare o excrescenta numita ceasta membrelor.
- in zilele 27-28, la limita dintre somite si somatopleura apar mugurii membrelor superioare
- in etapa urmatoare- perioada timpurie a mugurilor membrelor- apar la aprox. 48 de ore dupa primii mugurii membrelor inferioare.
- mugurii membrelor superioare se dezv. dorsal de umflatura cardiaca, in dreptul somitelor C4-T1.
- cei ai membrelor inf apar in dreptu somitelor L4-S3.
- inervatia lor este data de ram ant ale nervilor spinali din aceste regiuni.
- in mugurii inveliti de ectoderm patrunde mezenchimul somatopleural, din kre se dezv scheletul, articulatiile, muschii si vasele membrelor.
- in sapt. 6 apare un sant circular distal si la niv mugurilor se individualizeaza un segment proximal cilindric si unul distal, mai latit.
- in sapt 7 apare un nou sant circular care subimparte segm proximal in brat si antebrat, respective coapsa si gamba. Segm distal reprezinta mana primitiva si piciorul primitiv. La nivelul placilor latite ale acestora se schiteaza primordiile degetelor, separate prin santuri radiare si apoi prin membrane interdigitale. S.n degete conjuncte sau unite.


- la inceput mugurii sunt dispusi perpendicular pe trunchi. Ulterior, ei se inclina caudal si se roteaza cu 90o in jurul axului longitudinal, in sens invers unele fata de altele. Cotul ajunge in poz dorsala, iar genunchiul in poz ventrala. Impreuna s-au rotat si fetele de flexie si extensie ale membrelor.
- dupa sapt 8 membranele interdigitale se resorb si se individualizeaza degetele primitive
- in axul mugurelui de membru patrunde mezodermul lat intraembrionar somatopleural, care evolueaza in trei stadii: blastem mezenchimatos, cartilaginous(centrii de condri- ficare pntru fiecare segM), apoi osificare, dupa luna a 3-a.
- prin procese de vascuolizare si resorbtie a mezenchimului dintre piesele scheletice, se form articulatiile membrelor.
- la aprox. 4 luni si jumatate muschii membrelor prezinta contractii proprii.



34. Anomalii in dezvoltarea membrelor


Malformatii prin absenta su lipsa de dezvoltare:
- amelie= lipsa unuia sau mai multor membre- are drept faza critica zilele 34-36.
- focomelie= absenta sau dezvoltarea insuficienta a segm proximale ale membrelor- faza critica- zilele 30-33.

- adactilie= absenta degetelor


Dezvoltare incompleta sau oprirea in dezvoltare:

- microfalangie, microdactilie.


- micromelie= membre mai mici decat normal.

Exagerarea dezvolatarii sau cresterea in exces:


- macromelia

- macrodactilia, hiperfalangie.


Altele:

- elenteromelie= rotatia genunchiului.


- sindactilie= alaturarea degetelor (3 si 4 mai frecvent la membrul inf.)
- sironomelie= membrele inferioare partial sau total fuzionate.
- polidactilie

- amputatii congenitale


- luxatia congenitala de sold


35. Vezicula amniotica


- amniosul primitive, cu cav. amniotica pe care o cuprinde, se formeaza in ziua a 7-a de la fecundatie intre citotrofoblast si embrioblast.
- odata cuu aparitia canalului notocordal si a canaliculului neurenteric, c.a. va comunica temporar cu sacul vitelin definitive, lichidul amniotic putand trece in acesta.
- aparitia celomului extraembrionar creaza posibilitatea expansionarii amniosului- prin crestere si acumulare de lichid, ducand in final la disparitia celomului si la fuziunea amniosului cu corionul.

- depaseste in volum sacul vitelin definitiv.


- prin dezvoltarea sa, corpul embrionar proemina tot mai mult in cavitatea amniotica, iar jonctiunea dintre amnios si corpul embrionar se deplaseaza treptat spre fata ventrala a embrionului.
- o consecinta a acestui process este formarea cordonului ombilical.
- in luna a3-a amniosul fuzioneaza cu corionul neted, lipsit de vilozitati si impreuna imping catre periferie deciduas capsulara. Acesta va fuziona apoi cu decidua parietala, fatul si anexele sale ocupand toata cavitatea uterina.
- odata cu disparitia celomului, acumularea de lichid amniotic si expansiunea amniosului se poate vorbi despre amniosul definitiv.
- celulele epiteliului amniotic sunt initial plate si contin in citoplasma granule de glicogen. Ulterior devin cubice.
- cavitatea amniotica este plina cu lichid amniotic, care inglobeaza in intregime corpul embrionar.
- lichidul este secretat de amnioblaste si inlocuit total la aprox. 9 ore.
Roluri: - dezvoltarea intr-un mediu acvatic scade actiunea fortei gravitationale asupra corpului mebrionar, apropiindu-l de starea de imponderabilitate.
- protectie impotriva socurilor mecanice si a altor agenti nocivi.
- permite miscarile fatului, incepand cu luna a 4-a.
- participa la mentinerea temperaturii contante.

- la nastere- faciliteaza dilatatia.


- poate fi examinat inainte de nastere(amniocentezA), dand inf. despre sarcina.
- metabolic: intre lichidul amniotic si compartimentele fetal si matern se realizeaza schimburi active si rapide prin cai de schimb principale si aditionale.
- din luna a 5-a fatul inghite lichid amniotic, care este resorbit in tubul sau digestiv.
- in sapt 34-38 cantitatea de lichid este maxima si depaseste 1000 ml. La termen variatiile pot oscila in conditii normale intre 400-1200 ml.
- variatii patologice:- hidramnios: cantitati de peste 2000 ml. -> imposibilitatea fatului de a inghiti lichid, este perturbata eliminarea urinii fetale, producerea de anomalii si malformatii congenitale.
- oligoamniosul: cant. sub 300-400 ml. -> intarzierea cresterii intrauterine, afectiuni ale cailor urinare.



36. Cordonul ombilical


- este formatiunea de legatura anatomo-functionala dintre placenta si fat.
- formarea sa incepe odata cu aparitia celomului extraembrionar- stadiul de blastocist trilaminar.
- in acest stadiu se individualizeaza pediculul de fixatie, apoi, din fuziunea acestuia cu pediculul vitelin , datorata expansiunii amniosului, ia nastere cordonul ombilical definitiv.
- se intinde de la jonctiunea amnio-ectoblastica pana la placenta.
- este delimitat de membrana amniotica, ce se prelungeste si pe fata fetala a placentei.
- la extremitatea fetala a cordonului ombilical, in sapt 6-10 de la fecundatie, se afla un diverticul numit celomul ombilical.
Contine: -doua artere ombilcale (stanga si dreaptA), cu traiect spiralat in jurul unei

-vene ombilicale


-ductul vitelin

-sacul vitelin(obliteraT)


-canalul alantoidian (obliteraT)
Toate formatiunile sunt incluse intr-o masa de tesut gelatinos-gelatina Wharton- provenita din mezenchimul pediculului de fixatie.
- vena ombilicala duce sangele oxigenat si incarcat cu substante nutritive de la placenta spre sinusul venos al cordului embrionar, trecand prin ficat.
- arterele ombilicale sunt ramuri ale aa.iliace interne si transporta sange din corpul embrionar, incarcat cu CO2 si produsi de catabolism, la placenta.
- calibrul celor doua aa. ombilicale, impreuna, este mai mic decat al venei ombilicale.
- insertia cordonului ombilical pe placenta poate fi centrala, excentrica, marginala sau la distanta de placenta- velamentoasa.
- la nastere cordonul ombilical are lungimea de 55 cm. Lungimile sale extreme sunt cuprinse intre 20-150 cm. Diametrul, la nastere, este de 1.5 cm.
Anomalii: - de lungime: - cordon scurt- provoaca la nastere ruptura sau dezlipirea de placenta cu hemoragii grave.
- cordon lung- determina circulare de cordon insotite de compresiuni vasculare sau noduri adevarate.
- anomalii si leziuni vasculare- absenta unei artere, artere unite sau inegal dezvoltate.





37. Vezicula vitelina


- sacul vitelin (impropriu denumit la om veziculA) se formeaza in stadiul de blastocist bilaminar. Este marginit de membrane exocelomica Heuser si s.n. sac vitelin primitiv.
- in zilele 12-13-14, la sfarsitul stadiului de blastocist trilaminar, prin proliferare la nivelul endoblastului, se formeaza sacul vitelin definitiv.
- stratul extern al peretelui sacului vitelin este format din mezenchim splanhnopleural.
- la sfarsitul lunii a 2-a VIU vezicula vitelina are un diametru de 5-10 cm.
- la inceput comunica larg cu tubul intestinal primitive (portiunea mijlocie- mezenteroN). Din cauza expnsiunii amniosului aceasta comunicare diminueaza si se reduce la un canal stramt- canalul vitelin, inclus impreuna cu sacul vitelin in cordonul ombilical.
- v.v regreseaza incepand cu sapt. a 5-a, transformandu-se treptat intr-un cordon conjunctiv, iar comunicarea cu intestinal dispare.
- uneori partea terminala a v.v poate persista sub forma diverticulara- diverticulul Meckel. Acesta poate avea patologie proprie- inflamatii, ocluzii intestinale.
Rol: - in stadiul initial preia substante nutritive din trofoblast si le treansmite discului embrionar bilaminar.
- in stadiul definitive, in mezenchimul din jurul sau iau nastere primele vase si elemente figurate ale sangelui, formand circulatia vitelina si hematopoieza extraembrionara. Reteaua capilara vitelina se continua cu cele doua artere si doua vene viteline. Venele contribuie la formarea sistemului port hepatic, iar arterele la formarea trunchiului celiac si a. mezenterica superioara.


38. Alantoida (duct alantoidiaN)


- ia nastere in sapt. a 3-a din endodermul tavanului sacului vitelin, caudal de mambrana cloacala.

- are forma unui diverticul alantoidian.


- prin cresterea in lungime va fi inclus partial in corpul embrionului, deschizandu-se ventral in intestinal posterior.
- dupa formarea cordonului ombilical definitiv, alantoida prezinta doua parti: una abdominala si una in cordonul ombilical.
- partea proximala a zonei abdominale a alantoidei participa la formarea portiunii craniale a epiteliului vezicii urinare.
- prin obliterare, partea alantoidei cuprinsa intre vezica urinara si ombilic formeaza uraca (cordon conjunctiV).
- neobliterarea duce la fistula, cu scurgere de urina la nivel ombilical, sau chisturi de uraca.
- in mezenchimul din jurul alantoidei apar primordiile vaselor alantoidiene, pe seama carora se vor dezvolta vasele ombilicale.
Rol: depozitarea produsilor de excretie- la om este rudimentara.



Articulatii



39.Clasificarea articulatiilor



Articulatiile sunt de trei tipuri:


-art.fibroase

-art.cartilaginoase


-art.sinoviale




40. Articulatiile fibroaseoasele sunt unite prin tesut conjunctiv

Sunt de mai multe tipuri:


-sindesmoze:membrane interosoase(ex:ligamentele coracoclavicularE)
-suturi:oasele craniului.pot fi: dintate,scoamoase,plane,dentriculare,vormiana(intre vomer si sfenoiD),gonfoza(articulatia dintre dinte si alveola dentarA)


41. Articulatiile cartilaginoase


Se clasifica la randul lor in:
-sincondroze:unirea se face prin cartilaj hialin(ex:art.manubriosternala,intre oasele capului,intre osul coxal si ischioN)
-simfizele:oasele sunt legate prin tesut cartilaginos fibros(ex:simfiza pubianA)
-sinostoze:rezultate prin osificarea sincondrozelor si simfizelor.


42. Articulatiile sinoviale


Articulatii in care fata interna este acoperita de membrana sinoviala
Pot fi: -simple(2 oasE),-complexe(mai mult de trei oasE)


Alcatuire:


1.Fetele articulare

2.Mijloace de unire


3.Mijloace de alunecare


1.Fetele articulare sunt netede,delimitate prin santuri sau prin creste(acetabuL).
Formele fetelor articulare sunt diferite in functie de miscare.
Sunt acoperite de cartilaj articular care are 2 roluri: elasticitate,amortizare si atenueaza frecarea.Cartilajele sunt poroase,avasculare si singura modalitate de nutritie este prin intermediul lichidului sinovial.Lezarea cartilajului nu se vindeca,duce la anchiloza,nu se cicatrizeaza.Are forma diferita in functie de fata articulara.Grosimea este proportionala cu greutatea suportata.
Legea repartizarii inverse a cartilajelor: suma cartilajelor este intotdeauna egala.
Aceste cartilaje asigura congruenta dintre fetele articulare.

Fibrocartilajele articulare sunt de 2 tipuri:


-de marire: rol de a completa congruenta art. Formand la marginea fetelor articulare cate un cadru sau labru articular.(ex: labrul art. acetabulaR)
-intraarticulare: acelasi rol. Ex: discurile si meniscurile fibrocartilaginoase(discul din art.sternoclaviculara,meniscurile din art.genunchiuluI)


2.Mijloace de unire:


A)capsula articulara

B)ligamentele articulare


C)forta musculara din jur

D)presiunea atmosferica



A) -manson fibros la suprafata si in jurul capetelor osoase cu insertia la distanta mai mare sau mai mica fata de cartilajele articulare.Mobilitatea este diferita: daca insertia se face la distanta de cartilajele hialine mobilitatea este mai mare. O capsula fibroasa determina un grad de mobilitate mai mic si invers.(ex:capsula art.umarului-cel mai mare grad de mobilitatE)
B)-unesc capetele osoase

Dupa dispozitie sunt:


-lig.capsulare-reprez. ingrosari ale capsulei in anumite parti
-lig.interosoase-unesc direct capetele osoase(ex:.lig. capului femural,lig.incrucisate ale gen.)
-lig.la distanta-coarda oblica a art.cotului
-lig.tendinoase-prin transf. tend.musc.din jur(ex:lig.poplitee oblic si arcuaT)
-lig.musculare-prin atrofierea unui muschi(ex.lig.capului femuraL)
C)unii muschi au rol ajutator biomecanic(ex:deltoiduL)
D)pozitiva


3.Mijloace de alunecare

A)suprafata neteda a cartilajelor articulare


B)membrana sinoviala

C)lichidul sinovial(sinoviA)



B)-subtire,tapeteaza fata int. a capsulei,partial capetele osoase pana in apropierea cartilajului hialin
Intre membrana sinoviala si cartilajul hialin se delimiteaza cavitatea articulara(virtualA).Aceasta cavitate poate deveni adevarata in cazul acumularii de secretii(sange-hemartroza,puroi-piartroza,lichide-hidrartrozA)

Membrana sinoviala poate trimite prelungiri:


-extraarticulare(ex:bursele sinovialE)
-intraarticulare(ciucurii si vilozitatile sinovialE)-umplu golurile din interiorul articulatiilor si maresc suprafata sinovialei cu rol in cresterea secretiei lichidului sinovial
C)-transudat=se formeaza prin filtrarea sangelui sin capilarele din jurul sinovialei prin endoteliul si membrana sinoviala spre cavitatea articulara.
-lichid vascos(95% apa,5% sunbst.org.-mucina care este esentiala pentru functionarea si integritatea sinovialeI),usor galbui,filant.




43. Conducerea miscarii in articulatii


Sinusul si amplitudinea miscarii intr-o articulatie sunt determinate de o serie de factori care tin de structura articulatiilor dar si de elementele din jur.

Se cunosc trei tipuri de conduceri:


-conducere osoasa: grad minim de mobilitate a articulatie. Forma suprafetei osoase det. sensul si amplitudinea miscarii.(ex:art.cotuluI);
-conducere ligamentara-sensul si amplitudinea miscarii sunt det. de lig.si capsula articulara(ex:art solduluI)
-conducere musculara-miscarile sunt limitate doar de formatiunile musculare din jur;sunt cele mai mobile(ex:art.umaruluI)


44. Miscarile in articulatii.axul miscarii


Tipurile de miscari ce au loc intre capetele osoase sunt:
A)miscarea de translatie sau alunecare(ex.la genunchI)
B)miscarea de invartire sau rostogolire(ex. La gen.)
C)miscarea de rotatie-un os se roteste in jurul altuia(axul miscarii este vertical-ex:art.atlantoaxoidiana,radioulnarA)


Axul miscarii=linia trasata teoretic in jurul care se deplaseaza seg.osoase
In functie de numarul de axe articulariile sunt:

-art.uniaxiala(ex;art.cotului,art.genunchiuluI)


-art.biaxiale(ex.pentru flexie si extensie-ax transversal,pentru adductie si abductie-ax sagital;in art.mainiI)
-art.triaxiale-se adauga un ax pentru miscarea de rotatie care este vertical(ex:art.umaruluI)


45. Clasificarea functionala a articulatiilor in functie de numarul axelor


A)art.uniaxiale-art.trohleare sau in balama sau ginglim(ex;art.cotuluI)
-art.trohoida sau in pivot(ex;art.atlantoaxoidianA)
B)art.biaxiale-art.in sa sau selara(ex:trapez,primul spatiu metacarpiaN)
-art.elipsoidala(ex:art.radiocarpianA)
C)art.triaxiale-sferoidale sau enartroze(ex;art.umarului,a solduluI)


46. Sectiunea anatomica.sectiunea fiziologica.parghii osoase


Sectiunea anatomica reprezinta sectiunea perpendiculara pe corpul muscular
Sectiunea fizioligica reprezinta sectiunea perpendiculara pe directia fibrelor musculare
Muschii cu fibre paralele au sect.anatomica=sect.fiziologica
La muschii multipenati sect.fiziologica>sect.anatomica
Importanta practica: forta de contractie musculara este d.p cu SF nu cu SA
1 cm patrat de sect.dezvolta o forta de 10 kg.


Parghiile:

-de gradul I-RSF(ex:art.craniovertebralA)


-de gradul al II lea-FRS(ex:a cotuluI)

-de gradul al III lea-RFS(ex;art.coasteloR)



47. Articulatia atlantooccipitala-anatomie



A)propriu-zisa


B)atlantoaxoidiana mediala

B)atlantoaxoidiana laterala



A)-este o condilartroza bicondiliana


Fetele articulare: condilii occipitali sunt de forma convexa,forma ovala,sunt situati de o parte si de alta a gaurii occipitale
Suprafata articulara inferioara este reprezentata de cele 2 mase articulare ale altlasului.
Ambele suprafete articulare sunt acoperite de cartilaj hialin.la acest nivel sunt concave si congruente cu suprafetele articulare ale condililor

Mijoace de unire:


-capsula articulara se insera pe marginea superioara articulara fiind mai bine reprez. in reg.lat.,la acest nivel este acoperita de m.drept lat. al capului;
-membrana atlantooccipitala ant.-origine pe marg.ant.a gaurii occipitale;insertie pe arcul anterior al atlasului.Acoperita ant. De lig.long.ant,m.drept.ant. al capului si faringe(dinspre profund spre ant.).Posterior este acoperita de lig.alare si lig.varfului dintelui.
-membrana atlantooccipitala posterioara-origine pe maginea posterioara a gaurii occipitale si insertia pe marginea superioara a arcului posterior al atlasului.Este perforata de arterele vertebrale si de primul nerv cervical.


48-59



60. Art cotului- anatomie



E alcat din : A) art humeroulnara


B) art humeroradiala =>dar au capasula art comuna si cavitatile art
C) art radioulnara proximala comunica

• Fete art:


- humerus: trohlee si capitul acop de cartilaj pana in partea inf a foselor corornoida, olecraniana si radiala
- radius: fata art de pe capul sau (pt capituL)

- ulna : incizura trohleara (pt trohleE)


Oasel antebratului se art prin circumferinta art a radiusului si incizura radiala a ulnei.

• Mij de unire:


-capsula art: comuna
->pe humerus: sup de fosele olecraniana,coronoida,radiala:distal de epicondili
care raman extraarticular
->pe ulna: pe marg incizurii trohleare pana la incizura radiala, se cont. pe colul radiusului pana la 5-7 cm distal de cap
-lig colateral radial: de la epicondilul lat la fata lat a olecraniului si lig inelar
-lig colateral ulnar: de la epicondilul med si marg med a procesului coronoid la fata med
a olecraniului
-lig inelar al radiusului: din partea ant a incizurii radiale ,inconj circumferinta art a radiusului si se insera pe partea post a incizurii radiale (mentine capul radiusului in contact cu incizura radialA)
-lig patrat: leaga marg distala a incizurii radial a ulnei cu colul radiusului
-sinoviala: captuseste capsula, da recesuri pe fetele ant si post ale art
de pe marg trohleei si capitulului,patrunde in fose,se reflecta pe capsula

intre ea si capsula-> grasime


Memb interosoasa a antebratului =sindesmoza radioulnara

Lim: sup- sub tuberozitatea radiala


inf- sup de art radioulnara distala
Coarda oblica: deasupra marg sup a memb( cu care delimit un orificiu pt a interosoasa posT), intre marg lat a tuberozitatii ulnei si extrem. inf a tuberozitatii radiale
Are fib oblice inf si med/lat in parte proximala/distala




61. Art cotului- biomecanica


Art humeroulnara= ginglim cu conducere osoasa, misc de flexie-extensie

Flexie-extensie: ax transversal prin epicondili


Flexia: -ag limitanti: fib post ale capsulei, m triceps si contactul dintre fetele bratului si

antebratului


-ag motori: biceps brachial, brachial, lung extensor radial al carpului,
mm epicondilieni med
Extensia: -ag limitanti: fosa olecraniana, fib ant ale capsulei

-ag motori: anconeu si triceps


In aceste misc radiusul urmeaza ulna, fata art a capului radial alunecand inainte si inapoi in jurul capitulului.
Ulna descrie o misc oblica( datorita trohleei spiralate mai coborata med, axului obliC)=> in flexie antebratul nu e suprapus bratului ci oblic spre med.
Art radioulnara proximala: cu cea distala => pronatie-supinatie


62. Articulatiile radioulnareproximala
- imparte elemente cu articulatia cotuluisuprafete articulare
- radius: circumferinta articulara

- ulna: incizura radialamijloace de unire


- capsula articulara – comuna
- fascicule longitudinale la exterior, intre care proemina recesuri ale sinovialei
- se insera pe marginile incizurii trohleare a ulnei, pana la incizura radiala unde trece pe radius , pe colul lui pana la 5-7mm distal de cap
- lig inelar al radiusului – orig: partea ant a incizurii radiale
- inconjoara circumferinta articulara a radiusului
- se insera pe partea posteriora a incizurii radiale
- mentine capul radiusului in contact cu incizura radiala in timpul miscarilor
- lig patrat – leaga marginea distala a incizurii radiale cu colul radiusuluisinoviala

- captuseste capsula


- se prelungeste prin recesuri pe fetele ant si post ale articulatiei
- pleaca de pe marginile capitulului si intra in cele 3 fose; se reflecta pe capsulasindosmoza radioulnara

- realizata de membrana interosoasa


- proximal:are fibre oblice inf si medial; foarte groasa
- Ό distal: fibre anterioare orizontale si posterioare oblice inf si lateral; mai subtire
- se insera pe 2/3 inf ale marg interosoase ale radiusului si ulnei

- lim proximala: tuberozitatea radiala


- lim distala: sup de articulatia radioulnara distala


- portiunea sup a spatiului interosos e ocupata de coarda oblica (marg lat a tuberozitatii ulnei -> extr inf a tuberozitatii radialE)
- intre membrana si coarda: orificiu prin care trece art interosoasa posterioaradistalafete articulare
- incizura ulnara a radiusului
- circumferinta articulara a ulneidiscul articular
- fibrocartilaj transversal , intraarticular intre capul ulnei si piramidal si lunat

- varful -> procesul stiloid ulnar


- baza -> marg distala a incizurii ulnare

- mai gros la periferiecapsula articulara


- insertie: marginile suprafetelor articulare

- se continua cu capsula art radiocarpiene


- ingrosari (formatiuni ligamentarE) pe fetele ant si postsinoviala

- captuseste capsula


- prezinta procesul saciform - depaseste proximal articulatia si e frecvent afectat in sinovitele reumatismalebiomecanica (din GraY)

- pronatie/supinatie (mai puternicA)


- amplitudinea e de 140o – 150o; in extensia antebratului si prin rotatie humerala si miscari ale scapulei ajunge la 360o
- in timpul miscarii membr interosoasa devine spiralata
- axul miscarii: prin centrul capului radial si prin insertia ulnara a discului articular (distaL)

- agenti motori: pronatie : pronator patrat


pronator rotund (in miscari rapide si impotriva rezistenteI)
supinatie : supinator (miscari lente, fara rezistenta, in extensiE)
biceps (miscari rapide, cu rezistenta, in flexiE)
- miscari accesorii: translatie anterior-posterior a capului radial pe incizura radiala a ulnei si a capului ulnei pe incizura ulnara a radiusului



63. Articulatia radiocarpiana – anatomie


- articulatie condilara: condil = oase carpiene; cav glenoida = radius si disc articularfete articulare

- radius: fata carpiana de pe epifiza distala


- carp: fetele proximale ale oaselor din primul randcapsula
- se insera pe oase la periferia cartilajului articular si pe discligamente
1. lig radiocarpian palmar – de la marg ant a epifizei distale radiale si proces stiloid pana la lunat si piramidal (fasc superioR) si capitat (fasc inferioR)
2. lig ulnocarpian palmar – pleaca de pe disc si se insera pe lunat (fasc oriZ) si pe piramidal si capitat (fasc oblicE)
3. lig radiocarpian dorsal – mai subtire
- de la marg post a epifizei distale pana la piramidal
4. lig colateral carpian radial – triunghiular, cu baza distal

- pe vf proc stiloid radial si pe navicular


- pe el aluneca tend m L abd al policelui
5. lig colateral carpian ulnar – de la proc stiloid ulnar la pisiform si piramidalsinoviala
- trimite o prelungire sper art radioulnara distala
- uneori se continua cu cea dintre piramidal si pisiform



64-66
67.Articulatia genunchiului(fete articulare,meniscurI)
• =art. trohoginglim

• Fete art:


-epifiza distala a femurului:condilii mai volumiosi post.,curba ant coresp unui cerc cu R=43-45mm iar cea post R=15-17mmcondilul med mai proeminent inf=> un unghi 170-177o(genu valgum fizio.)acoperiti de cartilaj hialin
-fata patalara:2 fete art incongruente( cea lat mai marE),acoperite de cartilaj hialin
-epifiza proximala a tibiei:fete sup ale condililor usor concave si ovalare,
2 arii intercondiliene ant/post pt ligg.incrucisate ant/post
• Meniscuri:
-intraarticulare=menisc lat si medla periferia supraf. art. ale condililor tibialicu o supraf. sup -concava si inf –plana,baza prinsa de capsulaextremitatile ant si post se insera in aria intercondiliana coresp.extremitatile ant sunt unite prin lig transvers al genunchiuluimai subtiri in centru decat la periferie


68.Articulatia genunchiului(capsula, ligamentE)


• Capsula art
-insertie: -pe femur –pe fata trohleara,pe condili,pe epicondili,in fosa(unde fuzioneaza cu ligg incrucisatA)
-pe tibie –de la aria intercondiliana ant la cea post
-adera la meniscuri,ant e mai subtire (raport cu lig rotuliaN),post mai groasa( in dreptul condililoR)
• Lig rotulian
-trapezoidal cu baza mare spre vf patelei si cea mica spre tuberozitate tibiei
-continua insertia m. cvadriceps
-de la marginile lat pleaca expansiunile m. cvadriceps si retinaculele patelei(lat si meD)
• Lig popliteu oblic
-este tendonul recurent al m semimembranos care se indreapta spre condilul femural lat
• Lig popliteu arcuat
-sub lig popliteu oblic,fibre de la condilul femural lat merg si se prind pe capul fibulei
-intareste capsula

• Lig colateral fibular


-intre capul fibulei si epicondilul lat,nu adera la capsula

• Lig colateral tibial


-se insera pe capsula,de la epicondilul femural la tibie(fib verticalE)
- de la epicondilul med la meniscul med(fib oblice descendentE)
-de la condilul med al tibiei la meniscul med(fib oblice ascendentE)

• Lig incrucisate


-lig incrucisat ant:intre aria intercondilian ant si fata med a condilului femural lat
-lig incrucisat post:intre aria intercondiliana post si fata lat a condilului femural med
-pe marginile lor se insera capsula art






69.Biomecanica art genunchiului


Art genunchiului= parghie III (R=gamba,F=mm extensori si flexori,S=arT)

Miscari:


• Flexia maxima=50o

• Extensie cu amplitudine=180o


Axul miscarii:transversal, trece prin condilii femurali

Etapele miscarii:


-faza de rostogolire(in extensie gamba cu femurul=160O)
-faza de alunecare completeaza flexia pana la 50o a.i. axul miscarii se inscrie pe o curba:
-in flexie ax sup si post

-in extensie ax inf si ant


Rotula : -coboara in flexie(contact cu tibiA)
-se ridica in extensie(ajunge sup de trohleea femuralA)
Agenti de franare ai

- flexiei: -


- m cvadriceps,

-lig rotulian,


-fasc. post ale lig incrucisat ant si

-fasc ant ale celui post


-extensiei :

-ligg post ale genunchiului,


-ligg colaterale
-fasc. ant ale lig incrucisat ant si cele post ale celui post
Agentii –flexori :m. biceps semitendinos si semimembranos,croitorul,gracilis,gastrocnemian si popliteu

-extensori :m cvadriceps,tensor al fasciei lata


• Rotatia la gamba flectata
Axul miscarii: vertical prin centrul eminentei intercondiliene
Amplitudine: rotatie med= 5-10orotatie lat = 40o
Agenti de franare: rotatie med:ligg. incrucisate
Rotatie lat: ligg colaterale
Agenti - rotatori med: - croitor, gracilis, semitendinos, semimembranos, popliteu, gastrocnemian med
- rotatori lat:biceps, tensor al fasciei, gastrocnemian lat





70.Articulatia tibifibulara



Suprafete art: a capului fibulei si cea de pe condilul lat al tibiei,sunt plane, acoperite de cartilaj
Mijloace de unire:

-capsula art:mai groasa ant


-ligg: lig ant si post al capului fibulei

Sinoviala


Sindesmoza tibiofibulara :
-supraf art :incizura fibulara (inf, pe partea lat a tibieI) si convexitatea med a fibuleinu sunt acoperite de cartilaj ci de periost
-mij de unire: lig tibiofibular ant si post

Miscari : parghie de gradul III


-de mica amplitudine pt executarea miscarilor in art gleznei
-in sindesmoza tibiofibulara : miscari de departare/apropiere cu 1-2 cm a oaselor gambei in flexia dorsala/plantara




71.Articulatia talocrurala



=Art ginglim tipic


• Supraf art : -tibie :fata art inf si cea maleolara

-fibula :fata art maleolara


-talus : trohlea, fetale maleolare lat si med

• Mij de unire:


-capsula art: mai laxa si mai subtire ant si post
-ligg: - lig medial (O: sup pe maleola tibiei, I: pe oasele tarsului, 4 parti pt navicular, sustentaculultali, pe colul tarsului si pe procesul post al talusuluI)
-lig talofibular ant (de la maleola lat la colul talusuluI)
-lig talofibular post (de la fosa maleolei lat la procesul post al talusuluI)
-lig calcaneofibular (vf maleolei lat si calcaneU)

-sinoviala : cu 2 funduri de sac,ant si post


• Miscari : art =ginglim, ax transversal prin talus si calcaneu (?)
-in statica transmite presiunea de la gamba la arcurile plantare;rol si in dinamica
-flexia dorsala cu amplitudine= 15-20o
ag. limitanti: fasc post ale ligg colaterale, de tendonul lui Achile si
contactul talusului cu marg ant a scoabei tibiofibulare
ag motori: mm regiunii ant a gambei
-flexia plantara cu amplitudine= 45o
ag limitanti:fasc ant ale lig colaterale si contactul talusului cu marg post a scoabei
ag motori: mm post ai gambei(fara popliteU)



72.Articulatia subtalara



=art talusului cu calcaneu, aprox de tip elipsoidala
• Fete art : fata art calcaneana post a talusului (convexA) si cea talara post a calcaneului (concavA)

• Mij de unire


-capsula art: se insera sup si inf la periferia fetelor art
-ligg: lig talocalcanean lat (de la fata lat a talusului la cea a calcaneuluI)lig talocalcanean med (de la sustentacul tali la tuberculul med al procesului post talusuluI)lig talocalcanean interosos (ocupa sinusul tarsI)
Sinoviala acopera capsula la int

• Miscari:


-ax de compromis=mai multe axe instantanee(oblic spre inf, post si lat prin colul talusului,sinus tarsi si calcaneu,lat de trohlea talusuluI)
-inversiune(supinatiE) ag motori: mm post ai gambei(fara popliteU)
-eversiune(pronatiE) ag motori: mm peronieri


73.Articulatia talocalcaneonaviculara


=art de tip sferoidala, deci triaxiala
• Fete art: capul talusului (supraf convexa hemisfericA)
navicular–ant si calcaneu-inf unite prin lig calcaneonavicular plantar =supraf. Concave

• Mij de unire:


-capsula art

-ligg: lig talocalcanean interosos


lig clcaneonavicular plantar
lig bifurcat sau “Y”( O:pe calcaneU) se imparte in 1.lig calcaneonavicular
2.lig calcaneocuboidian
lig talonavicular (intre colul talusului si naviculaR)
Sinoviala
• Miscari: unitate functionala cu art subtalare(vezi art subtalarA)



74.Bolta plantara


Structura=> sprijin+ mobilitate

• Arcul longitudinal:


-medial format din : talus, navicular, cuneiforme, metatarsienele I-III
-lateral : calcaneu, cuboid, metatarsienele IV-V
• Bolta transversala: 1. de la cuboid prin cuneiforme cu inaltime max la cuneiformul II
2. la nivelul capetelor metatarsienelor
Factori de intarire:oasele, trabeculele osoase dispuse pe directia arcurilor, ligg, aponevroza
plantara(uneste pct de sprijin ale bolteI), mm gambei, degetele( maresc
suprafata de sprijiN),cele 2 maleole





loading...







Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai