mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» HEMOSTAZA PRIMARA

HEMOSTAZA PRIMARA


Share





1. Mecanismul vascular al hemostazei primare



Aceasta realizeaza vasoconstrictia reflexa in teritoriul afectat si are ca efect oprirea provizorie a sangerarii.
Vasele sanguine participa la hemostaza prin doua componente: endoteliul vascular si structurile subendoteliale.
Primele evenimente in hemostaza cuprind tulburarille integritatii endoteliului datorita lezarii si activarea plachetelor la locul injuriei.
Arteriolele si venulele afectate raspund la trauma prin contractia fibrelor musculare netede prezente in peretele vascular. Ca urmare, se produce diminuarea calibrului prin constrictia lumenului vaselor si astefel se reduce presiunea distala a sangelui la locul injuriei, limitand scurgerea sangelui in afara.
Structura si rolul peretelui capilar consta intr-un singur strat de celule endoteliale plate, spatiul interendotelial fiind ocupat de cimentul intercelular (chiT); spre interior, celulele endoteliale sunt acoperite de o fina pelicula de fibrina, acoperita la randul sau, spre lumenul capilarului de atmosfera plasmatica endoteliala strat fin de plasma cu circulatie foarte lenta.


Celulele endoteliale, spre exterior, sunt asezate pe o membrana bazala, inconjurata de tesut conjunctiv, pericapilar de sustinere, bogat in fibre de colagen.
In momentul producerii leziunii vasculare aceasta structura arhitecturala este dezorganizata, rezultand o suprafata rugoasa, favorabila declansarii etapelor hemostazei.
In constrast, capilarele care nu contin fibre musculare pot limita hemoragia prin aderenta la celulele endoteliale si se pot contracta intr-o oarecare masura prin raspunsul structurilor subendoteliale miofibrilare. La vasoconstrictie participa EDCF (endothelium derived contracting factoR).
Celulele endoteliale sintetizeaza si elibereaza un numar de substante care au rol activ in mentinerea hemostazei : Factorul von Willebrand, Fibronectina, α2-macroglobulina, Activatorul plasminogenului, Inhibatorul1 al activatorului plasminogenului, Tromboplastina tisulara, Colagen (tip III si IV), Elastina si microfibrilele, Glicosaminoglicani, Heparina, Endotelina, Prostaglandine si Angiotensina1
Interactiunile moleculare ale acestor produsi favorizeaza etapele urmatoare ale hemostazei. Urmeaza activarea plachetelor, care este initiata de colagen si de alte substante fibrilare. Aceasta conduce la sinteza prostaciclinei (PGI2) din acidul. arahidonic cu actiune vasodilatatoare si antiagreganta, etalarea anumitor fosfolipide specifice si eliberarea compusilor citoplasmici si granulari. Sinteza PGI2 este blocata de aspirina si de alti agenti antiinflamatori nesteroidici(mecanismul este reprezentat de blocarea ciclooxigenaeI).
In timp ce la inceputul secolului XX, celulele endoteliale erau considerate bariere electronegative ale fluxului sanguin, actualmente, ele sunt recunoscute ca structuri dinamice care controleaza permeabilitatea vasculara, fluxul moleculelor biologice active, curgerea sangelui si tonusul vascular.
Studiile efectuate in ultimii ani au demonstrat ca celulele endoteliale au o activitate sustinuta, elaborand substante care activeaza sau inhiba coagularea si fibrinoliza in functie de stimulii care se exercita asupra lor(substante enumerate anterioR).
Una dintre substantele cel mai intens vasoconstrictoare secretata la nivelul endotelial este endotelina (cercetari recente la om au demonstrat existenta unei familii de trei endotelinE).In conditii fiziologice insa, pentru a limita efectul vasoconstrictor, celulele endoteliale au abilitatea de a elabora substante vasodilatatoare, cum ar fi oxidul nitric(factorul de relaxare derivat din endoteliu-EDRF-endothelium derived relaxing-factoR).
De asemenea, la nivelul endoteliului intact sunt sintetizate substante cu rol inhibitor al agregarii trombocitelor: prostaciclina(PGI2). PGI2 si oxidul nitric(NO) sunt agenti vasodilatatori si inhibitori eficace ai agregarii plachetare, sinteza lor fiind stimulata de diversi factori cum ar fi: adenozindifosfatul ADP, trombina si diferite citokine.
Pe langa activitatea antiplachetara, endoteliul vascular indemn manifesta si proprietati anticoagulante si fibrinolitice.
Activitatea anticoagulanta a endoteliilor se datoreaza glucozaminoglicanilor heparin-like (proteoglicani,mucopolizaharidE)cat si trombomodulinei-glicoproteina cu rol in fixarea trombinei, conferindu-i acesteia proprietatea de a activa proteina C-care la randul ei limiteaza coagularea degradand proteolitic factorii Va si VIIIa ai coagularii.
Activitatea fibrinolitica a endoteliilor vasculare se datoreaza secretiei activatorului tisular al plasmogenului(TPA), cat si a inhibitorului acestuia(inhibitorul activatorului plasminogenului-PAI), controland astfel fibrinoliza si asigurand indepartarea depozitelor endovasculare de fibrina, consecutiva eliberarii produsilor solubili de degradare ai fibrinei(PDF).
De mentionat faptul ca endoteliile intacte, prezinta si activitati protrombotice, eliberand tromboplastina tisulara(factor tisulaR), factorul de activare a placutelor (PAF), factor von Willebrand cu rol in aderarea placutelor sanguine la straturile subendoteliale ale peretelui vascular, factori inhibitori ai fibrinolizei, factorV procoagulant si inhibitor al activarii plasminogenului.
De asemenea, celulele endoteliale sintetizeaza si factorul tisular care activeaza cascada extrinseca a coagularii. Totusi, in endoteliile integre domina activitatile anticoagulante si deci antitrombotice.
In momentul lezǎrii, activitatea endoteliilor devine protrombotica. Ca urmare a actiunii citokinelor(interleukina-1) si a factorului de necroza tumorala (TNF), se intensifica eliberarea de factor von Willebrand din endotelii care etaleaza pe suprafata lor un factor tisular(tromboplastina tisularA) si o substanta proteica ce favorizeaza aderarea leucocitelor la peretele vasului si diapedeza lor.
Totodata, celulele endoteliale elibereaza factorul de activare a plachetelor sanguine (PAF) care faciliteaza aderarea acestora la nivelul leziunii vasculare. Pe langa procesele de aderare leucocitara si trombocitara-mediat de factorul von Willebrand, pe langa stimularea mecanismului extrinsec al coagularii, este inhibata si activitatea fibrinolitica prin cresterea productiei de inhibitor al activarii plasminogenului (PAI).
Endoteliul vascular poate fi activat prin expunerea la diferiti stimuli: leziune vasculara traumatica, diferite citokine, stimuli aterogenici, endotoxine, complexe imune circulante sau diferite microorganisme patogene.
Structurile subendoteliale: membrana bazala, fibrele de colagen din tesutul conjunctiv pericapilar de sustinere, microfibrele de elastina au un rol important in initierea hemostazei primare.
De amintit este faptul ca in urma contactului plasmei cu structurile subendoteliale este activat factorul XII plasmatic care declanseaza mecanismul intrinsec, in timp ce prezenta factorului tisular din endoteliile lezate activeaza mecanismul extrinsec al coagularii.
S-a demonstrat faptul cǎ orice leziune vascularǎ determina in primul rand vasoconstrictie locala ca urmare a stimularii proprioceptorilor din zona afectata.
Vasoconstrictia este initiata prin reflex de axon si are drept rezultat reducerea fluxului sanguin la nivel lezional, deci limitarea sangerǎrii.
In producerea vasoconstrictiei, nu trebuie neglijat rolul endotelinei-1, al factorului EDCF cat si rolul fibrelor musculare netede care sunt prezente in peretele tuturor vaselor, cu exceptia capilarelor.
S-a demonstrat ca celulele musculare netede au un rol important in patogenia aterosclerozei, proliferarea acestora sub influenta unor factori mitogeni ducand la ingrosarea placii de aterom si implicit la ingustarea lumenului vascular. Acesti factori mitogeni, numti si factori de crestere au fost initial decelati in plachetele sanguine, motiv pentru care au fost denumiti factori de crestere derivati din plachete. S-a dovedit faptul ca celulele endoteliale, celulele musculare netede si monocitele/macrofagele pot sintetiza si elibera substante cu rol chemotactic si factori mitogeni similari celor produsi de plachete.
In concluzie, se poate afirma ca mentinerea fluiditatii sangelui cat si hemostaza pot fi rezultatul balantei intre proprietatile antitrombotice-protrombotice si vasodilatatie-vasoconstrictie a celulelor endoteliale vasculare care sunt modulate de coordoanarea dintre starile lor de activare si repaus (49).


2. Mecanismul plachetar al hemostazei primare




Plachetele sanguine sunt fragmente citoplasmatice eliberate in circulatie din megakariocitele trombocitogene, diferentiate la nivel medular pe linia megakariocitara. Stadiile intermediare ale acestei serii sunt: megakarioblast, promegakariocit granular si megakariocit trombocitogen.
Numarul normal de trombocite care se afla in circulatie este de 150.000-350.000 plachete/mm3 si sunt considerate pitici ai circulatiei si giganti ai hemostazei. Productia si eliberarea de placute sanguine de la nivel medular este controlata prin mecanisme umorale avand in principal la baza,douǎ trombopoietine. Una dintre ele stimuleaza diferentierea celulara a celulei stem pluripotente ce se va orienta spre seria megakariocitara, iar cealalta trombopoietina controleaza maturarea megakariocitelor. Acest proces este limitat chiar de placutele sanguine eliberate in circulatie, cresterea numarului acestora inhiband actiunea trombopoietinelor.
Date recente din literatura de specialitate indica faptul ca reglarea megakariocitopoiezei se realizeaza prin mecanisme mult mai complexe in care sunt implicate citokinele. De asemenea, interleukinele (IL-1,IL-3,IL-6,IL-7,IL-11) si eritropoietina stimuleaza productia de plachete sanguine.
Cu actiune opusa, de inhibare a megakariocitopoiezei, au fost identificati factorul plachetar 4, factorul de necroza tumorala(TNF) si interferonul.
Din punct de vedere morfologic aceste fragmente citoplasmatice(trombocitelE) de 2,5microni, cu volum de 7,8μ3, au o structura ce poate fi impartita schematic in patru compartimente zona periferica, zona sol-gel, zona granulelor plachetare si sistemul de membrane.

A) Zona periferica


Este compusa dintr-un invelis exterior amorf(glicocaliX), membrana plasmatica si o arie submembranoasa cu microfilamente. Glicocalixul prezinta in zona periferica antigene de grup sanguin (AB0), antigene de histocompatibilitate(HLA clasa aII-A) si receptori pentru portiunea Fc a imunoglobulinei G (IgG). De asemenea, glicocalixul este bogat in glicoproteine cu rol de receptori, care sunt deosebit de importante in procesul de aderare al placutelor sanguine la straturile subendoteliale si in agregarea plachetara.
Glicoproteinele plachetare sunt situate atat la suprafata membranei plachetare cat si in interiorul placutelor, realizand legaturi atat cu proteinele contractile ale citoscheletelui plachetar, explicand astfel rolul trombocitelor in formarea dopului hemostatic plachetar cat si in retractia cheagului.
Membrana plachetara este o membrana formata din fosfolipide si glicolipide. In trombocitul activat stratul fosfolipidic al membranei serveste ca suprafata pentru interactiunea unor proteine plasmatice care realizeaza complexe pe membrana tromocitului. Zona submembranoasa contine filamente submembranare de actinǎ care pot incorpora troponina si tropomiozina, pot conglomera in manunchiuri ca urmare a actinuii proteinei de legare a actinei sau pot interactiona cu filamente de miozinǎ (81).

B) Zona sol gel(citoscheletuL)


In matricea plachetelor sanguine se gasesc microtubuli si microfilamente. Microtubulii sunt dispusi circumferential sub membrana, asigurand forma discoidala a placutelor sanguine. Microfilamentele din citoplasma sunt reprezentate de actina si miozina. Actina, este proteina contractila ce reprezinta 20-30% din proteinele trombocitului, in timp ce miozina se afla in proportie de 2-5%. In momentul activarii tromocitelor, cresterea concentratiei ionilor de calciu intracitoplasmatic, activeaza sistemul contractil, miofilamentele trec de la o stare neorganizata gelatinoasa in filamente paralele, capabile de contractie, iar trombocitele isi schimba forma din disc in sfera cu prelungiri. Simultan, contractia inelului de microtubuli induce miscarea centripeta a organitelor citoplasmatice si favorizeaza procesul de secretie.

C)Sistemul de granule plachetare


In citoplasma trombocitelor se afla: granule alfa(α), granule dense si lizozomi. Pe langa cele mentionate mai sus, in trombocite se mai gasesc si mitocondrii care, desi in numar redus, sunt capabile sa asigure metabolismul energetic al placutelor care, in urma stimularii, consuma cantitati mari de O2 si elibereaza brusc CO2. Continutul granulelor este descris in tabelul de mai jos.


GRANULELE α Factorul von Willebrand

Fibrinogen


Fibronectina

Factorul V


Platelet derived griwth factor

Β tromboglobulina


F4 plachetar

Trombospondina


Albumina


GRANULELE DENSE Adenozin - difosfat ( ADP )

Adenozin - trifosfat (ATP )


Serotonina ( 5- hidroxitriptaminA)

Calciu



Tabelul nr. 3. Constituentii granulelor plachetare (Enache ,1998)



Granulele alfa sunt numeroase reprezentand majoritatea granulelor intracitoplasmatice trombocitare. Ele au o forma sferica sau ovalara, cu un diametru de 300-500nm.
Granulele alfa contin: proteine plasmatice adezive reprezentate de fibrinogen, fibrinonectina, FvW, trombospondina, fibronectina.
Fibrinogenul este captat din plasma de megakariocit in cursul formarii trombocitelor. Trombospondina este eliberata de granulele alfa ca urmare a activarii placutelor, si are rol important in consolidarea agregatului plachetar (pe suprafata trombocitului, trombospondina realizeaza legaturi cu fibrinogenuL). Tot din granulele alfa se elibereaza factorul V al coagularii implicat in generarea de trombina la suprafata plachetelor.
Modulatorii de crestere sunt reprezentati de peptide de activare a tesutului conjunctiv, factorul de crestere si transformarea beta, factorul 4 plachetar si beta-tromboglobulina. Ultimele doua sunt proteine specifice trombocitului, beta-tromboglobulina fiind considerata marker al activarii in vivo al placutelor sanguine. In urma activarii trombocitelor, factorul plachetar 4 inhiba heparina avand rol chemotactic pentru neutrofile si monocite.
Un constituent important al granulelor alfa este factorul de crestere derivat din trombocite (PDGF)numit si factorul mitogen. Acest factor stimuleaza cresterea si diviziunea celulara, avand un rol important in repararea tesuturilor lezate. PDGF nu este produs numai de trombocite ci si de monocite/macrofage, celulele endoteliale si celulele musculare netede.
Factorii de coagulare eliberati de granulele alfa sunt:factorul V, fibrinogen, factorul XI, inhibitorul 1 al activatorului plasminogenului(PAI 1).
In fapt, toate aceste substante proteice sunt stocate in granulele alfa, megakariocitul fiind cel care le sintetizeaza.
Granulele dense sau corpusculii densi, la microscopul electronic au o densitate crescuta datorita continutului lor crescut in Ca. Aceste granule stocheaza nucleotide (ADP,ATP), serotonina,Ca,Mg,P.
Nucleotidele stocate in granulele dense sunt sintetizate de megakariocite, in timp ce serotonina este de provenienta plasmatica.
ADP si ATP-ul din granulele dense constituie rezervorul de stocare al nucleotidelor, in timp ce nucleotidele din citoplasma alcatuiesc rezervorul metabolic.
In momentul activarii placutelor si al secretiei lor, rezervorul de stocare se goleste si nu poate fi reumplut din rezervorul metabolic. Plachetele golite de nucleotide raman astenizate. ADP si ATP-ul din rezervorul metabolic au rol in activarea proteinelor contractile din citoscheletul plachetar.
Deoarece plachetele sanguine nu pot sintetiza baze purinice sau pirimidinice, acestea sunt captate din plasma si convertite in AMP si apoi in ADP si ATP. Eliberarea ADP din granulele dense in cursul activarii trombocitelor este necesara pt a recruta alte trombocite in scopul formarii dopului hemostatic primar.
Serotonina este un alt compus al corpusculilor densi si este de provenienta plasmatica. Fixarea serotoninei (5-hidroxitriptaminA)la nivelul granulelor dense, previne degradarea ei de catre monoaminoxidaza (MAO) care se afla in citoplasma placutelor. Odata eliberata din placutele sanguine, serotonina isi manifesta rolul sau vasoconstrictor.
-Lizozomii contin enzime hidrolitice (arylsulfataze, catepsinaD, fosfataze acide, elastaze, colagenazA) cu rol in procesele inflamatorii si in indepartarea detritusurilor plachetare.

D)Sistemele de membrane


Placutele sanguine prezinta un sistem canalicular deschis format prin invaginarea membranei plasmatice in citoplasma trombocitului. Prin acest sistem creste foarte mult suprafata de contact a trombocitului cu constituentii plasmatici si in acelasi timp reprezinta canale de eliminare a continutului granulelor plachetare.
Trombocitele prezinta un sistem de membrane localizate in citoplasma. Acesta este un sistem tubular inchis sau dens care rezulta din reticulul endoplasmatic neted al megakariocitului si reprezinta locul de depozitare al calciului si al activitatii ciclooxigenazei.

Rolul plachetelor sanguine in hemostaza primara



Constituirea trombusului plachetar, ce caracterizeaza hemostaza primara este rezultatul actiunii proceselor de aderare, activare, secretie si agregare plachetara. In mod fiziologic, trombocitele circula ca fragmente de citoplasma dislocate, care nu interactioneaza cu alte celule. Doar in momentul lezarii vasului, trombocitele vin in contact cu endoteliul si matricea subendoteliala, cu ridicata activitate trombogena, si se produce o trecere rapida a plachetelor de la starea neadeziva la starea adeziva.
Evenimentele se succed astfel: expunerea constituentilor matricei subendoteliale (colagen, fibronectinA) este urmata instantaneu de aderarea trombocitelor la suprafata leziunii vasculare ; aderarea plachetara este urmata de schimbarea formei de disc in sfera cu prelungiri, care se dispun astfel incat sa acopere aria lezata. Urmeaza procesul de eliberare a continutului granulelor plachetare; granulele dense se elibereaza primele, urmate de granulele alfa si apoi de granulele lizozomale. ADP-ul eliberat din granulele dense determina activarea de noi trombocite din circulatie, declasandu-se astfel procesul de agregare plachetara.


A) Aderarea plachetara


Acest proces are loc numai in cazul existentei unei leziuni a endoteliului vascular, plachetele sanguine neaderand niciodata la nivelul suprafetei vasculare indemne, normale.
Aderarea placutelor la structura endoteliului lezat depinde insa de existenta unor glicoproteine-receptor in membrana placutelor cat si de prezenta unor proteine plasmatice cu proprietati adezive.
Receptorii plachetari sunt in marea lor majoritate glicoproteine ce apartin unei familii de molecule de adeziune, numite integrine de tip P si G.Ele sunt responsabile de alipirea trombocitelor de alte molecule adezive, cum ar fi: fibrinogenul, fibronectina, colagen de tip I sau II, sau alte celule.
Un rol important in adeziunea trombocitelor il detine Factorul von Willebrand (FvW) care este o proteina macromoleculara oligomerica, sintetizata de celulele endoteliale si de megakariocite.
In plasma, FvW formeaza un complex necovalent cu factorul de coagulare VIII; in celula endoteliala este depozitat in granule specifice, corpii Weibel-Palade, iar in megakariocite este depozitat in granulele alfa.
De asemenea, endoteliul depoziteaza FvW si in membrana bazala a vaselor sanguine, fiind important pentru aderarea initiala a plachetelor sanguine la nivelul leziunii vasculare.
In procesul de aderare plachetara sunt implicate si alte proteine din matricea subendoteliala:
1. Colagenul prezinta cea mai mare putere trombogenica. Aderarea plachetara depinde de gradul de maturatie si de polimerizare a colagenului. Colagenul tip I si III din tesutul conjunctiv cat si cel tip IV din membrana bazala activeaza plachetele sanguine. Acestea prezinta pe suprafata lor un receptor specific pentru colagen, si anume complexul GPIc-GPIIa (receptor de adeziune din familia integrineloR). Colagenul tip I (monomeriC) cu strucura fibrilara favorizeaza numai aderarea plachetara, in timp ce colagenul polimerizat, cu structura cuaternara induce aderarea, secretia si agregarea trombocitara.
2. Fibronectina, proteina dimerica si multimerica, este prezenta in plasmǎ, in granulele alfa ale trombocitului si in matricea subendoteliala.
3. Laminina este o glicoproteina care permite aderarea trombocitelor.
4. Trombospondina este o proteina trimerica, secretata de granulele alfa ale trombocitului, dar decelata si in monocite, fibroblaste, celule endoteliale;la nivelul trombocitului, se ataseaza de un receptor GPIIIb. Ca urmare a aderarii, plachetele se tumefiaza si incep sa sufere procese metabolice importante.



B)Activarea plachetara



Douǎ cǎi metabolice joaca un rol principal in activarea trombocitelor: calea fosfoinozitidelor si calea acidului arahidonic.
Caile biochimice au fost in principal studiate Dupa stimularea trombocitelor cu trombina care produce schimbari de forma si o centralizare a granulelor in 10secunde. In acelasi timp, fosfatidil-inozitolul 4,5 bifosfat este hidrolizat prin fosfolipaza C, urmat in 20-30 sec de alte fosfoinozitide, fosfatidil 4 fosfat si fosfatidil inozitol. Se formeaza inozitol 1,4,5 trifosfat(IP3) si diacil-glicerol(DAG) si ulterior acidul fosfatidic. DAG si IP3 sunt mesageri secundari importanti pentru raspunsul celular.
Fosforilarea miozinei permite interactiunea sa cu actina. Complexul actina-miozina joaca un rol important in fenomenul de contractie, favorizand si centralizarea granulelor. DAG poate mobiliza acidul arahidonic care va fi secundar metabolizat in tromboxan(TX).
Calea acidului arahidonic incepe cu eliberarea sa din fosfolipidele membranare, prin actiunea fosfolipazei A2 (activata de cresterea Ca intracitoplasmatiC) sau prin actiunea secventiala a fosfolipazei C si diglicerol lipazei.
Acidul arahidonic este transformat in endoperoxizi sub actiunea ciclooxigenazei plachetare si in TxA2 sub actiunea tromboxan sintetazei.TxA2 este un stimul puternic pentru activarea trombocitelor si are un receptor propriu pe trombocit. TxA2 produce eliberarea continutului granulelor, cresterea Ca intracitoplasmatic si inhiba adenilatciclaza.
TxA2 poate difuza prin membrana trombocitului si poate servi ca mesager intre trombocite avand si proprietati proagregante si vasoconstrictoare.
Al treilea mesager secundar, a carui sinteza este influentata de agonisti plachetari este AMPc, format din ATP prin actiunea adenilatciclazei. Desi in majoritatea celulelor, AMPc are un efect pozitiv asupra functiei lor, in trombocit, el este un inhibitor al activarii. Agentii care cresc nivelul AMPc intracelular (prostaglandina E1 si prostaciclina I2), prin stimularea adenilatciclazei, inhiba raspunsul trombocitar.
Majoritatea agonistilor plachetari(trombina, colagenul, adrenalinA) suprima productia de AMPc inhiband adenilatciclaza.
Dupa transductia mesajului, apare raspunsul plachetar rapid ce consta in modificarea formei, secretia, agregarea (ca urmare a expunerii receptorului pentru fibrinogeN), manifestarea activitatii procoagulante.
Schimbarea formei este consecinta rearanjarii proteinelor contractile din citoschelet. Activarea trombocitelor este urmata de transformarea lor rapida din discuri in sfere cu prelungiri . Examinarile de microscopie electronica au indicat o centralizare a organitelor intracitoplasmatice, care se inconjoara cu un inel de microtubuli si microfilamente. Activarea trombocitului este urmata de cresterea actinei fibrilare(actina F). Contractia filamentelor are rol in rearanjarea organitelor si in secretie.


C) Secretia (degranulareA) si agregarea plachetara


Dupǎ activare, trombocitele secreta continutul granulelor. Acest fenomen implica o fuziune a membranei granulelor cu membrana plasmatica pentru corpii densi, si cu sistemul canalicular deschis, pentru granulele alfa. Fuziunea membranelor este un mecanism dependent de calciu, care destabilizeaza stratul dublu fosfolipidic.
Ca urmare a contractiei filamentelor actomiozinice, sunt expulzate la exterior prin sistemul microtubulilor : Ca din combinatia numita calmomodulina, prostaglandine, tromboxani, granulele dense (deltA) care contin ADP si serotonina, granulele clare mici(alfA) care contin factorul 4 plachetar si catecolamine.
Acest fenomen nu distruge trombocitul, iar factorii eliberati prin sistemul microtubulilor(ADP, prostaglandine, tromboxaN) favorizeaza agregarea plachetara. Drept urmare, se formeaza trombusul plachetar lax, prin procesul de agregare reversibila.
Agregarea initiala este produsa de ADP eliberat din trombocitele aderente la subendoteliu. ADP-ul este un inductor puternic al agregarii, el transforma trombocitele din disc in sfera cu prelungiri, acestea interactionand pentru a forma o masa de trombocite agregate. Pentru a se realize interactiunea trombocit-trombocit este nevoie de calciu si fibrinogen.
De asemenea, din celulele perivasculare lezate se elibereaza o cantitate redusa de tromboplastina care difuzeaza prin trombusul plachetar lax simultan cu declansarea reactiilor enzimatice de coagulare prin mecanism extrinsec. In consecinta, va fi produsa o cantitate mica de trombina ce va actiona asupra plachetelor din trombus.
Acestea vor suferi fenomenul de hiperpermeabilitate si fragmentare a membranelor urmate de expulzarea la exterior a granulelor clare alfa si a enzimelor hidrolitice lizozomale. Ca urmare a traumatizarii severe a plachetelor, acestea isi pierd individualitatea, producandu-se metamorfoza vascoasa. Consecutiv contractiei interne si degranularii se elibereaza si trombostenina implicata in fenomenul de retractie al cheagului.
Toate aceste procese realizeaza hemostaza primara reusind prin trombusul alb plachetar sa opreasca provizoriu sangerarea (49).










Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai