mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» Carcinomul planseului oral

Carcinomul planseului oral







Frecventa si etiologie


Cancerul de planseu oral, ocupa locul al treilea intre cancerele cavitatii orale dupa cel de buza si al limbii. Acesta apare mai frecvent la barbati, fiind afectati de 5 ori mai mult decat femeile, dar asistam in ultima perioada la o crestere foarte accentuata si in randul femeilor.Responsabil pentru aceasta este consumul de toxice. Varsta inaintata(dupa 45 anI) constituie deasemenea un factor de risc. Printre factorii favorizanti ai cancerului de planseu putem enumera: alcoolul concentrat, mai ales cand este tinut si plimbat in cavitatea orala pentru a fi savurat; tutunul de mai multe feluri: de fumat, de prizat si de mestecat (beteL), precum si igiena orala defectuoasa. Datorita acestei lipse de igiena, in zona planseului se acumuleaza si stationeaza in contact cu mucoasa diferite substante ce favorizeaza, in timp transformarea maligna. Din aceasta cauza, 70% dintre cancerele cavitatii orale se dezvolta in zona de forma literei "U" alcatuita din marginile limbii si planseul adiacent, desi aceasta zona reprezinta doar 20% din suprafata cavitatii orale. In ceea ce priveste punctul de pornire, se poate vorbi despre un cancer primar dezvoltat din tesuturile planseului oral; si despre un cancer secundar care se extinde la planseu dintr-o zona vecina (limba, mucoasa gingivalA).



Anatomie patologica
Cancerul primar isi poate avea sediul de cele mai multe ori in planseul anterior, median sau paramedian, dar si in planseul posterior, unde este depistat tardiv din pacate (santul amigdalogloS).
Daca punctul de plecare al tumorii este de la mucoasa, avem de-a face cu un epiteliom, iar daca tumora porneste de la glanda sublinguala sau glandele salivare accesorii, ne confruntam cu un carcinom adenoid chistic sau cu un carcinom muco-epidermoid .

Clinic - Subiectiv


Daca tumora afecteaza portiunea anterioara a planseului, in special daca intereseaza si frenul lingual, pot aparea dureri moderate care se accentueaza treptat. In schimb tumorile din regiunea laterala sau posterioara sunt deosebit de silentioase, uneori singurul semn fiind pierderea stabilitatii protezei.
Obiectiv pot aparea sub 2 forme: ulcerativa si nodulara.
Forma ulcerativa este cea mai frecventa, porneste de la mucoasa uneori pe fondul unor leziuni premaligne(leucoplaziI), dar important de retinut, nu apare obligatoriu pe fond discheratozic.
In perioada de debut aspectul este de leziune traumatica odontogena ,leziune de decubit, sau al unei afte. Primul semn al malignizarii este dat de indurarea bazei ulceratiei, de ridicarea marginilor ei si de rasfrangerea acestora spre interior.
In perioada de stare a tumorii, ulceratia se adanceste, marginile ei devin anfractuoase si la baza ei apare tesut de granulatie, sangerand. In acest moment evolutia merge spre una din cele doua forme ulcerative: ulcerativ-distructiva sau ulcero-vegetanta.
Forma ulcerativ-distructiva avanseaza prin liza in suprafata si profunzime. Baza ulceratiei se acopera cu detritusuri celulare necrozate, de aspect gri-murdar, iar aceste depozite provoaca o fetiditate accentuata.
Forma ulcero-vegetanta sau proliferativa apare ca o ulceratie acoperita cu muguri carnosi. Stratul de la suprafata acestei proliferari se necrozeaza, se infecteaza si produce detritusuri celulare ce intra in compozitia unei secretii fetide, iar aceasta secretie scalda mugurii vegetanti.
Forma nodulara a cancerului de planseu, este mult mai rara si porneste din straturile mai profunde: glande salivare accesorii, sau chiar glanda sublinguala.
Aceasta forma debuteaza ca un nodul mic si nedureros, initial mobil pe planurile subiacente, insa, in scurt timp el se fixeaza, infiltreaza tesuturile, se supeficializeaza si apoi ulcereaza mucoasa. Din acest moment evolutia este cea a ulceratiei maligne, perioada de stare a ulceratiei prezentata anterior.


Semne functionale
Initial ulceratia nu este dureroasa spontan ci doar in contact cu alimente iritante, in timpul masticatiei si vorbirii. Mai tarziu, in evolutia bolii, durerea devine spontana, se accentueaza si devine insuportabila, fiind perceputa in limba, arcada dentara inferioara si ureche. Aceasta perceptie se datoreaza afectarii nervului lingual, precum si glarofaringianului in cazul tumorilor cu debut in planseul posterior. Secretia salivara este abundenta si fetida, iar masticatia si deglutitia devin foarte dificile, datorita durerii si fixarii de catre tumora a limbii si planseului. Tot in evolutie vorbirea este grav alterata, aproape de neinteles.




Semne generale



Afectarea generala a organismului apare odata cu instalareadurerilor spontane, a infectiei locale, si cu fixarea tesuturilor de catre tumora. Datorita hemoragiilor repetate si de lunga durata apare anemia,iar dificultatile de alimentare duc la inanitie, scaderi in greutate, casexie maligna si prabusirea starii generale.


Adenopatia


Afectarea limfonodulilor este precoce, iar diseminarea se face spre cei submandibulari si spre jugulo-carotidieni. Daca pozitia tumorii este planseul anterior, afectarea ganglionara este bilaterala; dar daca tumora este situata in zona laterala, diseminarea se poate face bilateral si chiar contralateral. Acest fapt se datoreaza fenomenului de compensare a drenajului , in cazul obstructiei ganglionare homolaterale de catre tumora in evolutie.
In studiile avansate asistam la adevarate mase tumorale ganglionare fixate de planurile subiacente si ulcerate.
Se efectueaza multe interventii chirurgicale de evidare ganglionara si se descopera, post-operator faptul ca ganglionii erau neafectati. Pentru a evita indepartarea chirurgicala (neck disectioN) a ganglionilor sanatosi se poate face biopsierea limfondulilor santinela, cu un ac subtire.


Diagnostic
Pentru a pune un diagnostic precoce si corect este foarte importanta examinarea clinica riguroasa a zonelor de risc din cavitatea orala. Uneori leziunea primara e foarte greu observabila, doar o mica fisura, in ciuda faptului ca exista caracterele unei adenopatii maligne.
O alta idee importanta ar fi depistarea, evaluarea si urmarirea in timp a leziunilor cu potential de malignare (leucoplazii, eritroplazii, lichen plaN).
Revenind la diagnosticul precoce, semnele ajutatoare ar fi: induratia bazei ulceratiei precum si extensia ei rapida, iar in cazul formelor nodulare, fixarea nodulului. Sunt deasemenea folositoare coloratiile intravitale cu albastru de toluidina, care se aseaza pe acizii nucleici ai celulelor de diviziune si solutii de iod retinute de epiteliul normal pavimentos nekeratinizat dar nu si de epiteliul displazic sau malignizat. Alte metode de investigare ar fi CT, in cazul tumorilor cu interesare osoasa; RMN - pentru tumorile de parti moi; Ecografia - pentru evidentierea implicarii ganglionilor; scintigrafia - pentru detectarea precoce a implicarii osoase.




Diagnostic Diferential


In faza de debut cancerul trebuie diferentiat de toate leziunile traumatice ulcerative si leziunile inflamatorii specifice (sifilis, tuberculozA), acestea din urma preluand caractere de malignitate. Se mai poate diferentia de litiaza salivara a canalului Wharton, in acest caz fiind prezente colici ritmate de alimentatie. Alte formatiuni de care cancerul de planseu trebuie diferentiat ar fi chistele dermoide, dar acestea au o consistenta pastoasa si sunt situate median, mucocelul, care este fluctuent si albastrui; ranula - avand continut chistic si perete subtire.
La nivelul planseului pot aparea si leziuni aftoase si chiar leziuni din varicela. Whartonita nelitiazica s-ar putea confunda, dar la presiune pe glanda se elimina saliva vascoasa si puroi.
Cancerul de planseu poate fi confundat cu abcesul de loja sublinguala in special in momentul cand ulceratia se infecteaza si apar semne inflamatorii.
De abcesul de loja submandibulara cand in zona posterioara a planseului apare o tumefactie, se diferentiaza prin semnele exoorale si semnele inflamatorii.
Totodata diseminarile ganglionare nu trebuie confundate cu flegmonul planseului oral (angina LudwiG), fata de acesta prezentand o evolutie indelungata, iar starea nu e toxico-septica. De multe ori examenul bioptic si cel histopatologic sunt indispensabile pentru a obtine un diagnostic adevarat.


Evolutie si complicatii
Planseul oral este o regiune restransa si din aceasta cauza tumorile mici se apropie de gingie sau de limba iar tumorile mari pot implica una sau ambele structuri mentionate.
Carcinomul epidermoid cu situare mediana sau paramediana, are o extindere multidirectionala, bilateral si infiltreaza toate elementele constitutive: nervi, vase, glanda sublingvala, canal Wharton si muschiul milohioidian. Daca are o localizare laterala invadeaza limba, mucoasa giugiv si osul mandibular, distrugand aceste structuri. In sfarsit, cancerul cu debut in planseul posterior evolueaza spre baza limbii, pilierii amigdalieni, perete lateral al faringelui, loja amigdaliana Carcinoamele adenoid chistice sunt aproximativ 40% - 50% dintre cancerele cu punct de plecare in glandele salivare. Cresterea lor se face lent, sub forma polipoidala, au tendinta crescuta de recidiva, precum si potentialul de a invada spatiul perineural (trigemeu, glasofaringian hipogloS); in acest fel evoluand spre SNC. Extinderea lui este plurifocala (din mai multe focarE) si poate sari zone sanatoase pentru ca apoi sa-si continue din nou raspandirea.
Acest tip de cancer da rare metastaze ganglionare, dar pot aparea metastaze pulmonare sau osoase.
Factori ce afecteaza negativ supravietuirea in cancerul oral sunt in primul rand: amanarea tratamentului, care tine de pacient, pe de alta parte varsta avansata si sexul masculin, si cu privire la tumora: marimea acesteia, localizarea posterioara, slaba diferentiere histologica si diseminarea ganglionara.


Tratament
Tratamentul poate fi profilactic tinand de modul de viata sanatos si natural,dar si curativ care este multimodal.
Tratamentul de electie este cel chirurgical, excizia corecta a tumorii are sansele cele mai mari de recuperare. Radioterapia si chimioterapia sunt doua metode ajutatoare dar de cele mai multe ori ele fac mai mult rau decat bine. S-a demonstrat ca, prin iradierea zonei orale, creste foarte mult riscul de a dezvolta un cancer secundar, primar, in special in zona tractului digestiv superior (faringE), la aproximativ 10 ani dupa iradiere.Si prin chimioterapie s-au obtinut efecte asemanatoare.
Deasemenea prin mentinerea unui status imunitar corespunzator si prin stimularea mecanismelor imune, s-ar putea obtine raspunsuri favorabile in tratamentul impotriva cancerului. Bineinteles mai este terapia genetica si se pare ca aceasta va fi metoda viitorului, operatiunile de inginerie genetica. Un alt fel de terapie este cea psihica, deoarece afectarea in acest sens este certa , multe din interventiile chirurgicale in cancerul de planseu fiind mutilante.
In tratamentul chirurgical apar urmatoarele probleme: refacerea morfologica, dar si refacerea functionala, planseul fiind o zona importanta in masticatie, deglutitie, vorbire .
Caile de abordare pot fi: orala - in cazul tumorilor mici, care nu infiltreaza, luandu-se ca margine de siguranta 1 cm de la marginea tumorii; mixta (orala si submandibularA) in cazul tumorilor cu sediul in planseul lateral sau posterior, care infiltreaza limba, fara a depasi insa treimea ei externa, si fara a infiltra osul mandibular. Abordarea transmandibulara se foloseste in cazul in care este infiltrat si osul mandibular.
Astfel prin aceste metode se pot efectua in functie de gradul de afectare a diferitelor formatiuni din vecinatate: pelvectomii, pelviglosectomii sau pelvi-gloso-mandibulectomii.


Alte tumori maligne ale planseului oral


Alte tumori maligne ale planseului oral sun adenocarcinomul, diferite tumori de origine conjunctiva: angiosarcom, rabdomiasarcom, liposarcom, limfosarcom sau reticulosarcom, ultimele doua se pare ca raspund destul de bine la chimioterapie. In aceste din urma cazuri ,este indispensabil examenul histopatologic, deoarece ele sunt imposibil de diferentiat clinic.






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor