mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» TULBURARI SPECIFICE ALE DEZVOLTARII PRIVIND ABILITATILE DE INVATARE

TULBURARI SPECIFICE ALE DEZVOLTARII PRIVIND ABILITATILE DE INVATARE





Conceptul de mai sus este direct comparabil cu cel de tulburare specifica a dezvoltarii de vorbire si limbaj ( vezi F80.-) si se aplica aceleati criterii de definire si masurare. Sunt tulburari in care pattern-urile normale de achizitie a abilitatilor sunt perturbate inca din perioada etapelor precoce de dezvoltare. Ele nu sunt numai o consecinta a lipsei prilejului de a invasa si nici nu sunt cauzate de vreo forma de traumatism sau boala cerebrala dobandita. Tulburarile sunt privite mai degraba ca un rezultat al anomaliilor proceselor cognitive care deriva in mare masura din unele tipuri de disfunctii biologice. Ca majoritatea altor tulburari ale dezvoltarii, starile descrise mai sus sunt mai frecvent intalnite la btieti.


In procesul diagnostic apar 5 tipuri de dificultati. Prima consta in nevoia de a diferentia tulburarile de variatiile normale a procesului de achizitie a abilitatilor de invasare. Consideratiile sunt similare cu cele din tulburarile de limbaj si sunt propuse aceleati criterii de evaluare a anormalitatii (cu modificarile necesare ce reies din evaluarea achizitiilor scolare si nu a celor de limbaJ). A doua dificultate consta in necesitatea de a lua in considerare evolutia dezvoltarii, din doua motive:


(A). Severitatea : semnificatia unui an de intarziere in citit la 7 ani este diferita de cea a unui an la 14 ani;


(B). Modificarea in pattern: se intampla deseori ca o intarziere a limbajului la varsta prescolara sa se rezolve in ceea ce priveste limbajul vorbit, dar sa fie urmata de o retardare specifica in ceea ce priveste cititul, care, in schimb, se diminueaza in adolescenta; problema principala ramane in perioada adulta precoce o tulburare severa a scrisului. Starea este aceeati, dar patternul se altereaza pe masura inaintarii in varsta; criteriile de diagnostic trebuie sa ia in considerare aceste modificari din cursul evolutiei.


A treia dificultate consta in aceea ca abilitatile de invasare trebuie considerate ca "invasate" si nu "retinute"; ele nu sunt doar o functie de natura biologica. In mod inevitabil nivelul de abilitate a copilului depinde de circumstantele familiale si scolare, ca dealtfel si de caracteristicile sale individuale proprii. Din pscate, nu exista o modalitate clara si lipsita de ambiguitati pentru a deosebi dificultatile de invasare datorate lipsei unei educatii adecvate de cele datorate unei tulburari individuale date. Exista motive de a bsnui ca distincaia este reala si valida din punct de vedere clinic, dar diagnosticul cazurilor individuale este dificil. In al patrulea rand, cu toate ca rezultatele cercetarilor sustin ipoteza anomaliilor din cadrul procesarii cognitive, nu este usor pentru un caz individual de a le diferentia (identificA) pe cele care genereaza dificultatile de citire de acelea care deriva sau sunt asociate cu abilitati reduse de a citi. Dificultatea este accentuata de constatarea ca tulburarile de catre pot avea la baza mai mult decat o singura anomalie cognitiva.


In al cincilea rand exista incertitudini permanente privind cel mai bun mijloc de impartire a tulburarilor specifice ale achizitiilor de invasare.



Copii invasa sa citeasca, sa scrie si ortografia si sa faca operatii aritmetice cand sunt antrenati in aceasta activitate la scoala si acasa. Exista diferente mari intre tari in ceea ce priveste varsta formala la care copii incep scoala, programele analitice, si, deci, in privinaa abilitatilor care se spera ca vor fi achizitionate de copii la diferite varste. Aceste diferente sunt mai mare in timpul studiilor elementare sau primare (adica pana la varsta de 11 anI) si ele complica problema incercarilor de a defini operational tulburarile abilitatilor de invasare dintr-o perspectiva transnationala.


fara indoiala, in cadrul tuturor institutiilor de inva__mant este clar ca fiecare grup_ de varsta cronologica de copii de scoala are o larg_ varietate de realizari privind invasarea, unii copii avand unele ramaneri in urma in unele aspecte specifice ale realizarii, in functie de nivelul lor general de functionare intelectuala.



Tulburarile specifice ale dezvoltarii privind abilitatile de invasare (TSDAI) include un grup de tulburari manifestate printr-o alterare specifica si semnificative a invasarii abilitatilor de acest tip. Aceste alterari in invasare nu sunt rezultatul direct al altor tulburari (ca de ex. retardarea mentala, deficite neurologice severe, probleme vizuale si auditive necorectate sau tulburari emotionalE), cu toate ca unele pot exista simultan. TSDAI apar deseori concomitent cu alte sindroame clinice ( de ex. tulburarea de deficit al atentiei, sau tulburarea de conduitA) sau alte tulburari de dezvoltare (de ex. cu tulburare specifica de dezvoltare a functiei motorii sau tulburarii specifice ale dezvoltarii de vorbire si limbaJ). Etiologia TDSAI nu este cunoscuta, dar exista ipoteza primatului unor factori biologici ce interactioneaza cu factori non-biologici (ca accesul la inva__tura si calitatea procesului de inva__manT) in geneza manifestarilor tulburarii. Cu toate ca acestea sunt legate de maturarea biologica nu este corecta asertiunea ca copii cu aceste tulburari sunt numai situati la limita inferioara a unui continuum al normalitatii si vor recupera cu timpul. In multe cazuri urme ale acestei tulburari pot continua in adolescenta si viata adulta. fara indoiala, este necesar de a specifica diagnostic faptul ca tulburarile au fost manifeste in unele forme in anii de inceput ai scolarizarii. Copii pot e_ua in performantele lor scolare si mai tarziu in procesul de inva__mant (din cauza lipsei de interes, slab_ invasare, perturbarii emotionale, o crestere sau o schimbare a patternului sarcinilor de indeplinit, etc.) dar astfel de probleme nu sunt incluse in conceptul de TDSAI.


INDREPTAR DIAGNOSTIC:


Exista cateva cerinae de baza pentru diagnostic pentru orice tulburare specifica a abilitatilor de invasare (scolarE). Intai, trebuie sa existe un nivel clinic semnificativ de afectare a abilitatilor specifice de invasare (scolarE). Acesta poate fi evaluat pe baza severitatii, asa cum este ea definita in termeni specifici (de ex., un nivel ce poate sa apara prezumtiv al mai putin de 3% din copii de varsta scolarA); pe baza unei tulburari precedente de dezvoltare (de ex. dificultatile de invasare au fost precedate de intarzieri sau devieri, cel mai frecvent de vorbire si limbaj la varsta prescolarA); pe baza problemelor asociate (ca neatentie, hiperactivitate, perturbare emotionala sau dificultati de conduitA); pe baza pattern-urilor (de ex. prezenta unor anomalii calitative ce nu sunt de obicei parte a dezvoltarii normalE) si pe baza raspunsului (adica dificultatile de invasare nu se remit rapid si eficient cu ajutor crescut acasa si/sau la scoalA).


In al doilea rand, trebuie sa fie specifica, adica sa nu fie aplicata prin retardare mentala sau prin alterari mai reduse ale inteligenaei generale. Intrucat QI-ul si achizitiile scolare nu merg chiar in paralel, aceasta distincaie poate fi facuta numai pe baza unor teste standardizate de achizitie efectuate individual si a QI-ului adecvat culturii si sistemului educationale. Astfel de teste trebuie sa fie utilizate concomitent cu tabelele statistice ce dau date privind media nivelului de achizitie pentru un nivel QI dat la varsta cronologica respectiva. Ultima cerinas este necesara din cauza importanaei efectelor statistice de regresie: diagnosticele bazate pe compararea achizitiilor pentru o anumita varsta cu varsta mentala risca sa fie eronate. In practica clinica de rutina este totusi putin probabil ca aceste cerinae sa fie intrunite in cele mai multe cazuri. In consecinta, linia directoare clinica este doar ca nivelul achizitie al copilului sa fie in mod substanaial scazut fata de nivelul asteptat varstei sale mentale.


In al treilea rand, alterarea trebuie sa apartina dezvoltarii, in sensul ca ea trebuie sa fi fost prezenta in timpul anilor de inceput ai scolii si nu dobandita mai tarziu in decursul procesului educational. Istoricul progresului scolar al copilului aduce dovada asupra acestui aspect.


In al patrulea rand, nu trebuie sa existe nici un factor extern care sa justifice suficient dificultatile de invasare (scolarE). asa cum sta indicat mai sus, un diagnostic de TDSAI trebuie in mod general bazat pe dovada clara a unei tulburari clinic semnificative a achizitiilor de invasare (scolarE) asociate cu un factor intrinsec al dezvoltarii copilului. Totusi, pentru a invasa efectiv, copilul are nevoie de facilitati (conditiI) pentru a invasa. In consecinta, daca apare clar faptul ca achizitia abilitatiilor de invasare este datorata absenaelor prelungite fara invasare la domiciliu sau unei educatii extrem de neadecvate, tulburarile nu trebuie codificate aici. Absenaele frecvente sau discontinuitatile educationale ce rezulta din schimbarile scolilor nu sunt de regula suficiente pentru a genera retardari scolare suficiente pentru un diagnostic de TDSAI. Totusi, scolarizarea slab_ poate complica problema sau se poate adauga acesteia, in care caz factorii scolari trebuie codificati prin intermediul codului Z din cap. XXI al ICD-10.


In al 5-lea rand TDSAI nu trebuie sa fie direct datorate unor afecari necorectate a vazului sau auzului.


Diagnostic diferentiat:
Este importanta diferentierea clinica dintre TDSAI care apare in absenta oricarei tulburari neurologice diagnosticabile si care sunt secundare unor stari neurologice ca de exemplu afectarea cerebrala. In practica, aceste diferente sunt adesea greu de facut



(din cauza semnficatiei incerte a multiplelor sume "neurologice" usoarE) iar rezultatele cercetarilor nu arata o diferentiere clara in modalitatea evolutiva a TDSAI in functie de prezenta sau absenta unei disfunctii neurologice manifeste. In consecinta, desi aceasta nu face parte din criteriile de diagnostic este necesar ca prezenta de orice alte tulburare asociata sa fie codificata separat in sectiunea neurologica adecvata din clasificare.



Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor