In jonctiunea neuromusculara (ura 382-l), acetilcolina (ACh) este sintetizata in nervul motor terminal si este stocata in cule (cuante). Cand un potential de actiune ajunge la terminatia nervului, ACh se elibereaza din 150-200 cule (in cuante) si se combina cu AChR care sunt dens grupati in varful cutelor postsinaptice. Canalele AChR sunt deschise, permitand intrarea rapida a cationilor, mai ales sodiu, care produc depolarizarea regiunii placii terminale a fibrei musculare. Daca depolarizarea este suficient de ampla, initiaza un potential de actiune care se proa de-a lungul fibrei musculare, declansand contractia musculara. Acest proces este incheiat rapid prin difuzia ACh departe de receptor si prin hidroliza ACh de catre acetilcolinesteraza (AChE).
In MG, defectul fundamental este o descrestere a numarului AChR disponibili la nivelul membranei musculare postsinaptice. in plus, cutele postsinaptice sunt turtite sau "simplificate\". Aceste modificari determina o eficienta scazuta a transmisiei neuromusculare. De aceea, desi ACh este eliberata normal, produce doar mici potentiale de placa terminala, care-si pot
pierde puterea de a declansa potentialele de actiune musculare. Scaderea transmisiei la nivelul multor jonctiuni neuromusculare determina slabiciune a contractiei musculare.
Cantitatea de ACh eliberata pe impuls se transforma normal in actitate repetata (denumita scurgere presinaptica). La pacientul miastenic, deficienta transmisiei neuromusculare combinata cu o scurgere presinaptica normala duce la activarea unui numar de
fibre musculare din ce in ce mai mic prin impulsuri nervoase succesive si de aici o oboseala accentuata sau fatigabilitate miastenica. Acest mecanism este responsabil de scaderea raspunsului la stimularea nervoasa repetitiva observata la testarea electrodiagnostica.
Anomaliile neuromusculare in MG sunt determinate de un raspuns auto imun mediat de
anticorpii abo" class="alin2">anticorpi specifici anti-AChR. Anticorpii anti-AChR reduc numarul AChR existenti in jonctiunile neuromusculare prin trei mecanisme distincte: (1) AChR pot fi degradati la o rata foarte rapida de un mecanism care implica legarea incrucisata (receptor-autoanticorp) siendocitoza rapida a receptorilor, (2) localizarea activa a AChR, adica locul unde se leaga normal ACh poate fi blocat de anticorpi, (3) membrana musculara postsinaptica poate fi lezata de anticorpi in colaborare cu complementul.
Modalitatea prin care raspunsul autoimun este initiat si mentinut in MG nu este complet inteleasa. Timusul pare totusi sa joace un rol in acest proces. Timusul este anormal in aproximativ 75 procente din pacientii cu MG. in aproximativ 65% din pacienti timusul este "hiperplazic\" prezentand centrii acti germinali, in timp ce 10% din pacienti au
tumori timice (timoame). Celule de tip muscular din timus (celule mioide) care sunt purtatoare de AChR pe suprafata lor pot ser ca o sursa de autoantigen si declanseaza reactia autoimuna in glanda timica.
