mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Cateterismul cardiac
Index » Tulburari ale sistemului cardiovascular » Cateterismul cardiac
» Masurarea presiunilor

Masurarea presiunilor


Share





Presiunile din interiorul cavitatilor cardiace si al marilor vase se masoara de rutina in timpul cateterismului cardiac si aduc informatii importante privind functia miocardului ntricular si a vallor. Valorile normale ale presiunilor masurate la cateterism sunt prezentate in elul 229-3.
Masuratorile simultane de presiune in ntriculul stang, aorta si atriul stang (sau pozitia blocata in capilarul pulmonar) permit evaluarea functionala a vallor mitrale si aortice. Asa cum se poate dea in ura 229-5, presiunile in ntriculul stang si aorta sunt egale in sistola, in timp ce presiunile din atriul stang (capilara pulmonara blocata) si ntriculul stang sunt egale in diastola, la cordul normal. Prezenta unui gradient de presiune intre ntriculul stang si aorta in timpul sistolei se poate datora unei obstructii la nilul vallor aortice (de exemplu, stenoza aortica calcificata) sau la nil subaortic (cardiomiopatie hipertrofica obstructiva). Prezenta unui gradient intre atriul stang (capilarul pulmonar) si ntriculul stang in diastola indica in general stenoza mitrala, desi el poate aparea si in alte situatii rare, cum ar fi cord triatriat si mixomul atrial stang. In ura 229-6 este exemplificata prezenta unui mare gradient presional diastolic la un pacient cu stenoza mitrala. in ura 229-7 se de cum unda v ampla a curbei de presiune blocata din capilarul pulmonar creste semnificativ in timpul unui efort fizic mic, la un pacient cu regurgitare mitrala semnificativa. Regurgitarea aortica sera produce o largire a curbei de presiune aortica



cu echilibrarea presiunilor in aorta si ntriculul stang in diastola (ura 229-8). Curbele de presiune din cordul drept prezinta modificari specifice in prezenta valvulopatiile tricuspidiene sau pulmonare. In cazul pacientilor cu regurgitare tricuspidiana sera, curba de presiune din atriul drept se aseamana mult cu cea din ntriculul drept. Presiunea medie atriala deapta si cea telediastolica din ntriculul drept sunt crescute in regurgitarea tricuspidiana. in stenoza tricuspidiana exista un gradient presional diastolic intre atriul drept si ntriculul drept.
Modificari caracteristice ale presiunilor diastolice din atriul drept si ntriculul drept apar la pacientii cu tamponada cardiaca sau constrictie pericardica. in ambele situatii se observa o egalizare a presiunilor diastolice din ntriculul drept si ntriculul stang. Totusi, in pericardita constrictiva, aproape intreaga umplere ntriculara are loc imediat dupa deschiderea mitralei si a tricuspidei; dupa aceasta perioada de umplere rapida, volumul ntricular nu mai poate creste, datorita constrictiei pericardice. Aceasta anomalie produce o crestere brusca a presiunii protodiastolice ntriculare, urmata de o zona de platou, asa numitul semn al "radacinii patrate\" (ura 229-9). Spre deosebire de aceasta situatie, in tamponada exista o egalizare a presiunilor diastolice, cu o crestere gradata in diastola.


Insuficienta cardiaca congestiva, datorata disfunctiei contractile a miocardului, se asociaza cu modificari caracteristice ale curbelor de presiune ntriculare la cateterism. Atat cresterea presiunii in perioada izovolumica cat si scaderea acesteia nu sunt atat de rapide ca in cazul unui cord normal. Reducerea pantelor de scadere si crestere a presiunii se asociaza cu scurtarea perioadei de ejectie, ducand la aspectul triunghiular al curbei de presiune a ntriculului stang (ura 229-l0). De asemenea, scaderea presiunii nu se face pana la zero, astfel incat presiunea telediastolica a ntriculului stang poate fi crescuta. Aceste date hemodinamice, corelate cu cresterea volumului telesistolic ntricular, reprezinta un semn de reducere a functiei contractile a miocardului ntricular stang.



Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Tulburari ale sistemului cardiovascular:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai