Deoarece cateterismul cardiac este o metoda invaziva, pot aparea unele complicatii ca: deces, infarct miocardic, probleme vasculare locale, accident vascular cerebral, perforatia cordului sau a marilor vase. in elul 229-2 sunt enumerate unele situatii particulare, care se insotesc de risc crescut de moarte la cateterismul cardiac.
TEHNICI
Cateterismul cardiac se efectueaza cu pacientul constient, dar sedat (pe nemancate). Sedatile folosite sunt diazepamul (Valium 5-l0 mg oral) si difenhidramina (Benadryl 25-50 mg oral). Nu este necesara profilaxia cu antibiotice. Daca pacientul a primit tratament anticoagulant cronic cu warfarina, acest medicament trebuie intrerupt cu cel putin 48 ore inaintea procedurii, iar timpul de protrombina sa fie mai mic de 18 s pentru ca instigatia sa se desfasoare in siguranta. Desi cateterismul cardiac este efectuat doar la pacientii internati, in practica curenta majoritatea instigatiilor suplimentare speciale se fac la pacientul in ambulatoriu.
Tehnica presupune fie denudarea arterei si nei (de obicei artera brahiala si o na din fosa antecubitala), fie cateterizarea percutana (de obicei artera si na femurala). Cu toate ca oricare tehnica poate fi aplicata pentru cateterismul cordului drept si/sau stang asociat cu coronografie, multe proceduri (de exemplu, balon de contrapulsatie intraaortic, valvuloplastie mitrala, aterectomie coronariana) necesita abordarea pe cale femurala. in cazul unei proceduri care se poate realiza prin oricare abord, tehnica brahiala este avantajoasa la pacientii cu boli vasculare periferice, incluzand aorta abdominala si arterele iliace sau femurale, sau cand se banuieste o tromboza a nelor femurale sau iliace sau a nei ca inferioare. Avantajele abordului femural percutan sunt: nu sunt necesare arteriotomia si refacerea arteriala; procedura se poate repeta la acelasi pacient dupa un timp; infectia si trombofeblita la locul punctiei sunt rare si nu raman cicatrice. in prezent, mai mult de 85% din cateterismele cardiace se realizeaza prin abord femural.
CATETERISMUL CORDULUI DREPT
Acesta este cel mai frecnt efectuat sub control fluoroscopic, utilizand un cateter cu balon de flotatie introdus printr-o na adecvata (femurala, brahiala, subclavie sau jugulara interna) in na cava superioara, unde se masoara concentratia in oxigen. Apoi cateterul este pozitionat in atriul drept, unde se masoara presiunea. Se umfla balonul cu aer sau dioxid de carbon si este impins secntial in ntriculul drept, artera pulmonara si bifurcatia acesteia. in fiecare pozitie se masoara presiunea, apoi se dezumfla balonul pentru monitorizarea presiunii in artera pulmonara si recoltarea de probe de sange. Folosind un cateter cu balon cu rezistenta termovariabila, se poate masura debitul cardiac prin injectarea unei solutii saline reci si cu un mic computer (tehnica termodilutiei). Compararea saturatiei in oxigen in nele ca, superioara si inferioara, cavitatile cordului drept si artera pulmonara permite identificarea sunturilor stanga-dreapta la nil atrial, ntricular sau al arterei pulmonare, care se manifesta ca o crestere ("accelerare\") a saturatiei in oxigen a sangelui aflat in aceste timente.
Asa cum va fi discutat mai jos, masuratorile continutului in oxigen al sangelui din artera pulmonara si aorta precum si a consumului de oxigen permit calcularea debitului cardiac pe baza principiului Fick, ca o alternativa la metoda termodilutiei.
Operatorul experimentat va fi alertat de anomaliile in directia de deplasare a cateterului la trecerea prin cordul drept, ceea ce poate oferi unele informatii asupra prezentei unor boli cardiace congenitale. De exemplu, cateterul poate trece direct din atriul drept in atriul stang printr-un defect septal atrial, poate intra printr-o na pulmonara aberanta in atriul drept, sau poate trece din artera pulmonara direct in aorta printr-un canal arterial persistent.
