Reteaua limfatica hepatica asigura zilnic drenajul a 600-l000 ml lichid aproape similar cu plasma. Depasirea capacitatilor de drenaj ale sistemului venos suprahepatic si ale deritiilor spontane porto-cave conduce la cresterea presiunii hidrostatice in patul sinusoidal. Va rezulta o trecere plasmatica exagerata spre spatiile perisinusoidale Disse, cu solicitarea cailor de drenaj limfatic. Pana la un mo-
ment dat acestea pot prelua o parte din hipervo-lemia intrahepatica pe seama drenajului limfo-ve-nos. Progresiv apare insa sindromul excedentar al capacitatii limfatice care conduce la suprasolicitarea canalului toracic. Consecinta este
hipertensiunea limfatica. Studii cu izotopi au aratat ca transudarea ascitica apare cu mult timp inainte de decelarea clinica a epansamentului peritoneal. Suprafata peritoneala poseda capacitati resorbtive impresionante. Rezulta ca ascita apare abia in momentul constituirii unui dezechilibru intre productia hepato-shnica si resorbtia peritoneala.
Debitul limfatic in canalul toracic este de 5-7 1/ 24 h la individul normal. La cirotic, fluxul este de 5-l2 ori mai abundent, la o presiune de 2-3 ori mai mare. in HTP, sele limfatice din pediculul hepatic si cele capsulare cresc numeric si in calibru. Colectoarele din ligamentul falciform ajung la 1-3 mm diametru. Pediculul hepatic este infiltrat edematos. Pe langa staza limfatica din ficat, la nivelul confluentei limfo-venoase se remarca ingustarea ostiumu-lui limfo-subclaviar, in timp ce duetul toracic ajunge la un diametru de 6-l0 mm (normal 2-3 mm). Ca-nularea duetului toracic la cirotic determina o scadere a presiunii portale si disparitia ascitei. HTP isi epuizeaza ultimul mecanism de compensare atunci cand este depasita capacitatea de drenaj limfatic.
Rezumand, cresterea presiunii portale si scaderea capacitatii de drenaj limfo-venos conduc la transudare in teritoriul hepatic si entero-mezenteric. Majoritatea ascitei se formeaza insa la polul hepatic si are evident cauze mecanice. Ligatura venelor suprahepatice determina experimental ascita masi. in formarea ascitei ciroticului intervin insa si o serie de
tulburari meolice, proprii hepatopa-tiei cronice: hipoalbuminemia, retentia hidro-salina etc.
"Homeostazia circulatiei portale este asigurata printr-o permanenta echilibrare cantitati si tensionala a fluxurilor de aport si de drenaj sinusoidal\" (1, 4,5).In HTP acest echilibru este alterat sub raport presional si de flux. in aceste noi conditii de hemodinamica sunt folosite cai de drenaj preexistente si functionale - sistemul limfatic. in plus, devin functionale o serie de cai potential deritive - shunturile porto-cave spontane. Sistematizand, caile de decomprimare portala pot fi grupate astfel:
- cai porto-cave extrahepatice: porto-cave superioara si inferioara;
- cai porto-suprahepatice;
- transformarea hepatopetelor in hepatofuge;
- drenaj limfatic - ascita.
Ponderea uneia sau a alteia din aceste cai difera de la un bolnav la altul, insa loarea lor de-compresi nu poate fi pusa sub semnul intrebarii.
