Substante antianemice
in formele de
anemie care nu necesita o interventie de urgenta este bine ca tratamentul sa fie instituit numai dupa ce a fost precizat mecanismul prin care s-a produs
anemia si cauzele care au determinat o. Tratamentul antianemic vizeaza o serie de masuri generale si speciale in functie de mecanismele etiopatogenice de producere a bolii si aceste masuri vor fi dezvoltatate in cadrul clinicii de specialitate. Tratamentul medicamentos este diferentiat in functie de tipul anemiei, de aceea vor fi abordate separat
drogurile prin care se trateaza
anemiile prin lipsa de fier (terapia martialA) de cele folosite pentru terapia anemiilor pernicioase.
Terapia martiala este necesara in toate cazurile de anemie feripriva. Este preferata calea orala care evita pericolul de hipersideroza in cazul unor supradozari. Cand este necesar un efect rapid sau nu este posibil tratamentul per os se recurge la administrarea intramusculara a preparatelor de fier.
in anemiile megaloblastice, indiferent de factorul determinant, ca regula generala nu se recomanda niciodata acidul folic singur, fara a fi asociat cu vitamina B12, deoarece se poate obtine in acest caz remisiunea hematologica insotita de agravarea leziunilor nervoase. in anemiile megaloblastice la copil nu este necesara o terapie prelungita, deoarece simptomele dispar dupa rezolvarea deficitului de vitamina.
Terapia martiala se utilizeaza in tratamentul anemiilor hipocrome. Organismul adult contine 4 - 5 g de fier din care 64% se afla in componenta hemoglobinei, unde are un rol primordial in transportul oxigenului necesar oxidarilor celulare. Fierul neheminic este stocat sub forma de feritina in maduva hematopoietica,
splina si ficat. in plasma,
fierul este transportat legat de o -globulina numita siderofilina sau transferina. Sideremia normala este de 120 - 150 µg la 100 ml. Rolul transferinei este de a face legatura intre fierul functional din hematii si fierul de rezerva. Nevoia zilnica la barbat este de 10 mg, iar la femeie de 12 mg (crescand la circa 15 mg in perioada de
sarcina si alaptarE).
Fierul poate fi administrat per os sau parenteral. Pentru tratamentul pe cale orala sunt preferate preparatele care contin fier bivalent. Fierul se absoarbe sub forma ionica, cu ajutorul apoferitinei din mucoasa duodeno-jejunala. Sarurile feroase sunt cel mai frecvent utilizate. Se folosesc: gluconatul feros in casete de 0,1 -0,2 g, sulfatul feros, oxalatul de fier, clorura ferica. Asocierea cu vitamina C (Tonofer - drageuri care contin fier sulfuric si vitamina C) sau cu aminoacizi (glutamatul feros si aspartatul feroS) este eficace, deoarece este favorizata absobtia.
Alte preparate cu fier: Neoanemovit (fier gluconic cu urme de cupru si cobalT) se administreaza sub forma de sirop, 1 - 3 lingurite inainte de masa la copiii peste 2 ani; Ferrum-Hausmann® (fier polimaltozat, vitamina B12, vitamina B6) sub forma de sirop; Ferro-Redoxon® (fier bivalent + vitamina C).
Doza totala de fier elementar se calculeaza de obicei dupa formula:
Deficitul in
hemoglobina (g/100 mL) x 0,225
Deficitul in hemoglobina este diferenta dintre cantitatea normala in grame la 100 ml si cantitatea de hemoglobina determinata la bolnav.
De obicei raspunsul hematologic (criza reticulocitarA) apare in 1 - 3 saptamani, iar normalizarea hemoglobinei se face dupa 2 luni.
Medicamentele se vor administra in timpul mesei sau imediat dupa masa si nu pe
stomacul gol deoarece poate apare intoleranta digestiva. Tratamentul prea indelungat si in doze excesive prezinta pericolul hemosiderozei. in cazul administrarii orale acest risc este minor, deoarece fierul in surplus este eliminat prin scaun. in cazul in care este necesara administrarea parenterala, se utilizeaza fierul trivalent administrat pe cale intramusculara. Dintre preparatele de fier injectabile mentionam: Ferrum-Hausmann® (complex standardizat de fier polimaltozat in solutie apoasa izotonica - fiole ce contin 100 mg Fe3+); Myofer® (complex fier-dextraN); Ceferro® (fier feros stabilizat cu vitamina C, utilizat in administrare i.v.).
Efecte adverse Supradozarea determina fenomene grave cum sunt greturi, cefalee, acidoza, convulsii si coma. La copii se citeaza cazuri letale dupa ingestia accidentala a 2 g de sulfat feros. Fenomenele toxice apar la aproximativ o ora dupa ingestie si pot duce in 5 - 48 de ore la exitus. in aceste cazuri se procedeaza de urgenta la spalatura gastrica cu solutie de bicarbonat de sodiu 1% si se administreaza intramuscular EDTA (10 - 20 mg/kG), repetandu-se doza din 4 in 4 ore. Concomitent se combat colapsul si convulsiile. Activitatea antitoxica cea mai puternica o prezinta deferoxamina (Desferal®), un agent chelator al fierului, netoxic. Este conditionat in fiole de 500 mg si care se administreaza i.m.. Doza zilnica este de 1 - 2 g, in functie de varsta. La 3 ore de la administrare, cea mai mare parte a medicamentului este eliminata renal sub forma de ferioxamin, substanta care da urinii culoarea rosie.
Medicatia antipernicioasa
Medicamentele descrise in acest paragraf se folosesc in tratamentul anemiilor megaloblastice si sunt acidul folic si vitamina B12. in lipsa unui laborator de specialitate care sa determine precis carenta in unul sau altul din factori se prefera mai intai administrarea vitaminei B12 si in caz de insucces se asociaza acidul folic.
Vitamina B12 este numita si factorul extrinsec al lui Castle deoarece pentru absorbtie este necesar sa se combine cu factorul intrinsec secretat de mucoasa gastrica. Carenta de vitamina B12 poate apare in unele cazuri de malnutritie severa, in alimentatii vegetariene prelungite si in alimentatia deficitara a sugarilor. Carenta de absorbtie este insa mai frecventa si se poate datora unui deficit in factor intrinsec, unei malabsorbtii intestinale elective a vitaminei B12 prin absenta unor receptori specifici sau prin absenta factorului de eliberare care are rolul de a desface vitamina B12 de factorul intrinsec. O serie de paraziti intestinali precum si unii factori microbieni pot bloca vitamina B12 in lumenul intestinal, fie prin modificarea compozitiei ionice a mediului intestinal, fie prin desfacerea vitaminei din combinatia sa cu factorul intrinsec (de exemplu, anemia megaloblastica determinata de botriocefaL). Se mai citeaza deficit de vitamina B12 datorata lipsei de calciu, precum si consecutiva leziunilor mucoasei intestinale sau a tulburarilor de transport a vitaminei B12.
Vitamina B12 se administreaza pe cale parenterala, deoarece administrarea sa per os in asociere cu factorul intrinsec este mai putin sigura deoarece se pot produce
anticorpi anti-factor intrinsec. La sugar si copilul mic se administreaza 1 - 5 vitamina B12 iar la copiii mai mari 5 - 10 /zi, intramuscular. La cei cu complicatii neurologice se pot creste dozele pana la 1.000 /zi. La adulti se administreaza 15 - 30 /zi ca doza de atac, timp de 5 - 10 zile, ca apoi sa se ajunga la o doza de intretinere de 15 saptamanal (la copil 15 la 4 saptamanI). Doza exacta trebuie individualizata in functie de rezultatele obtinute.
Preparatul romanesc (Vitamina B12) este conditionat in fiole de 1ml care contin 50 µg sau 100 µg de substanta activa.
Acidul folic este o substanta in compozitia careia intra pteridina, acidul paraaminobenzoic si acidul glutamic. Are aceeasi actiune asupra eritropoiezei ca si vitamina B12 dar nu influenteaza fenomenele neurologice si digestive asociate. Acidul folic este un factor care intervine in sinteza hemoglobinei, in maturarea hematiilor si in sinteza acizilor nucleici. De asemenea, ca donator de grupari metil intervine si in alte procese metabolice din organism.
Este utilizat in anemiile megaloblastice macrocitare din sarcina, in anemiile prin deficit alimentar la adult si copil. Se administreaza in doze de 10 - 100 mg/zi, timp indelungat. La sugar doza este 5 - 10 mg, iar la copilul mare de 10 - 15 mg. Indiferent de cauza anemiei, utilizarea acidului folic singur este periculoasa, existand riscul accidentelor neurologice.
Eritropoietina rezultata la nivel renal stimuleaza proliferarea eritroblastilor si metabolismul maduvei osoase. Determina de asemenea reticulocitoza si cresterea eritrocitelor din sangele periferic.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
