Consta in introducerea in spatiul peridural printr-un catete a unui analgetic local continuu sau intermitent. Se foloseste cand se apreciaza ca interventia chirurgicala dureaza mai mult timp.
Indicatii
- la nastere spontana,
- la operatia cezariana,
- la cuparea durerii postoperatorii,
- la cuparea durerii in bolile vasculare,
- in pancreatita acuta,
- in
anevrismul disecant de aorta,
- in lombosciatica,
- la bolnavii neoplazici,
- in traumatismele toracice.
Dezavantajele sunt ca si la
anestezia peridurala in doza unica.
Preanestezia identica cu peridurala in doza unica.
Material si instrumentar
Trusa de peridurala completata cu un cateter din material plastic marcat, prevazut la capat cu un filtru si orificiu de injectare, cateterul fiind prevazut cu un mandren metalic. Exista truse standard prevazute cu tot instrumentarul si campurile necesare, sterile, de unica folosinta (au un pret de cost mai ridicaT).
Substante folosite
Se folosesc mai frecvent anestezice cu efect rapid, dar se pot folosi toate anestezicele locale. Cele mai folosite anestezice locale sunt:
- xilina 1%-2% in doza de 5-15ml adrenalinizata 1:1000 sau neadrenalinizata. Anestezia se instaleaza in 10-20 minute de la injectare si dureaza 11/2-2 ore. Se fac reinjectari la aparitia durerii.
Tehnica
- pozitia bolnavului este in decubit lateral sau sezand,
-
punctia cu ac Tuohy de obicei se face in spatiul intervertebral L4 care are cel mai mare diametru anteroposterior 0,6cm, spatiul care permite cu mai mare usurinta introducerea acului Tuohy masura 18 si a cateterului (acul Tuohy are un diametru de 0,3mM),
- medicul spalat pe maini imbraca manusi si halate sterile,
- se aseaza campurile sterile,
- se efectueaza ansetezia locala cu xilina 1% intradermica, ligamentul interspinos,
- se introduce acul Tuohy cu mandren prin aceeasi tehnica anestezica ca si la peridurala cu injectare unica,
- reperarea spatiului peridural se face prin cele doua metode: pierderea de rezistenta si metoda presiunii negative,
- dupa ce acul ajunge in spatiul peridural se efectueaza testul de aspirare in patru planuri, rotand acul cu cate 90,
- daca nu se obtine prin aspirare sange sau L.C.R. locul pe care ni l-am fixat este bun, adica am ajuns in spatiul peridural si continuam tehnica,
- se efectueaza testul rebaund. Se aspira in seringa de 5ml, 2 ml aer apoi se ataseaza la acul de
punctie si se injecteaza in spatiul peridural, rapid. Cand se termina injectarea pistonul este lasat liber. In caz ca pozitia lui este in spatiul peridural in seringa se reintorc 0,1-0,2cm din aerul care l-am introdus. Daca varful acului este in ligament cantitatea de aer ce refuleaza este de 0,5-1cm.
- se poate verifica pozitia acului in spatiul peridural si prin tehnica vidului. Dupa ce s-a patruns in spatiul peridural se aspira 3-4cm aer din spatiul peridural care creeaza un vid, tragand pistonul seringii lasat liber in pozitie in jos (seringa goalA). Aceasta aspiratie se poate repeta de 2-3 ori .
- se verifica apoi daca orificiul bizonului acului priveste in sus,
- se retrage mandrenul din cateterul de plastic cu 1,5cm pentru a putea fi introdus cateterul pe acul Tuohy. Racordul acului se tine cu mana stanga iar cu mana dreapta se introduce cateterul,
- dupa trecerea cateterului de varful acului cam cu 1,5cm se retrage mandrenul cu 5cm si se continua introducerea mandrenului cam cu 5-6cm, pana ce semnul marcat pe cateter ajunge la nivelul racordului acului,
- se scoate usor acul cu mana stanga, iar mana dreapta tine cateterul. Cand varful acului a iesit din piele se scoate mandrenul iar acul prin alunecare pe cateter in jos este indepartat.
- se mai verifica inca o odata gradatia de pe cateter,
- la capatul cateterului se monteaza un filtru sau un ac etans la care sa se ataseze seringa a carei continut urmeaza a fi injectat continuu sau intermitent in functie de durata anestezicului local si a interventiei chirurgicale.
Accidente
- perforatia duramaterului si cateterul poate patrunde in spatiul subarahnoidian. In aceste caz anestezia se continua cu anestezie subarahnoidiana continua sau anestezie generala,
- daca pe cateter apare sange se renunta la locul punctiei si se alege un alt spatiu intervertebral prin repetarea punctiei sau se continua cu anestezie generala,
In cazul in care nu exista accidente si spatiul a fost identificat, cateterul peridural fost plasat in spatiu 5-6mll se trece la injectarea de anestezic local pe cateter. Se injecteaza doza test de 2 ml solutie anestezic local dupa care seringa se detaseaza si se obstrueaza racordul acului din cateter. Se asteapta 5 minute pentru a fi siguri ca nu se instaleaza rahianestezia timp in care se va urmarii bolnavul prin monitorizarea psihica, T.A., puls, miscarile membrelor inferioare.
In caz ca se instaleaza rahianestezie se lasa pe loc cateterul si se reinjecteaza la nevoie respectand tehnica anesteziei rahidiene continue. In cazul reusitei anesteziei peridurale continue, dupa ce am injectat cantitatea totala de anestezic local, se fixeaza cateterul de o parte a proceselor spinoase cu o banda de leucoplast dupa ce in prealabil la locul de intrare al cateterului se fixeaza o compresa sterila la piele.
Cateterul este adus intr-o pozitie care sa permita reinjectarile de anestezic (de obicei supraclaviculaR). Deoarece bolnavul poate sa-si miste membrele in timpul operatiei este nevoie ca aceasta sa fie imobilizat prin curele speciale.
Ritmul de administrare al anestezicului este de 1 ml la 5 secunde. Doza variaza intre 5-15ml, in acest calcul nu se ia in considerare doza test.
Cateva exemple care arata nivelul punctiei peridurale, pozitia cateterului si doza de anestezic necesara:
- pentru
abdomen superior: punctia se face la nivelul L2, pozitia cateterului L1, doza de anestezic 12-16mll, pozitie Trandelemburg -10,
- pentru abdomenul inferior: punctia se face la nivelul L2, pozitia cateterului L1-L2 doza de anestezic 8-12-16ml, pozitie orizontala,
- pentru membrele inferioare: punctia se face la nivelul L4, pozitia cateterului L3, doza anestezicului 10-14ml, pozitie Fowler -10,
- pentru
nasterea vaginala: punctia se face la nivel L3, pozitia cateterului L2, doza de anestezic 5-7ml, pozitie orizontala.
Reinjectarile de anestezic vor fi cantitativ egale cu prima doza. Ele se fac inainte ca bolnavul sa acuze dureri in functie de durata ca actiune a anestezicului utilizat. Dupa terminarea operatiei cateterul se poate scoate, dar poate sa si ramana pe loc 1-3 zile pentru analgezia postoperatorie.
In cazul cand cateterul a fost pus pentru analgezie de lunga durata acesta se poate pastra o perioada mai lunga (din experienta mea cateterul a fost pastrat 1,8 anI) dar la primele semne de iritatie meningeala, cefalee, iritatie locala cateterul va fi scos. La scoaterea lui se masoara pentru a fi siguri ca nu a ramas o parte din el in spatiul peridural.
Unii clinicieni efectueaza si examen bacteriologic din capatul intern al cateterului pentru a fi siguri ca nu a intervenit sau a intervenit o infectie.
In prezent exista catetere radioopace care pot fi vizualizate radiologic in acest fel plasarea lor in spatiul dorit este mai usoara (aceste catetere au un pret de cost mai ridicatE).
Complicatii
- patrunderea cateterului intr-un vas de sange si lezarea lui,
- rasucirea cateterului in jurul axului sau si obstruarea lumenului,
- iesirea lui printr-o gaura intervertebrala,
- ineficacitatea sa dupa o perioada mai lunga cand organismul s-a obisnuit cu anestezicul respectiv. In acest caz se creste doza de anestezic sau se schimba anestezicul,
- infectarea cateterului in timpul reinjectarilor,
- ruperea cateterului in timp mai indelungat sau daca acesta este mai vechi,
- modificarea pozitiei lui printr-o fixare superficiala.
Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor
