Cheia completarii scaderii aportului caloric este cresterea consumului de energie. Nu numai ca activitatea fizica intensa scade obezitatea, dar evitarea unui stil de viata sedentar poate, de asemenea, sa scada incidenta bolilor cardiace, a hipertensiunii, diabetului si a osteoporozei. Se estimeaza ca numai 22 la suta dintre adultii din SUA practica activitate fizica cel putin usoara pana la moderata, cum ar fi mersul pe jos timp de 30 de minute, de trei pana la cinci ori pe saptamana. Un sfert de populatie nu efectueaza deloc activitate fizica riguroasa. Amploarea beneficiilor produse de activitatea fizica in reducerea bolilor coronariene cardiace poate ajunge pana la 35 la suta si chiar si exercitiile usoare sunt de preferat lipsei totale de activitate. Desi scopul final pentru activitatea fizica cardioprotectoare optima este de 20 pana la 30 de minute de activitate sustinuta in majoritatea zilelor saptamanii, pacientii trebuie incurajati sa ajunga la acest nil gradat. inceperea brusca a activitatii sustinute la un neantrenat poate creste riscul de infarct de miocard si de moarte subita. Pacientii trebuie informati ca in ciuda inactivitatii fizice anterioare adoptarea gradata a unui program de antrenament regulat poate scadea riscul de boli cardiovasculare si de alte boli pana la nilul celor care s-au antrenat toata viata. Programele de antrenament de succes sunt integrate in rutina zilnica, sunt autocontrolate si lipsite de traumatisme.
Comportamentul sexual Datorita riscurilor substantiale de boli infectioase si de
sarcini nedorite datore activitatii sexuale neprotejate, pacientii trebuie sfatuiti cu tarie sa foloseasca metode de protectie in cazul tuturor practicilor cu risc crescut, cum ar fi contactele orale, anale si vaginale, ca si folosirea de metode contracepti suplimentare atunci cand
sarcina nu ar fi binenita.
