ABSORBTIA SI SECRETIA INTESTINALA A LICHIDELOR intr-o zi obisnuita, 9 litri de fluide intra in tractul gastrointestinal: 2 1 prin ingestie directa, 1 1 ca sali, 2 1 suc gastric si 41 ca secretii biliare, pancreatice si ale
intestinului subtire. La trecerea prin intestinul subtire, 4-5 1 de lichid sunt reasorbiti in jejun si 3-4 1 in ileon. De aceea, circa 1 1 de lichid rezidual intra in colon, unde 800 ml aditionali sunt reabsorbiti inaintea trecerii in rect si a ecuarii. Global, cantitatea obisnuita de lichid excretata in materiile fecale este de circa 200 ml/zi.In intestin, absorbtia de apa urmareste absorbtia acti si pasi de sodiu (Na+) si substante nutritive (ura 42-l). in intestinul subtire, Na+ este cotransportat cu clorul (Cl~) si principii nutritive ca glucoza; in ileonul terminal, Na+ este cotransportat cu sarurile biliare, iar in
colon Na+ este absorbit prin canalele de Na+ si prin mecanismul electroneural de absorbtie a NaCl utilizat in intestinul subtire. Mecanismul de cotransport pentru absorbtia Na+ si principiilor alimentare depinde partial de gradientele Na+ de o parte si de alta a membranei apicale a celulelor epiteliale intestinale create de pompa Na+, K+ - ATP-azica a membranei laterobazale. Cel mai important din punct de vedere clinic este un transportor al cotransportoruluiNa+-glucoza din intestinul subtire. Absorbtia glucozei prin acest mecanism duce la acumularea de glucoza in celula epiteliala, urmata de miscarea ei prin membrana
laterobazala printr-un mecanism de transport facilitat, in timp ce Na+ este pompat activ prin membrana laterobazala de catre ATP-aza Na+, K+. Absorbtia Na+ promoveaza de asemenea absorbtia Cl~ printr-o cale paracelulara. Absorbtia apei urmeaza pasiv pentru mentinerea izoosmolalitatii in spatiul intercelular. Deoarece mecanismul de cotransport Na+-glucoza ramane neafectat de cele mai multe boli diareice, administrarea unei solutii glucozo-saline este clinic utila in terapia diareei si deshidratarii indiferent de cauze.
Exista si alte mecanisme de cotransport. Un mecanism de cotransport Na+ - Cl~ este considerat in prezent a fi compus dintr-un transportor de schimb Na+-H+ si un transportor la schimb CI\" - HCO3~. Acest mecanism permite atat intrarea Na+, cat si a CI\" in celula la schimb cu H+ si cu HCO3~. Mecanismele aditionale de transport au fost identificate pentru potasiu (K+), care poate fi absorbit la schimb cu H+ si pentru calciu (Ca2+), a carui absorbtie este reglata de vitamina D si l,25-dihidroxivitaminaD3, hormonul paratiroidian, calcitonina si un numar de proteine care leaga calciul.
Pe langa functia de absorbtie, intestinul are si o functie secretorie. Cl~ poate fi secretat de celulele criptelor intestinale printr-un mecanism electrogenic, cu Na+, K+ si apa urmand pasiv prin jonctiunile stranse. HCO3~ este secretat in duoden, in alte parti ale
intestinului subtire si in duetele biliare si pancreatice. Datorita marii incarcaturi acide din stomac, HCO3~ secretat este diluat si prezent in concentratii relativ scazute. Totusi, in intestinul distal HCO3~ devine progresiv anionul predominant, permitand conserrea Cl~, probabil printr-un mecanism de schimb Cl~ - HCO3~ la membrana apicala a celulelor epiteliale. Nucleotidele ciclice intracelulare si calciul ionizat (Ca2+) initiaza si regleaza secretia acti de CI\".
FUNCTIA COLONICA Ca si in intestinul subtire, exista in colon un mecanism de absorbtie a Na+. Absorbtia Na+ este predominant electrogena intrucat ionul Na+ absorbit nu este insotit de schimb de cationi sau cotransport de anioni. Na+ intra in celulele epiteliale colonice prin canale din membrana apicala si este pompat in afara prin membrana laterobazala de catre ATP-aza Na+, K+.
Diversi mediatori neuronali si nonneuronali regleaza transportul si motilitatea colonica a ionilor, dar mecanismele precise nu sunt complet elucidate. Colonul si rectul sunt inerte de
fibre nervoase care elibereaza norepinefrina, acetilcolina si alti neurotransmitatori. Nervii parasimpatici stimuleaza contractiile peristaltice si secretia electrolitilor, in timp ce tonusul adrenergic inhiba stimularea colinergica si creste absorbtia de electroliti. Reglarea suplimentara este asigurata de arcuri reflexe locale in interiorul sistemului nervos autonom enteric si raspunsurilor contractile intrinseci ale musculaturii netede colonice.
DEFECATIA Reflexul de defecatie este initiat de distensia acuta a rectului, care provoaca relaxarea partiala si pasagera a sfincterului
anal intern prin inertia parasimpatica. in timp ce contractiile sigmoidiene si rectale maresc presiunea din rect, unghiul retrosigmoidian realizat de contractia tonica a muschiului puborectal, care formeaza un lat in jurul jonctiunii ano-rectale, este sters. Contractia sfincterului anal extern, care este constituit din cel putin trei fascicule musculare striate inconjurand canalul anal si inert de nervul rusinos, poate intarzia defecatia pana la un moment accepil din punct de vedere social. Relaxarea concomitenta a sfincterelor anal intern si extern permite atunci ecuarea materiilor fecale care poate fi accelerata printr-o marire a presiunii intraabdo-minale realizata prin manevra Valsal.
