Denumiri populare: Chifar, luciu, zetin.
Descriere: Nume dat mai multor specii de arbori din clasa coniferelor, cu ace lungi prinse pe ramuri cate doua, cate trei sau cate cinci la un loc; creste la munte si in regiunile nisipoase cu clima temperata, lemnul lui rezistent folosinclu-se in constructii. in zone situate la mari altitudini, pinul creste alaturi de brad si molid.
Se folosesc: Mugurii - Turiones Pini care contin ulei latil, rezine si esenta obtinuta prin distilarea frunzelor.
Indicatii terapeutice: Afectiuni ale cailor respiratorii,
tuse si bronsita,
tuberculoza pulmonara,
litiaza biliara, cistita, impolenta sexuala, rahitism, si are actiune diuretica.
Mod de administrare: Principiile active au un efect balsamic in afectiunile cailor respiratorii si boli de plamani insotite de tuse si bronsite. Ceaiul se prepara dintr-o lingurita de muguri care se oparesc cu 250 ml apa clocotita. Dupa 15 minute se strecoara lichidul si se indulceste cu
miere de albine sau cu zahar. Se beau doua-trei
ceaiuri caldute pe zi.
Din mugurii de pin se poate prepara un sirop, dupa urmatoarea reteta: se zdrobesc 100 g muguri peste care se toarna 100 ml alcool de 60°. Se Iasa la macerat intr-un vas acoperit timp de 12 ore, agitand din cand in cand. Se toarna apoi 1/2 litra apa clocotita, iar dupa 6 ore se sirecoara printr-o panza deasa. Se adauga 640 g
zahar care se dizolva la cald pe baia de apa, se filtreaza printr-o panza, se completeaza pana la un litru si se pastresaza in sticle de capacitate mica. Copin r lua 3 lingurite pe zi, iar adultii 3 linguri.
Extern, mugurii de pin se folosesc pentru bai cu actiune antiseptica si cicatrizanla, inhalatii pentru gripa, sinuzita, bronsita etc.
Mugurii de pin intra in compozitia ceaiului antibronsitic si a aroma-tizantului pentru bai.
