mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Alergologie
Index » Boli Si Tratamente » Alergologie
» Alergia: o problema in crestere

Alergia: o problema in crestere






Bolile atopice
Termenul de atopie se refera la predispozitia genetica de a produce anticorpi de tip IgE. In cazul in care persoanele atopice sunt expuse la cantitati mici de alergene proteice din mediu, acestea raspund printr-o hiperproductie persistenta de anticorpi IgE. Starea de atopie a unei persoane poate fi precizata prin testare cutanata cu o baterie de alergene comune. Bolile atopice cele mai importante sunt dermatita atopica, rinita alergica si astmul.
Rinita si astmul alergic sunt boli IgE-mediate, iar dermatita atopica IgE-asociata. Cu alte cuvinte, rinita alergica si astmul sunt boli atopice si alergice la care simptomele sunt consecinta expunerii la alergene, iar dermatita atopica este o boala atopica dar nu si alergica, simptomele nefiind cauzate (eventual agravate in mica masurA) de expunerea la alergene.


Unii pacienti cu grad ridicat de atopie prezinta dermatita atopica, rinita alergica si astm in copilarie. Pe parcursul vietii, acestia se pot sensibiliza usor la noi alergene. Pacientii care dezvolta o alergiei medicamentoase" class="alin2">alergie la polen in adolescenta au de obicei un grad scazut de atopie, riscul sensibilizarilor ulterioare si al aparitiei altor manifestari alergice fiind scazut. Din fericire, aceste cazuri sunt cele mai frecvente.
Incidenta bolilor alergice
20-30% din populatia generala prezinta teste pozitive la alergene, iar 15-20% vor dezvolta boli atopice (acest procent include si cazurile usoarE). Incidenta maxima este la categoria de varsta de 15-30 ani. Testele raman pozitive chiar daca simptomele pot disparea in timp, ca de exemplu in rino-conjunctivita alergica la polen.
Instalarea bolilor atopice
Aparitia bolilor atopice depinde de: 1) predispozitia genetica; 2) expunerea la alergene; si probabil 3) expunerea la `adjuvanti` care pot facilita procesul de sensibilizare.
Factori genetici. Riscul unui copil de a deveni alergic este dublu cand un parinte este atopic si cvadruplu cand ambii sunt atopici. Predispozitia se mosteneste cu privire la 1) boala atopica in general; 2) implicarea anumitor organe; si 3) severitatea bolii. Astfel, riscul este mai mare la copiii cu parinti cu dermatita atopica severa si astm fata de copiii descendenti din parinti cu polinoza.
Expunerea la alergene alimentare. Introducerea precoce in alimentatia copilului a potentialelor alergene este asociata cu un risc crescut de boala atopica. Alimentarea exclusiva la san reduce prevalenta alergiei gastro-intestinale si a dermatitei atopice.
Expunerea precoce la aeroalergene reprezinta cauza princi¬pala a aparitiei astmului la copil si adultul tanar. Copii expusi la concentratii ridicate de alergene de acarieni au un risc de 5-10 ori mai mare de se sensibiliza la acestia si de a deveni astmatici. Si alte alergene, ca de exemplu cele derivate de la pisica, caine, gandaci de apartament si mucegaiuri, sunt responsabile de cresterea prevalentei alergiei si astmului. Consecinta profilactica consta in faptul ca evictia timpurie poate preveni debutul astmului si a rinitei alergice intr-un numar considerabil de copii predispusi.
Luna nasterii. Copiii nascuti in lunile imediat premer¬gatoare unui sezon polenic prezinta un risc mai ridicat de a fi alergici la polen. Aceasta observatie statistica nu are consecinta clinica practica, dar sugereaza ca in primele luni de viata, cand sistemul imun este imatur, exista o perioada imunologic vulnerabila.
Fumatul pasiv si poluarea atmosferica. Se discuta tot mai mult despre rolul `adjuvant` al unor factori care ar facilita procesul de sensibilizare si ar creste incidenta bolilor alergice. Astfel, fumatul parintilor, folosirea gazului la gatit si incalzit, poluarea atmosferica ar creste incidenta afectiunilor respiratorii cu wheezing la copii si ar induce wheezing-ul la astmatici. Este putin probabil insa ca acestia sa favorizeze procesul de sensibi¬lizare.
Zonele rurale si urbane. Prevalenta bolilor atopice este mai ridicata in zonele urbane si in tarile industrializate.
Cresterea incidentei bolilor atopice
Cauza este necunoscuta. Incidenta dermatitei atopice, rinitei alergice si astmului a crescut in tarile vestice dupa cel de-al doilea razboi mondial. La noi nu exista date comparative, desi impresia cresterii incidentei este generala.
Imbunatatirea asistentei medicale cu consecinta raportarii mai frecvente este doar una dintre explicatii, cel mai des incrimi¬nate fiind modificarea factorilor de mediu, reducerea alimentatiei la san cu introducerea precoce a laptelui de vaca.
In general, calitatea aeroalergenelor nu s-a modificat. Izolarea mai buna a locuintelor, in combinatie cu o ventilatie deficitara si cresterea umiditatii, duce in zonele temperate la cresterea expunerii la acarieni. Rolul poluarii atmosferice ramane speculativ.


Din pacate, motivul principal al cresterii incidentei bolilor atopice ramane necunoscut.
Un semn de bunastare ? Populatiile cu o nutritie deficitara, care traiesc in conditii socio-economice sarace, au o incidenta ridicata a infectiilor si scazuta a bolilor alergice.
In tarile vestice, cu o alimentatie bogata in proteine, vitamine si minerale, infectiile acute severe au o incidenta scazuta, dar prevalenta bolilor alergice este mare.
Cercetari recente au demonstrat un paralelism celular a acestei constatari epidemiologice: citokinele eliberate de limfo¬citele Th1 sunt crescute la grupurile populationale cu infectii frecvente, iar cele eliberate de limfocitele Th2 la populatiile cu incidenta mai mare a atopiei.
Prognosticul si profilaxia
Parintii copiilor atopici trebuie informati ca programele de evictie, chiar cele mai bune, reusesc doar sa reduca nu si sa elimine in totalitate riscul bolii alergice.
Identificarea sugarilor cu risc crescut. Programele stricte de preventie sunt costisitoare si de aceea pot perturba situatia economica familiala. Ele sunt indicate sugarilor la care ambii parinti sunt atopici sau unul din acestia are o afectiune alergica severa.
Primele luni de viata sunt cele mai importante pentru sensibilizarea alergica si de aceea programele de preventie sunt indicate in primele 4-6 luni de viata.
Regimul dietetic profilactic. Dieta materna nu este recoman¬data, eficacitatea acesteia nefiind demonstrata. Gravidele si lauzele au nevoie de o nutritie completa. Alimentatia la san asigura protectie impotriva instalarii dermatitei atopice si alergiei alimentare. Alimentatia stricta la san in primele 4-6 luni si intarzierea introducerii alimentelor solide este recomandata copiilor cu risc crescut. La nevoie, laptele de mama poate fi suplimentat cu preparate hipoalergenice, dar acestea sunt scumpe.
Evitarea aero-alergenelor. Este util ca programul de evictie sa fie inceput inainte de nastere. Dormitorul va fi amenajat in asa fel incat concentratia de alergene sa fie minima (interzicerea animalelor cu cateva luni inainte de nastere, reducerea umiditatii, mobilier si captatoare de praf reduse la minimum necesar, inlocuirea pernelor cu pene cu material sintetic, izolarea pernelor, plapumei si saltelei in materiale speciale impermeabile cu fermoar, spalarea frecventa a asternuturilor in apa fierbinte, aspirarea frecventa a prafuluI).
Bolile non-atopice
Alergia este cauza rinitei perene si astmului la 90% dintre copii si numai la 30% dintre adulti. De exemplu, urticaria cronica si polipoza nazala sunt de regula non-alergice.
Cauza acestor afectiuni asemanatoare alergiilor este necunoscuta. O caracteristica a acestora o reprezinta asocierea cu intoleranta la acidul acetilsalicilic (aspirinA). La acesti pacienti, ingestia de acid acetilsalicilic poate induce rinoree profuza, criza severa de astm, urticarie, angioedem si soc anafilactic.
Termenul de intoleranta este folosit in loc de alergie, deoarece aceasta reactie nu se bazeaza pe un raspuns imun. Pacientii cu intoleranta la acid acetilsalicilic reactioneaza constant si la alte medicamente antiinflamatorii nonsteroidice, dar de obicei tolereaza paracetamolul. Triada clasica este constituita din: 1) intoleranta la acid acestilsalicilic; 2) polipoza nazala/sinuzita hiperplazica; si 3) astm non-alergic. Triada completa se manifesta de regula la pacienti de varsta medie. Intoleranta la acid acetil¬salicilic este foarte rara la copii.
Diagnosticul de intoleranta la medicamentele antiinflama¬torii nesteroidice se bazeaza pe anamneza si in cazuri bine selectionate pe testul de provocare per orala. Evitarea stricta a acestor medicamente este obligatorie toata viata.






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai