mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Alergologie
Index » Boli Si Tratamente » Alergologie
» Alergia alimentara

Alergia alimentara


Share




Alergia (hipersensibilitateA) la alimente este termenul folosit pentru a descrie reactiile imune rezultate din ingestia de alimente sau aditivi alimentari. Prevalenta alergiei alimentare descreste cu varsta: de la 8% la sugar, la 2-3% la copilul mare, pana la sub 1% la adult.
Alergia alimentara este un subiect controversat, cu o mare discrepanta intre perceptia publicului cu privire la reactiile induse de alimente si punctul de vedere profesional medical. Aproximativ 5% din adulti afirma ca `au alergie` la anumite alimente, dar numai o mica parte dintre acestea pot fi confirmate prin provocarea deschisa sau dublu-orb.
Reactiile repetitive si predictibile dupa consumul anumitor alimente sunt de regula denumite de pacienti `alergie alimen-tara`. Deoarece reactiile la alimente pot avea la baza atat reactii imunologice cat si non-imunologice medicii trebuie sa faca distinctia intre alergia si intoleranta la alimente (cu mecanism alergic nedemonstrat sau improbabiL).



Alimente care pot cauza reactii adverse


Laptele de vaca este un important factor cauzal al simptomelor gastro-intestinale, cutanate si respiratorii la copii. Reprezinta o cauza majora a alergiei la copii, dar este rara la adult. Proteinele alergenice din lapte sunt termostabile, de aceea alergenicitatea se mentine si dupa fierbere. Prezenta anticorpilor IgE poate fi demonstrata in majoritatea pacientilor cu sensibi-litate clinica la proteinele laptelui de vaca, dar in unele cazuri si IgG poate fi responsabila.
Oul de gaina. Alergia la ou este importanta tot la copii. Alergenele majore sunt continute in albus. Majoritatea proteinelor sunt termorezistente si de aceea majoritatea pacientilor reactioneaza atat la oul crud cat si la cel gatit.
Pestele contine alergene potente, putand cauza in cateva minute de la ingestie urticarie, angioedem, simptome gastro-intestinale, astm si anafilaxie. Diagnosticul este usor, toate cazurile fiind IgE-mediate. Aproximativ 50% dintre bolnavi reactioneaza la toate speciile de pesti.
Cerealele. Graul, secara si orzul pot fi reponsabile de reactii alergice in care domina simptomele gastro-intestinale. Proteinele din faina de grau pot cauza trei tipuri de afectiuni: 1) alergie alimentara; 2) alergie respiratorie (astmul brutaruluI); si 3) enteropatia glutemica (boala celiacA). Asocierea intre acestea nu este o regula.
Nucile, alunele sunt deasemenea alergene potente capabili sa induca reactii anafilactice severe. Reactia este usor de recunoscut dupa ingestia de alune prajite, dar asociatia este dificila in cazul includerii in alte produse (prajituri, napolitane, etC).
Soia este tot mai frecvent utilizata in alimentatie. Reactiile alergice pot fi inclusiv anafilactice.
Crustaceele si molustele sunt rar folosite in bucataria autohtona. Reactiile provocate sunt preponderent de tip urticarie-angioedem si rar anafilactice. Reactia este IgE-mediata si diagnosticul este pus de obicei de catre pacient.
Fructele si legumele. Simptomele alergiei la fructe si legume proaspete se limiteaza la cavitatea bucala si faringiana, probabil datorita digestiei enzimatice in tractul gastro-intestinal. Majoritatea acestor antigene sunt termolabile si de aceea isi pierd activitatea prin congelare, conservare si gatit. Acest sindrom numit si `sindrom de alergie orala` este frecvent la pacientii alergici la polen din cauza reactivitatii incrucisate a alergenelor, care apare in diferite combinatii.
Citricele cauzeaza frecvent roseata tegumentara, cu localizare in special peribucala la copii cu dermatita atopica. De obicei, aceasta reactie nu este IgE-mediata.
Bauturile alcoolice precipita frecvent simptome la pacientii cu afectiuni digestive, cutanate si respiratorii. Acestea contin o serie de substante biologic active, coloranti, conservanti (de exemplu bioxid de sulF) si uneori alergene.
Tartrazina este un colorant alimentar galben care a fost incriminat in aparitia urticariei si angioedemului si agravarea dermatitei atopice si astmului. Aceasta ipoteza nu a putut fi confirmata prin studii de provocare dublu-orb.
Sulfitii sunt utilizati la scara industriala ca antioxidant si conservant. Concentratia lor poate fi ridicata in vinuri, sucuri de citrice si salate. De aceea reactiile apar frecvent in restaurante. La astmaticii majoritatea crizelor sunt provocate de cantitati mari. Un numar mic de pacienti reactioneaza dramatic la doze mici, cu crize extrem de severe de astm sau anafilaxie.
Glutamatul de sodiu este un aditiv alimentar frecvent folosit pentru accentuarea gusturilor. Ingestia in cantitate mare poate provoca `sindromul de restaurant chinezesc` (cefalee, senzatie de arsura faringiana, constrictie toracica si greturI). Unii astmatici reactioneaza cu bronhoobstructie tardiva dupa ingestie (`astmul de restaurant chinzesc`).
Factori biologic activi. Deseori alimentele native contin substante biologic active. Pestele cu carne bruna contine cantitati mari de histamina libera. Unele alimente elibereaza histamina endogena prin mecanism non-imunologic, ca de exemplu capsunele, rosiile, portocalele. Alte amine vasoactive ca tiramina, feniletilamina, prezente in ciocolata, vinul rosu, branzeturile fermentate, pot cauza cefalee si urticarie.
Manifestarile hipersensibilitatii la alimente
Hipersensibilitatea la alimente implica tipic mai multe organe. Simptomele digestive sunt prezente in majoritatea cazuri-lor, cele cutanate sunt frecvente, iar cele respiratorii rare.
Incidenta si evolutia naturala. 6-8% din copii acuza simptome legate de ingestia de lapte de vaca, dar studiile de provocare controlata estimeaza hipersensibilitatea doar in 2%. Reactiile adverse la alimente sunt estimate la aproximativ 10% dintre copii astmatici si 30% cu dermatita atopica. Frecventa scade considerabil cu varsta, reactiile la alimente fiind rare la adulti.
Alergia la laptele de vaca debuteaza in copilarie, iar cea la fructe in adolescenta. Hipersensiblitatea la anumite alimente dispare de obicei cu timpul, in special cea la laptele de vaca (90% la varsta de 3 anI), soia (90% la 5 anI) si oua (50% la 5 anI). La altele, ca de exemplu peste, crustacee, nuci, alergia persista.
Anafilaxia. Aproape orice aliment poate cauza anafilaxie, dar cel mai frecvent semnalate sunt laptele, ouale, nucile si soia la copii, nucile, crustaceele, pestele si sulfitii la adulti. Frecvent, alergenul este un `aditiv ascuns`. In putine cazuri, anafilaxia apare numai daca ingestia alergenului respectiv este urmata de efort intens, cu debut exploziv in cateva minute sau la 1-2 ore.
Simptome gastro-intestinale. Laptele de vaca este de departe cauza cea mai frecventa a simptomele gastro-intestinale. Acestea se pot manifesta dupa ce copilul este trecut de la laptele matern la cel de vaca. Simptomul dominant este varsatura, urmat de crampe abdominale, diaree si plans (`colic`). Varsaturile repetitive si diareea pot duce la stagnare ponderala si chiar malabsorbtie.


Dermatita atopica. Desi 30% dintre copiii cu dermatita atopica au teste cutanate pozitive si/sau prezinta reactii adverse la unele ingrediente (prurit, rush si urticariE), alimentele nu consti¬tuie cauza acestora.
Urticaria si angioedemul. Alergia alimentara este o cauza frecventa a urticariei si angioedemului acut, dar este extrem de rara in cazurile cronice.
Astmul si rinita. Unii copii pot prezenta simptome bronsice cronice la ingestia zilnica a unor alimente alergizante, dar astmul cronic este foarte rar indus la adulti de catre acestea. Alergia si intoleranta la alimente nu provoaca aproape niciodata rinita izolata.

Diagnostic


In primul rand trebuie excluse alte cauze de dureri abdominale, varsaturi, diaree, urticarie etc., dar probleme realmente dificile ridica diferentierea de celelalte reactii adverse induse de alimente: deficit enzimatic (boala celiaca, galactozemie, intoleranta la lactozA), efectele farmacologice (amine presoare din branzeturi fermentate si peste afumat, xantine din cafea, ceai, cacao sau eliberarea nespecifica de histamina de catre alcool, ciocolata, citrice, molustE), reactiile toxice induse de alimente datorita continutului in cianide, solanina, aflatoxina etc. Aproape la fel de dificil de exclus sunt reactiile psihosomatice la alimente.
In al doilea rand trebuie urmat un plan diagnostic strict:
1) Anamneza (relatie stransa intre ingestia unui aliment sau aditiv si aparitia simptomeloR)
2) Simptomele (de tip clasic atopic imediat, cel mai frecvent implicand doua sau mai multe organE)
3) Teste alergologice (cutanat prick sau RAST)
4) Regim dietetic (simptomele dispar sau se reduc semni¬ficativ dupa un regim individualizaT)
5) Provocare (simptomatologia initiala reapare dupa rein¬troducerea alimentului incriminat; este preferat ca un test initial deschis sa fie confirmat de un test dublu-orB)
Indicatia testarii. Testarea prin dieta a hipersensibilitatii la alimente necesita mult timp si rabdare. In cazurile in care nu exista o suspiciune ferma diagnosticul va fi dificil si testul diagnostic va fi de regula negativ.
Testarea poate fi relevanta la copiii cu simptome gastro-intestinale semnificative si in suspiciunile de hipersensibilitate la laptele de vaca la unii copii cu dermatita atopica si astm cronic.
Unii adulti prezentand simptome atipice, dar cu ideea ferma ca sunt alergici la alimente, vin la medic pentru a-si confirma propriile opinii. Tentativele de a obiectiviza aceste `alergii alimentare` sunt sortite esecului, de aceea testarea acestor subiecti nu este incurajata.
Anticorpii IgE. In pricipiu, testul cutanat prick si RAST dau rezultate identice. Utilitatea testului (adica predictibilitatea sa pozitiva si negativA) depinde de tipul de alergen. De exemplu, pentru peste corelatia dintre un test pozitiv si simptomatologie este de aproape 100%. Pentru alte alergene un test pozitiv poate fi lipsit de relevanta clinica. De aceea, trebuie retinut ca, utilitatea testele alergologice in hipersensibilitatea la alimente este limitata.
Unele alergene din extractele comerciale pot fi inactivate. De aceea este recomandata completarea sau inlocuirea acestora cu alimente proaspete. Este usor de efectuat dintr-o picatura de lapte, albus de ou sau suc de mere prin imersia si inteparea cu aceeasi lanteta (test numit prick-pricK).
Dieta in scop diagnostic se efectueaza timp de 2 saptamani cu inregistrarea simptomelor pe langa o alimentatie variata. Daca pacientul acuza simptome semnificative pe aceasta perioada, se exclude timp de alte 2 saptamani alimentul suspectat. Daca simptomele se amelioreaza semnificativ se trece la provocarea cu acesta. Provocarea deschisa este suficienta la copii. La adulti, daca provocarea este negativa alimentul nu se mai testeaza, dar daca este pozitiva este necesara provocarea dublu-orb, care reprezinta `etalonul de aur` in alergia la alimente. A fost demonstrat convingator ca, la copiii mari si adulti, 50% dintre provocarile deschise cu alimente nu se confirma prin provocare dublu-orb controlat cu placebo. Aceasta este cea mai convingatoare proba diagnostica in alergia si intoleranta la alimente. Testul dublu-orb necesita timp si nu se preteaza din motive de securitate in suspiciunea de anafilaxie la alimente. Evaluarea se bazeaza pe aparitia simptomelor si eventual a semnelor obiective in primele 2 ore de la administrare.
Experienta bazata pe provocare dublu-orb a demonstrat ca alimentele care cauzeaza 90% din reactii sunt de fapt reduse la o lista scurta: lapte, oua, nuci, soia, grau, peste si crustacee.
Tratamentul
Regimul dietetic. Diagnosticul trebuie sa fie cat mai sigur, aderenta la regimul de eliminare fiind dificila. Pacientul trebuie informat pe larg de catre un dietetician.
Alergenele si aditivii `ascunsi` in alimente pot fi evitate prin prepararea mancarii acasa din alimente proaspete. Este recomandata evitarea meselor la restaurant si a preparatelor de fabrica.
Strictetea regimului trebuie cantarita in raport cu gradul de sensibilizare al pacientului si severitatea simptomelor. Pacientii cu simptome grave trebuie sa respecte cu strictete regimul. In cazul unor mese cu compozitie nesigura ei sunt sfatuiti sa mestece o cantitate mica si sa o mentina in gura pentru cateva minute. In cazul aparitiei pruritului oral, testul este considerat pozitiv.
Formulele hidrolizate hipoalergenice, recomandate copiilor cu alergie la laptele de vaca, sunt scumpe. Interdictia laptelui trebuie periodic verificata, mai ales in primul an de viata cunoscut fiind natura trecatoare a reactiilor adverse la copii. Din cauza riscului de malnutritie este recomandata eliminarea unui numar restrans de alimente pentru un timp cat mai scurt posibil.
Tratamentul medicamentos. Pacientii cu anafilaxie alimentara trebuie sa aiba la indemana adrenalina autoinjectabila. Antihistaminicele sunt eficiente in alergia orala, prurit si urticarie.






loading...






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai