mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Alergologie
Index » Boli Si Tratamente » Alergologie
» Anafilaxia

Anafilaxia






Definitie
Termenul de anafilaxie se refera la o reactie alergica generalizata care rezulta in urma unei reactii imunologice de hipersensibilitate de tip I.
Fiziopatologia
Activarea IgE de pe suprafata mastocitelor sau bazofilelor produce eliberarea de mediatori (histamina, prostaglandine, leucotriene, factor de activare trombocitar etc.), care induc cresterea permeabilitatii vasculare, relaxarea musculaturii netede vasculare si contractia musculaturii netede bronsice.
Aceasta secventa fiziopatologica produce manifestarile clinice ale anafilaxiei: urticarie, angioedem, prurit, eritem, edem laringian (dispnee, stridoR), bronhospasm (tuse, dispnee, respiratie suieratoarE), varsaturi, diaree, crampe abdominale, hipotensiune, soc, stop cardiorespirator si deces.
Anafilaxia reprezinta cea mai severa manifestare a reactiei alergice si trebuie considerata intotdeauna o urgenta medicala.
Reactiile anafilactoide sunt identice din punct de vedere clinic, dar nu sunt mediate de IgE.


Clasificarea reactiilor anafilactice si anafilactoide:
1. Mediate de IgE

A) Proteine


 antiseruri (ex. antitetanic, antidifteriC)
 hormoni, enzime (ex. insulina, ACTH, chimo¬tripsina, streptokinazA)
 venin (himenopterE)

 extracte alergenice (ex. polen, veniN)


 vaccinuri (ex. antitetanic, antigripal, anti-rujeoliC)
 alimente (legume si fructe proaspete, nuci, lactate, ovalbumina, pestE)
 latex

B) Polizaharide (ex. dextraN)


C) Haptene
 antibiotice (ex. penicilina, streptomicina, cefa¬losporine, tetracicline, nitrofurantoiN)
 vitamine (ex. tiaminA)

 anestezice locale (ex. lidocainA)


 diverse (cisplatina, ciclofosfamidA)
2. Mediate de complement si complexe imune (ex. transfuzii si administrarea de gamaglobulina standard la pacientii cu deficit total de IgA)
3. Mediate de acidul arahidonic (ex. aspirina si alte medicamente antiinflamatoare nesteroidicE)
4. Prin degranulare mastocitara directa (ex. opiacee, substante de contrast iodate, dextran, hidralazina, daunorubicinA)
5. Prin factori fizici

 anafilaxia la efort


 urticaria la frig si colinergica

6. Idiopatice


Manifestarea clinica
Simptomatologia socului anafilactic este variabila, de la prurit, flush la deces in cateva minute.
Simptomele initiale apar in medie in 10 minute, iar majori¬tatea lor in prima ora de la expunere. Acestea constau din stare generala alterata, prurit cutanat si al mucoaselor, valuri de caldura, eritem, anxietate, dezorientare, pierderea constientei, pierdere involuntara de fecale si urina, puls rapid si slab, TA scazuta sau nemasurabila.
Simptomele cutanate (prurit, flush, urticarie, angioedem, edem al mucoaseloR) dureaza de obicei pana la 24 ore.
Simptomele respiratorii (dispnee pana la asfixie prin edem larigian si bronhoobstructiE) sunt responsabile de 2/3 din decese.
Simptomele cardiovasculare (tahicardie, hipotensiune arteriala si soc hipovolemic, aritmii cardiace, infarct miocardiC) sunt responsabile de 1/3 din decese.
Simptomele gastrointestinale sunt mai putin importante: greturi, varsaturi, colici abdominale si diaree.
Simptomele neurologice (cefalee, convulsii, sincopa, pierderea constienteI) sunt de obicei secundare modificarilor respiratorii si cardiovasculare.
Simptomele respiratorii, cutanate, cardiovasculare si digestive pot sa apara izolat sau in combinatii.

Diagnostic


Diagnosticul se pune pe simptomatologia si anamneza de obicei sugestiva pentru expunerea la o substanta straina.
Uneori testele cutanate pot fi utile in precizarea sau confirmarea cauzei. Examinarile de laborator rareori sunt relevante (triptaza serica si histamina serica sau urinara crescutE).
Diagnosticul diferential
Anafilaxia pune probleme de diagnostic diferential cu:


 boli cardiovasculare (embolia pulmonara, aritmiile cardiace, tamponada cardiacA)

 epilepsia


 hipoglicemia

 reactia vagovagala


 sindromul carcinoid

 alte cauze de soc


 chistul hidatic rupt

 aspirarea de corp strain


 intoxicatii acute
 globus hystericus, sindromul Münchausen.
Tratamentul
Recunoasterea rapida si tratamentul agresiv reprezinta cheia succesului terapeutic si decide deseori prognosticul.
In primul rand se evalueaza rapid permeabilitatea cailor respiratorii, activitatea cardiaca si TA. Bolnavul se pune in pozitie Trendelenburg.
Medicatia de baza o reprezinta adrenalina 1:1000 adminis¬trata sc (0.3-0.5 ml la adult si 0.01 ml/kgc la copiL). In caz de intepatura de insecte se administreaza si local. Se poate repeta, in functie de TA, la 15-20 minute. In colaps si soc se poate administra si iv 1:10000 (4 µg/minuT).
In cazurile in care poarta de intrare a alergenului este la membre se aplica garou, cu eliberarea timp de 1-2 minute la 10 minute.
A doua categorie de droguri administrate sunt H1- antihis¬taminicele pe durata primelor 48 ore. In hipotensiuni persistente se administreaza si H2-antihistaminice injectabile (ranitidina, cimetidinA).
In caz de hipoxie se instituie si oxigenoterapia.
Solutiile cristaloide iv se administreaza in ritm rapid pana la restabilirea TA (3-4000 ml/zi, 500-2000 in prima orA).
In crizele bronhoobstructive se suplimenteaza cu aminofilina iv si betastimulante.
Dopamina este indicata in cazurile de hipotensiune arteriala persistenta, iar intubarea si traheostomia in caz de edem laringian si insuficienta respiratorie.
Corticosteroizii (hidrocortizoN) se administreaza pentru contracararea efectelor tardive.
Bolnavii aflati sub tratament cronic cu betablocante necesita glucagon, isoproterenol si atropina.
Spitalizarea este obligatorie in primele 24 ore.

Profilaxia


Profilaxia socului anafilactic impune anamneza minutioasa inainte de indicarea unei noi terapii, testare cutanata in cele cateva situatii in care este relevanta (ex. penicilinA), preferinta pentru administrarea per orala, asteptarea in sala de tratament 30 minute dupa fiecare injectie cu alergen, purtarea de bratari de identifi¬care, adrenalina pentru autoinjectare, premedicatie corespun¬zatoare in cazul sensibilitatii la substante iodate de contrast si anestezice locale, desensibilizare (in rare cazuri in care indicatia administrarii este categorica si nu exista medicatie alternativa eficientA), imunoterapie specifica in anafilaxia la intepaturi de insecte.






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai