mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boli diverticulare, vasculare si alte afectiuni ale intestinului si peritoneului
Index » Afectiuni ale aparatului digestiv » Boli diverticulare, vasculare si alte afectiuni ale intestinului si peritoneului
» Diverticulii colonici

Diverticulii colonici


Share





Diverticulii colonului constituie hernieri sau protruzii saculare ale mucoasei prin musculara, in locul unde o artera nutriti penetreaza musculara. Diverticulii apar cel mai frecvent in colonul sigmoid si scad in frecventa in colonul proximal. Incidenta lor creste cu rsta, fiind intre 20 si 50% la populatiile occidentale peste rsta de 50 de ani. Mecanismul exact al formarii lor este necunoscut, dar poate fi in relatie cu o crestere a presiunii intraluminale. ingrosarea stratului muscular al colonului la majoritatea pacientilor cu diverticuli sugereaza ca hernierea mucoasei este cauzata de cresterea presiunii produsa de contractiile musculaturii colonice. Raritatea diverticulilor coloniei la populatiile din tarile subdezvoltate a condus la speculatia ca diverticulii s-ar datora dietei occidentale inalt rafinate, care este deficitara in fibre alimentare si componente nedigerabile. S-a ansat ideea ca asemenea diete conduc la scaderea cantitatii de materii fecale, ingustarea colonului si cresterea presiunii intraluminale cu scopul de a mobiliza mase fecale mai mici. Totusi, rolul fibrelor alimentare in etiologia si tratamentul bolii diverticulare ramane de silit.



Diverticulii coloniei sunt de obicei asimptomatici si constituie o descoperire intamplatoare la clisma cu bariu sau colonoscopie. Complicatiile majore inflamatorii, atat acute cat si cronice, si cele hemoragice apar doar la un numar mic dintre indivizii cu diverticuloza. intrucat diverticuloza este destul de comuna la pacientii rstnici, trebuie evitata tentatia de a atribui durerea sau sangerarea diverticulilor, pana cand alte afectiuni, in special neoplasmul colonie, nu au fost excluse.


DIVERTICULITA

Inflamatia poate sa apara in interiorul sau in jurul sacului diverticular. Cauza diverticulitei este probabil mecanica, in legatura cu retentia in diverticul a reziduurilor alimentare nedigerate si a bacteriilor, care pot sa formeze o masa densa numita coprolit. Aceasta compromite perfuzia sanguina a sacului cu pereti subtiri (alcatuiti doar din mucoasa si seroasa) facand-o susceptibila la inzia de catre bacteriile din colon. Procesul inflamator poate ria de la un mic abces intramural sau pericolic pana la peritonita generalizata. Unele atacuri sunt insotite de simptome minime si par sa se vindece spontan. Studiile efectuate asupra specimenelor rezecate arata ca majoritatea perforatiilor sacului diverticular sunt mici si au drept consecinta inflamatia sacului insusi, si a suprafetei seroasei adiacente. Diverticulita apare mai frecvent la barbati decat la femei si de 3 ori mai frecvent la nivelul colonului descendent decat la nivelul celui ascendent. Aceasta sugereaza ca diverticulita poate fi in relatie cu presiunile intraluminale mai mari si continutul fecal mai solid din colonul sigmoid si descendent.
Diverticulita colonica acuta este o afectiune de severitate riabila, caracterizata prin febra, durere in fosa iliaca stanga si semne de iritatie peritoneala - spasm muscular, aparare, sensibilitate la decompresie brusca. Examinarea rectala poate evidentia o masa tumorala sensibila daca zona inflamata este in apropierea rectului. Desi constipatia poate sa nu fi fost remarcata inainte de debutul bolii, inflamatia din jurul colonului adesea duce la un anumit grad de constipatie acuta sau oprirea tranzitului. Sangerarea rectala, de regula microscopica, se obser in 25% din cazuri; rareori este masi. Leucocitoza cu polimorfonucleare se intalneste frecvent. Complicatiile constau in perforatie libera care duce la peritonita acuta, sepsis si soc, in special la batrani. Perforatia poate fi limitata prin aderenta epiploonului sau a structurilor vecine cum ar fi ca urinara sau intestinul subtire. Prin extinderea procesului inflamator in alte organe se pot constitui ulterior abcese sau fistule. Pericolita severa poate cauza strictura fibroasa in jurul intestinului, care poate fi asociata cu obstructie colonica si poate mima un neoplasm.


Diagnostic In faza acuta a diverticulitei, clisma baritata si sigmoidoscopia pot fi periculoase, deoarece substanta de contrast sau aerul introdus sub presiune pot conduce la ruptura unui diverticul inflamat si pot converti o leziune limitata in perforatie libera. Aceste investigatii se efectueaza in siguranta dupa tratamentul adect si vindecarea diverticulitei. Aspectele radiologice la clisma cu bariu sugestive pentru diverticulita sunt scurgerea de bariu din sacul diverticular, stenozarea si prezenta unei mase inflamatorii pericolonice. La multi pacienti, distorsiunea provocata de inflamatie nu permite deosebirea clara intre cancer si diverticulita. In aceste cazuri, pentru diagnosticul de certitudine pot fi necesare colonoscopia sau rezectia chirurgicala. Tomografia computerizata abdominala poate fi utila pentru evidentierea prezentei unui abces pericolic.

TRATAMENT
Majoritatea pacientilor cu diverticulita acuta necesita repaus intestinal, administrarea de lichide intravenos si antibiotice cu spectru larg. Atacuri repetate de diverticulita, in aceeasi arie, in general, necesita rezectie chirurgicala. Atacurile severe cu semne peritoneale acute, suspiciune de abces sau perforatie necesita administrare intravenoasa de antibiotice impotri bacteriilor gram-negative anaerobe, urmata de drenaj chirurgical sau rezectie. Procedura obisnuita este colostomia deriti cu rezectia segmentului colonie interesat; reanastomoza se realizeaza ulterior la a doua operatie.


Tipareste Trimite prin email















Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2019 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Afectiuni ale aparatului digestiv:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai