● Este multifactoriala si convergenta.
● Factorii cauzali se pot sintetiza in functie de natura lor in:

- factori generali

▫ tulburari endocrine
▫ modificari electrolitice
▫ carente vitaminice
▫ modificarea irigatiei sanguine
▫ necesitatea de calciu a organismului matern si raportul
fosfocalcic
▫ modificarile nervoase
▫ alimentatia unilaterala sau deficitara
▫ factorii alergici

- factori locali

▫ aciditatea salivara cu modificarea pH-ului salivar
▫ varsaturile
▫ igiena bucala deficitara

- factori predispozanti genetici

Factori generali

▫ TULBURARI ENDOCRINE

- dezechilibrul hormonal ce insoteste sarcina sta la originea leziunilor partilor moi
materne.
- la nivelul mucoasei bucale are loc si eliberarea mai multor substante endogene
ce depasesc concentratia biologica prin urmare indeplineste un rol important in

homeostazia umorala a organismului.

- in hiperplazia gingivala de sarcina se crede in existenta unei adaptari structuralo-
functionala la nevoia de eliminare a surplusului hormonal.
- exista posibilitatea unui conflict intre procesul propriu-zis de excretie si cel de
absorbtie a componentelor salivare prin datorita permeabilitatii crescute a mem -
branei mucoasei a carei integritate este compromisa de factori locali de ordin

traumatic.

- inca din prima luna de sarcina apar la nivelul tesutului parodontal leziuni limitate
de natura inflamatorie,cum ar fi: hiperemia lizereului gingival si microhemoragii,
care ar putea fi incadrate in "gingivita marginala"
- exista si numeroase cazuri cu debut spectaculos prin aparitia unor tumefactii volu-
minoase,de consistenta duro-elastica,foarte putin dureroase usor sangerande,
expresie a unei hipertrofii si hiperplazii ale corionului.
- efectele distrofiante ale disfunctiilor endocrine trebuie crelate cu functia SN.
- SNC controleaza functia gonadotropa a hipofizei anterioare,statia de control
neurohormonal fiind hipotalamusul.
- procesele parodontale in sarcina pot sa apara in urma modificarilor functionale la
nivelul diferitelor etaje ale SNC.
- dupa unii autori patogenia parodontopatiilor ar avea un substrat neurodistrofic.
- factorii endocrini sunt cei care determina troficitatea tesuturilor parodontale si determina modificarea in sarcina a reactivitatii parodontiului si favorizeaza inter-
ventia unor factori locali in geneza acestor afectiuni(factori iritativi,flora micro-
biana,starea de igiena a cavitatii bucalE).

▫ CARENTELE VITAMINICE

Vitamina A
- prin actiunea sa la nivelul epielial joaca un rol important in integritatea smaltului
dentar,acesta fiind de origine epiteliala.

Vitamina Bı

- are rol in incidenta cariei dentare

- se gaseste in coaja boabelor de grau si orez,in legume si in drojdia de bere
- in cavitatea bucala se combina cu o proteina formand o carboxilaza care intervine
in reactia de oxidare a glucidelor,contribuind la arderea completa a lor.
- deficitul ei duce la alterari ale metabolismului glucidelor cu acumularea de acid
piruvic in tesuturi si deci si la nivel dentar,unde acest acid accelereaza procesele

de proteoliza din smalt.

Vitamina C

- la nivel dentar,are rol important in formarea substantei intercelulare in tesutul de

origine mezenchimala.

- este esentiala pentru dezvoltarea dentinei
- ajuta la formarea calciului in procesul de sinteza osoasa
- participa atat la elaborarea cat si la calitatea tesutului conjunctiv precum si la
transformarea proteinelor banale in proteina calcica-substanta preosoasa.
- in hipovitaminoza C gingiile dar mai ales papilele interdentare sufera un proces de
de tumefiere,hiperplazie si sangerare la traume minore.
- in stadii mai avansate de hipovitaminoza gingiile si papilele interdentare sufera
ulceratii care, pe de o parte devin pentru retentia produselor organice,iar pe de
alta parte,se produce o denudare a radacinilor dentare cu expunerea acestora la

actiunea mediului bucal.

- este deci nevoie de o anumita cantitate de vitamina C,care trebuie administrata zil-
nic,pentru a realiza functia normala a odontoblastilor si pentru intretinerea norma-
la a gingiilor si parodontiului.

Vitamina D
- influenteaza metabolismul fosforului si al calciului si,prinaceasta,sistemul osos si
dintii.
- lipsa ei duce la tulburari in formarea smaltilui,hipoplazii,predispozitii la la carii.

Vitamina E

- joaca un rol important in mentinerea stabilitatii membranelor biologice.

Carentele vitaminice-A,B,C,D,E-au ca urmare o scadere a coeziunii celulelor epiteliale,ceea ce permite microbilor si altor substante nocive sa patrunda in tesut,unde provoaca o reactie inflamatorie.
Tulburand formarea de substanta intercelulara si crescand permeabilitatea capilarelor,carentele vitaminice tulbura functia fagocitara si,odata cu aceasta siapararea impotriva infectiei.
Consumul preferat in zilele noastre de paine alba(saraca in vitamine si elementenaturalE) duce la cresterea masiva a numarului de carii dentare,indeosebi la gravide.

▫ METABOLISMUL FOSFOCALCIC

- un rol important in relatia sistem osos-dinte il joaca proteinele formate dintr-o
substanta minerala fixata pe o matrice organica.
- pe aceasta matrice se precipita sarurile minerale.
- puterea calciopexica a matricei poate fi pierduta partial sau total in cazul carentei
proteice totale sau selective prin pierderea unor aminoacizi-arginina,lizina- in care

dintele este bogat.

- metabolismul calciului este reglat de metabolismul fosforului,cu participarea

vitaminelor C si D2.

- pierderea calciului in sarcina nu se va face printr-un consum crescut de calciu in
raport cu necesitatile organismului,ci printr-o utilizare defectuoasa si printr-un
aport insuficient de fosfor,vitamina C si D2.
- nevoile reale de calciu ale fatului cresc in raport cu varsta sarcinii.
- in ultimele 2 luni de sarcina se depun la nivel fetal 4/5 din totalul de calciu necesar

fatului.

- fatul isi ia necesarul de calciu zilnic,nefacand rezerve.
- cantitatea zilnica pentru fat este asigurata printr-un aport alimentar mixt al mamei.
- din 1,5-2g Ca,o cantitate de 0,2g se elimina,iar restul ramane fatului.
- daca sarcina este normala si permite o alimentatie satisfacatoare metabolismul
calciului se desfasoara normal.
- Ca seric este variabil in cursul sarcinii,valorile osciland intre 8,7 si 11,6% cu o
tendinta la scadere in ultimele luni de sarcina,fara insa a ajunge la valori patolo-

gice.

- in primele luni de sarcina trece putin calciu la fat.
- daca aportul de calciu este mai mic decat nevoile fatului si ale mamei,atunci se
face apel la calciul din schelet,mobilizarea acestuia din depozit depinzand de
activitatea crescuta a glandelor paratiroide,dependenta la randul ei de o activitate
hipofizara crescuta.
- multi autori neaga asertiunea conform careia necesarul fetal de Ca s-ar asigura
prin extragerea sarurilor de calciu de la nivel dentar matern sustinand ca necesarul
crescut de calciu din sarcina s-ar acoperi printr-o mai buna asimilare a sarurilor de
calciu din alimente, aceasta corespunzand cu osteomalacia gravidei din lunile

7 si 8 de sarcina.

- se afirma ca necesarul de Ca al fatului ar fi mic in raport cu rezervele materne.
- la o greutate fetala de 3000g necesarul de Ca este de 24g ori gravida are 2500g,
din care 97-98% la nivel scheletal si mai putin de 1% din rezervele materne pot

fi mobilizate.

- metabolismului Ca i se atribuie un rol important in producerea modificarilor din

cavitatea bucala in timpul puerperalitatii.

- se recomanda prevenirea acestor tulburari prin administrare de vit.C,B2,igiena

bucala si alimentatie rationala.

- un rol important in determinismul afectiunilor buco-dentare il are aportul de saruri

minerale,in special de Ca si P.

- un rol deosebit in prevenire cariilor dentare il joaca fluorul.
- fluorul este capabil sa substituie grupele acide sau hidroxilice din reteaua cristali-
na a apatitei aceasta legatura fiind foarte stabila.
- fluorul prezinta si capacitatea de a inhiba fosfatazele,jucand astfel un rol major in
procesul de mineralizare.

Factori locali

- sunt in general comuni pentru toate afectiunile buco-dentare
- dupa unii autori acesti factori nu au decat un rol adjuvant,dupa altii au un rol
primordial in etiologia leziunilor buco-dentare.

Flora microbiana saprofita

- devine patogena in anumite conditii:
- tulburari trofice ale mucoasei
- iritatii locale - tartru
- proteze traumatizante
- dinti ectopici
- contact cu agenti caustici,condimente
- cheilite
- curenti galvanici intre metale cu potential electric
diferit
- alergii bucale
- carente vitaminice
- diete deficicitare proteic si mineral ,dar numai in prezenta unui aport
crescut de zaharoza

Compozitia salivei

- cantitatea de saliva produsa in 24 de ore este de 1000-1500ml

- saliva contine: - apa -89,55%

- saruri - 2,2%-clorura de sodiu si potasiu,bicarbonat si fosfatde
calciu,sulfocianat de potasiu
- gaze
- substante organice-ptialina,amilaza salivara,maltaza ,lizozim,
serumalbumine si serumglobuline, uree,acid
uric,creatinina si aminoacizi
- bicarbonatii si fosfatii actioneaza ca sisteme-tampon
- saliva contine o serie de enzime, o parte fiind rezultatul secretiei iar alta parte
ar putea avea ca sursa flora microbiana bucala,celulele descuamate,resturile

epiteliale

- deci,o parte din activitatea proteolitica a salivei este de origine bacteriana,cealalta,
produs direct al secretiei glandelor salivare.
- in timpul sarcinii se produc modificari ce devin factori cariogeni:
- modificari enzimatice in saliva,manifestate prin
cresterea fosfatazei
- modificarea proprietatilor bactericide ale salivei
- modificarea capacitatii de tampon a salivei

Alimentatia
- joaca un rol important in aparitia leziunilor dentare
- majoritatea scolilor medicale considera capacitatea cariogena a unui aliment ca
fiind dependenta de cantitatea de resturi alimentare aderente de dinte,de durata
timpului de retentie si de totalul de substante acide formate dintr-o cantitate

standard de alimente.

- aceasta capacitate cariogena se poate determina inmultind cantitatea de resturi
recuperate de pe dinti cu cantitatea de acid obtinuta prin incubatia acestor resturi
cu saliva,timp de 4 ore.
- practic,se poate aprecia ca aparitia cariilor este dependenta de dezvoltarea si
capacitatea de fermentare a diferitelor forme ale hidratilor de carbon si faptul ca
frecventa consumului si cantitatea consumata maresc frecventa leziunilor.
- reducerea alimentelor bogate in zaharoza sau oxidarea lor completa in cavitatea
bucala prin actiunea unor enzime salivare a caror prezenta sau concentratie
variaza,este considerata o cale eficace de profilaxie a cariei dentare.
- painea si cerealele au un rol important in aparitia leziunilor dentare,la fel ca si caramelele,fondantele,prajiturile si inghetata.
- consumul preferabil in zilele noastre de paine alba- saraca in vitamine si saruri
minerale -duce la cresterea masiva a numarului de carii dentare la femeia gravida

Varsaturile gravidice

- unii autori cred in influenta directa a sucului gastric,care ajuns in cavitatea bucala
prin varsaturile frecvente din primul trimestru de sarcina ataca smaltul dentar
dupa care bacteriile acidogene si proteolitice isi incep activitatea nociva
- alti autori considera ca pentru ca acidul clorhidric sa pota actiona asupra smaltului
este necesar sa actioneze un timp mai indelungat,concomitent cu inexistenta
posibilitatii de a intalni sisteme-tampon necesare neutralizarii.
- cel mai puternic sistem-tampon ar fi, dupa multi autori,smaltul dentar,capabil sa
neutralizeze in 90 de minute pH-ul unei solutii,de la 4,7 la 6,8.

Igiena bucala deficitara

- lipsa unei educatii sanitare privind igiena cavitatii bucale
- necunoasterea tehnicii unui periaj dentar corect
- absenta controlului stomatologic al femeii gravide

Factorii sociali
- VARSTA - ponderea cea mai mare-categoria de varsta 15-35 de ani,cand relatiile
socio-profesionale sunt mai intense si influentele nocive ale mediului
ambiant sunt mai accentuate

- NIVELUL DE CALIFICARE PROFESIONALA - o pondere mai mare a afec-
tiunulor buco-dentare o detin femeile cu conditii de munca mai difi-
cile prin efortul fizic pe care-l presupun precum si prin zgomotul si
trepidatiile care genereaza oboseala psihica,surmenaj,afectiuni ORL,
tulburari digestive,cu repercursiuni defavorabile asupra starii cavitatii
bucale.
- NAVETISMUL - implica o distanta medie crescuta intre mese,deplasari numeroa-
se,scimbari ale orarului,ale ritmului somn-veghe,suprasolicitare ner-
voasa,consumarea alimentelor reci,restrictie globala sau lipsa ratiei
zilnice a unor alimente de baza,activitate de alta natura in timpul me-
sei,mese scurte,care duc la o masticatie deficitara si la suprasolicitarea
compensativa a aparatului digestiv.
- NIVELUL DE INSTRUCTIE SI SCOLARIZARE - ponderea cea mai mare de
leziuni buco-dentare se inregistreaza in categoria gravidelor cu nivel
de scolarizare medie,in grupul cu nivelul cel mai ridicat de scolarizare
inregistrandu-se si cel mai mic numar de afectiuni.

CONCLUZII

- la baza afectiunilor cavitatii bucale in timpul sarcinii stau mai multi factori,actio-

nand in mod inegal.

- factorii locali nu pot fi cauza unica a gingivitei specifice,deoarece aceasta se ame-
lireaza dupa naster,in ciuda faptului ca factorii locali nu se modifica.
- factorii locali pot conditiona reactiile gingivale si pot avea un efect agravant actio-
nand in corelatie cu conditiile endogene primare.
- nici factorii endogeni nu actioneaza in mod exclusiv,dovada ca nu toate femeile
insarcinate fac parodontopatii,desi toate au activitati metabolice si nivele hormo-
nale modificate,adaptate noii stari fiziologice.
- nu trebuie neglijat rolul factorilor ereditari,care,studiati in mod riguros ar putea
aduce lumina asupra sensibilitatii sau rezistentei la boala a organismului,precum si
rolul factorilor sociali carora in ultima vreme,li se atribuie o mare importanta.

INFLUENTA HORMONALA ASUPRA PARODONTIULUI IN DIFERITE ETAPE ALE
VIETII FEMEII

- exista actualmente o acceptiune tot mai larga a ideii conform careia mucoasa
bucala exprima, in modalitati reactionale specifice, multe din situatiile generale

ale organismului.

- este recunoscuta de mai mult timp reflectarea la nivel bucal a unor stari de boala-
diabet,febre eruptive,avitaminoze,afectiuni hepatice- reflectare folosita si in scop
diagnostic.
- relativ recent s-a evidentiat si participarea partilor moi ale cavitatii bucale la
ciclurile biologice ale organismului
- prin prisma biologiei integraliste, se pare ca toate mucoasele corpului uman,in
pofida lipsei de continuitate,manifesta un sincronism in aceasta directie
- mai bine observata si argumentata este concordanta dintre mucoasa cavitatii buca-
le si cea a cailor genitale
- mucoasa cavitatii bucale urmareste biologia ciclica a organismului femeei,repro-
ducand momentele esentiale ale maturizarii sexuale-pubertatea-,ciclurile reprodu-
catoare-ciclurile menstruale- si sistarea acestora-menopauza-.
- gingia reactioneaza la fenomenele endocrine fiziologice precum si la toate modi-

ficarile metabolice din organism

- modificarile gingivale sunt foarte frecvente in timpul pubertatii,atat la fete cat si

la baieti

- mucoasa bucala este supusa fenomenelor ciclice pe intreaga perioada fertila a

femeei

- influenta hormonilor sexuali se reflecta mai ales in modificarile hiperplazice ale

gingiei in timpul sarcinii.

- in etiologia acestor modificari se acorda un rol important estrogenilor,care joaca
un rol nu numai la nivelul formatiunilor epiteliale,dar favorizeaza in egala masura
permeabilitatea tisulara,modificand ritmul cantitativ si calitativ al vascularizatiei,

producand proliferarea tesutului conjunctiv

- sub influenta hormonala chiar o modificare minora a vascularizatiei parodontiului
pote induce actiunea factorilor exogeni iritativi locali cu declansarea leziunilor
gingivale si paronontale.
- actiunea hormonala induce aparitia leziunilor, in special gingivale, care sunt
specifice diverselor etape ale vietii femeei:

Perioada pubertatii

- apare deseori o ingrosare inestetica a gingiei marginale,insotite sau nu de gingivo-
ragii,localizate in special in regiunea anterioara gingivala a maxilarului superior.
-aceasta forma fibroasa tipica de gingivita hiperplazica juvenila a mai fost denumita
hiperplazie gingivala de pubertate.
- aceste excrescente papilare gingivale pot aparea si inainte de pubertate,pot persista
mai multe luni sau mai multi ani si regreseaza spontan,pentru a se stabiliza la adult

fara tratament.

Perioada genitala activa

- modificarile hormonale din cursul ciclului menstrual determina o keratinizare si descuamare mai accentuata,in raport cu variatiile concentratiei de estrogeni.
- la unele femei tinere s-a observat o accentuare premenstruala a leziunilor cronice
gingivale,manifestata printr-o inflamatie dureroasa si un aspect eritematos al gin-
giei marginale,cu hiperplazia tesutului conjunctiv,congestie, fragilitate vasculara

hemoragii,uneori herpetiforme.

- aceste reactii tisulare de la nivelul parodontiului superficial dispar dupa perioada

menstruala.

- reaparitia regulata si ritmica a acestor leziuni,urmata de disparitia regulata si ritmi-
ca a acestora a permis stabilirea unui raport intre aceste leziuni si ciclul menstrual.
- etiologia acestora este hormonala.
- existenta unui ciclu neregulat nu exclude aparitia acestor leziuni.
- desi s-au evidentiat la nivelul cavitatii bucale semnele fazelor proliferative si se-
cretorii ale ciclului menstrual,nu se pune problema unei eventuale utilizari ale cito-
logiei bucale in vederea diagnosticarii statusului hormonal,datorita parametrilor
biologici regionali diferiti(curba indicilor cariopicnotici,cea a indicilor mitotici-
considerabil mai plate decat cele inregistrate prin colpocitologiE)
- deci citologia mucoasei bucale nu este prea adecvata pentru diagnosticul hormonal
in ginecologie,impulsul hormonal actionand mai degraba in directia schimbarii
configuratiei celulare decat in cea a proliferarii si regresiunii tesutului epitelial.
- unii cercetatori au studiat cu atentie modificarile mucoasei bucale in legatura cu
ciclul menstrual utilizand metoda frotiului zilnic,recoltat timp de mai multe luni,
in diverse zone topografice,colorat Papanicolau si examinat microscopic cu recu-
noasterea provenientei celulelor si a semnificatiei lor biologice.Constatarile au fost
urmatoarele:
- In ziua 27,precedand imediat un nou ciclu,frotiul palatin consta in intre-
gime din scuame anucleate cu margini rasucite si cu citoplasma
palida.Celelalte frotiuri bucale sunt alcatuite in intregime din
celule ale stratului spinos extern,palid colorat.
- In zilele 1-2 de ciclu,apar pe lama celulele din stratul spinos superficial
si profund,celule cu nucleu structurat si citoplasma albastruie.
Proportia de celule superficiale creste cu scaderea ulterioara a
tendintei de grupare.Dimensiunile celulelor cresc in tot cursul
fazei proliferative,pana imediat inaintea ovulatiei,cand predo-
minante devin celulele superficiale,cu citoplasma abundenta
si contur fin,uneori indecis.
- In timpul ovulatiei,apar celulele de profunzime,bacterii si leucocite.Este
de remarcat eozinofilia si transparenta citoplasmei precum si
conturul net al celulelor
- Postovulator,eozinofilia se reduce,marginile celulare se rasucesc,celulele
se aglomereaza.In regiunea jugulara apar celule specifice,fuzi-
forme,asa numitele celule naviculare,care in frotiul vaginal
sunt considerate ca un semn indubitabil alovulatiei.Acest
aspect persista pana cand secretia de progesteron atinge apo-
geul-ziua a 25-a,cand frotiul contine celule mature grupate,
leucocite si bacterii.Tabloul citologic se altereaza in continuare
uneori continand doar scuame brune,dupa care urmeaza o noua

mentruatie.

- In concluzie:- in faza preovulatorie-mucoasa bucala prezinta in stratul
superficial celule acidofile mai mult
sau mai putin voluminoase,cu cito-
plasma abundenta.
- in faza postovulatorie-se produce diminuarea acidofiliei
prin actiunea progesteronului
- rezulta deci,din aceste studii faptul ca epiteliul pavimentos resimte in mod particu-

lar influenta hormonilor sexuali feminini.

- estrogenii stimuleaza mitozele si maturatia celulara,producera acestora fiind de-

denta de titrul FSH-ului hipofizar.

- efectul estrogenilor la nivelul celulelor tine mai intai procesele de fosforilare si
defosforilare,procese chimice ce permit hormonilor trecerea prin membrana.
- la nivel citoplasmatic estrogenii modifica concentratia de enzime specifice prin

inductia sau inhibarea sintezei acestora.

- estrogenii pot dezvolta si o actiune enzimatica directa,cu eliminare de acetil-colina

care la randul ei produce vasodilatatie.

- modificarile produse la nivelul membranelor celulare pot avea ca urmare o redis-

tribuire a electrolitilor.

- hormonii sexuali pot interveni si asupra neuronilor centrilor nervosi,modificandu-

-le reactivitatea.

- progesteronul pare sa sustina epiteliul atrofic.
- actiunea celor doua tipuri de hormoni trebuie inteleasa ca desfasurandu-se in mod
continuu.
- perturbarile generale metabolice si endocrine specifice varstei scad rezistenta si
raspunsul inflamator al tesutului gingival la iritatia locala.
- rezistenta scazuta poate actiona sinergic cu placa bacteriana,cu alti factori iritativi
locali ducand la o penetratie mai usoara a enzimelor si toxinelor bacteriene in tesu-
turile gingivale principale,rezultand un raspuns inflamator gingival mai pronuntat.
- s-a demonstrat faptul ca daca se pot elimina factorii de iritatie locala se poate in-
bunatati sau mentine sanatatea tesuturilor gingivale de-a lungul perioadei menstru-
ale.
- schimbarile tesuturilor gingivale in timpul menstruatiei sunt similare ca natura cu
cele observate in gingivitelede la femeia gravida.
- menstruatia trebuie considerata ca un factor de modificare in patogeneza bolilor
gingivale.Ea nu este cauza gingivitei dar provoaca un raspuns mai pronuntat la ni-

velul tesuturilor gingivale.

- in etiopatogenia modificarilor de la nivelul parodontiului din perioada fluxului
menstrual mai intervin si alti factori decat cei hormonali,dintre acestia o mentiune
aparte merita factorii alergici.

In sarcina

- se observa fie aparitia gingivitei primitive,fie exacerbarea unei gingivite cronice.
- aceste forme se caracterizeaza prin tendinta la hemoragie,la hiperplazie sau la

asocierea acestora.

- in numeroase cazuri,aceste hiperplazii de sarcina sunt reversibile,putand aparea

in timpul unei sarcini ulterioare.

In menopauza

- tulburarile endocrine cauzate de oprirea secretiei foliculare provoaca la nivel pa-
rodontal aparitia unor fenomene patologice ce cu greu pot fi izolate din contextul

gingival.

- in aceasta perioada hiperkeratozele,gingivitele,parodontitele si parodontozele au

o evolutie mult mai rapida.

- paralel cu aceste leziuni clasice pot aparea gingivite descuamative considerate

specifice menopauzei.

- in ceea ce priveste corelati dintre afectiunile parodontiului si diferitele perioade
din viata femeii,un mijloc de investigare valoros il reprezinta citologia,care permi-
te compararea anumitor indici(picnotic,acidofil,eozinofil,de leucoplazie sau de
keratinizarE),atat la nivel vaginal cat si gingival.
- se stie ca epiteliul bucal si vaginal prezinta aceiasi structura histologica,cu toate ca
au o origine embriologica diferita-ectodermica cel bucal si mezodermica cel vagi-

nal.

INDICELE CARIOPICNOTIC

- se stabileste prin calcularea procentului celulelor superficiale prezentand un nu-
cleupicnotic in raport cu celulele de acelasi tip prezentand un nucleu mare.Se con-
sidera nucleu picnotic atunci cand diametrul acestuia este pana la 6 microni iar
cromatina este sub forma unei mase compacte,omogene si hipercrome.
- picnoza nucleara este criteriul cel mai fidel si cel mai stabil de activitate estroge-
nica,acidofilia fiind supusa la numeroase variatii extrahormonale-infectii,iritatii

fizice si chimice.

INDICELE ACIDOFIL sau EOZINOFIL

- consta din procentul de celule superficiale a caror citoplasma se coloreaza in rosu
in raport cu celulele a caror citoplasma se coloreaza in albastru,indiferent ca au

nucleu picnotic sau nu.

Indicii picnotici si acidofili variaza in proportie directa cu impregnarea estrogenica a organismului,in sarcina acest fapt fiind foarte important.Ei permitprecizarea starii de troficitate a epiteliului epidermoid in relatie cu activitatea hor-monala ovariana.

INDICELE DE LEUCOPLAZIE

- consta in procentul de celule superficiale cu citoplasma colorata in rosu si lipsite
de nucleu,in raport cu celulele superficiale nucleate.

INDICELE DE KERATINIZARE

- este cel mai scazut in timpul mentruatiei,atingand un nivel maxim intre doua
menstre.
- curba de keratinizare a gingiei la femeia normala si in activitate genitala prezinta
doua maxime-una in ziua a 6-a,alta in ziua a 22-a ciclului menstrual.

Indicele de leucoplazie si cel de keratinizare permit stabilirea starii de tro-ficitate a epiteliului doar la nivelul mucoasei gingivale sau jugulare.

Nu este probata o concordanta citologica intre cele doua cicluri,gingival si menstrual desi este clara influenta celui menstrual asupra celui gingival.

---

---

---

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor