mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Tratarea afectiunilor pielii cu plante si derivate ale lor
Index » Sanatatea familiei » Pielea » Tratarea afectiunilor pielii cu plante si derivate ale lor
» Sclerodermie

Sclerodermie


Share







Cauza sclerodermiei ramane inca necunoscuta. in prezent, oamenii de stiinta incadreaza aceasta boala in categoria colagenozeior in care este afectat, in primul rand, tesutul conjunctiv al pielii sau al altor organe si sisteme.
Factori care provoaca evolutia sclerodermiei pot fi unele boli infectioase acute (o gripa sera, tifos), traume, racirea corpului, disfunctii vasculare, dereglari ale organelor endocrine si sistemului nervos.
De sclerodermie se imbolnasc atat copin, cat si adultii; cel mai frecnt - femeile.
Se deosebesc doua forme de sclerodermie: limitata sau pustuloasa si sistemica sau difuza.
Sclerodermia limitata sau pustuloasa este o boala cronica care se manifesta sub forma unor pete rozalii-rosii, sau vinetiu-purpurii,
I de dimensiunea unei monede de zece copeici (din perioada sovietica). Extinzandu-se treptat la periferie, petele pot ajunge de dimensiunea unei palme de adult sau mai mari. Ele sunt usor ridicate deasupra | nilului pielii, au o culoare roz-rosie, forma rotunda sau ovala, margini egale, uneori contururi neregulate; pot fi singulare sau multiple, chiar de ordinul zecilor si mai mult de atat.


Petele apar, de obicei, pe frunte, obraji, gat, abdomen, in pliurile inghinale, pe pielea membrelor; la inceput, ele se deosebesc de pielea normala numai prin culoare, iar la palpare nu se simte vreo ingrosare deosebita, insa, pe masura ce continua sa creasca, cele periferice incep sa se intareasca in zona centrala, transformandu-se treptat in basici tari ca lemnul. Se schimba si coloritul lor: din rozaliu- rosu in centru, ele devin, treptat, de un roz pal morbid, iar la periferie, basicile se inconjoara de un inel roz - violet. Acest semn este caracteristic pentru sclerodermia in curs de evolutie. Cand evolutia ia sfarsit, pielea afectata nu se poate plia in cute. Cu toate acestea, se intalnesc si cazuri cand intaritura din centrul basicii este nesemnificativa, dar tipicul inel liliachiu de la periferie ramane clar exprimat.
Basicile pot fi atat la suprafata, cat si in profunzime, la 1-3 mm. Trebuie subliniat ca, pe masura ce se maresc de jur-imprejur si se extind, basicile pot deni rotunde, iar daca marirea lor se face intr-o singura directie, apar uri lineare asemenea unor fasii sau dungi. Acest tip sclerodermie se observa la varsta copilariei; boala incepe cu afectarea scalpului: o dunga lunga coboara pe frunte si nas, semanand cu o cicatrice provocata de o lovitura de sabie. Aceleasi formatiuni ca niste dungi pot fi pe membrele inferioare. Alteori, sclerodermia in dungi se_combina cu boala Parry - Romberg (hemiatrofie progresiva a fetei). in acest caz, apare atrofia muschilor masticatori (se scofalceste obrazul), a limbii, caderea dintilor si genelor, fiind posibile si contracturi musculare.In sclerodermia cu basici mor glandele sudoripare si sebacee, ca si pilo-foliculii din zona basicilor; parul nu mai creste, sensibilitatea pielii scade usor in zonele afectate sau, in general, se deregleaza. Bolnavii se g de senzatia ca li se strange pielea, au furnicaturi si, uneori, usoara mancarime.
Sclerodermiei cu basici ii este caracteristica o evolutie cronica, de lunga durata. Treptat, basicile discoidale isi pierd consistenta, pielea se rideaza, devine moale, se acopera cu cicatrice, iar ineiui liliachiu de la periferie dispare.
Astfel, in sclerodermie, afectarea pielii se face in trei etape: la inceput apare o pata, apoi o basica intarita, iar dupa catva timp, zona lezata este supusa atrofiei cicatrizante. Cu toate acestea, exista si exceptii. Astfel, dupa ce s-a declansat sub forma unor pete roz-vinetii, cu sau fara tratament, sclerodermia poate trece, lasand pe locul afectat o pigmentatie inchisa la culoare.
Desi are un parcurs indelungat, sclerodermia cu basici influenteaza in mica masura starea generala a bolnavului: numai in cazuri rare pot aparea disfunctii ale organelor interne.
Foarte rar, pe basici se formeaza intarituri cheloidale.
Sclerodermia difuza sau sisiemica evolueaza mult mai greu, In acest caz, nu este afectata numai pielea, dar si mucoasele, organele interne, ganglionii limfatici, articulatiile, oasele. in basicile dispuse pe piele, oasele degetelor, inima, ficat, splina, se depun saruri de calciu. La bolnavi, se observa "inima sclerodermica\", respectiv contractii cardiace, aritmii, dureri, insuficienta cardiaca, sufocare etc. Mari schimbari au loc in artere si ne (vasculite).


Rinichiul, de asemenea, poate fi afectat; am de-a face cu rinichiul sclerodermic (rinichiul ridat), a carei lezare se exprima prin: nefrite, nefroze, uremie, hipertensiune arteriala, deznodamant letal. Nu exista nici un organ care sa nu sufere in sclerodermia difuza sau sistemica, careia ii mai sunt caracteristice: ingrosarea, deformarea, contractarea membrelor, atrofia muschilor, precum si tipicele degete sclerodermice.
Un rnare numar de te medicinale isi gasesc utilizare in tratamentul complex al sclerodermiei, datorita actiunii lor. Acestea sunt: macesul, usturoiul, coada-calului. Viola tricolor, alunul de padure, nucul grecesc, iraista-ciobanului, vascul-alb, papadia, calendula, leurda, ceapa, macrisul-de-balta, urzica moarta, castanui, mesteacanul, dracila, gutuia etc.
Ca preparate general tonifiante, cu proprietati adaptogene, se recomanda tinctura de aralia, scanteiuta, urechelnita, lamai, sau variantele lor medicamentoase, sub forma de lete: saparal, safinor etc, precum si extract de aloe.
Pentru stimularea lmuici scoartei suprarenalelor si, prenirea avansarii procesului sclerotic, se recomanda urmatorul amestec getal:
mesteacan (flori) - 5 gr.;


soc (flori) -l0 gr.;

trifoliste (frunze) - 5 gr;


calendula (ilori) - 10 gr.;

traista-ciobanului - 5 gr,;


talpa-gastei (iarba) - 5 gr;

coacaz (frunze) - 10 gr.;


Viola tricolor (iarba) - 10 gr.;

coada-calului (iarba) - 5 gr.;


hamei (conuri)- 10 gr.;Iarba-rosie- 15 gr.;

maces (fructe) - 10 gr.
Peste 5 gr. de amestec se toarna 200 ml de apa clocotita, se infuzeaza. Se bea cate pahar, de 2 ori pe zi, dupa masa. Cura dureaza 2-3 luni.
Este justificata includerea in terapia sclerodermiei a preparatelor getale care contin o cantitate mare de siliciu, bioelement cu participare activa la formarea tesutului conjunctiv: coada-calului de camp, pirul-agatator, napul, cicoarea, mierea-ursuiui, astragalul fanerogam, tataneasa etc.
Un bun efect in terapia sclerodermiei il au fitoaplicatiile cu suc de fragi, caline, rachitele, rodie, coada-soricelului, gutuie, scorus cu pomusoare.In dieta, se recomanda a se include: miez de dovleac, stafide, caise uscate fara samburi, compoturi din fructe uscate, mere coapte, cartofi. Foarte utile sunt salatele zilnice cu ulei getal, produsele din soia.



Tipareste Trimite prin email







Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2022 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor

  Sectiuni Sanatatea familiei:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai