Ca sa invete bine, scolarul are nevoie sa se odihneasca bine

Subtitlul de mai sus contine un adevar elementar, tot asa cum nu poate fi omis rolul odihnei in conditionarea sanatatii fizice si mintale. Parintii sunt primii care au datoria sa^si indrume copilul in directia celor ce arc de facut pentru a sti sa se destinda si sa se odihneasca cu maximum de randament, pentru mentinerea la un nivel ridicat a capacitatii sale de a face fata rigorilor invataturii.
Odihna activa, cu tot ceea ce implica aceasta (aer liber, miscare, sport, jocuri sportive, plimbari, excursii, participarea la actitati si manifestari culturale, lectura etc), se subsumeaza problemei de importanta capitala a utilizarii timpului liber. Si pentru ca timpul liber, cu functiile lui recreative si reconfortante, precum si creative, formative, ocupa un loc atat de insemnat la toate varstele si nu numai in perioada scolaritatii, ne-am gandit sa-l desprindem ca a€˛factor comun\" si sa-l plasam spre partea de inceput a acestei carti, catre care ne-am lua permisiunea sa-l retrimitem acum pe cititor.\'
Ar mai li de facut o specificare: inainte de a discuta despre modul in care poate r1 ocupat mai mult sau mai putin rational, timpul liber trebuie mai intai sa existe.

Ambitia unor parinti, dusa dincolo de [imita admisibila, face ca la timpul pretins de programul scolii si de pregatirea lectiilor sa se adauge un numar excesiv de ore pentru invatarea mai multor limbi straine, studiul unui instrument muzical, balet etc. Aceasta supraocupare, care aduce la zero minutele de timp liber, se poate uneori citi pe fata obosita si cearcanele prematur aparute, pe acrul de trista seriozitate, blazare si plictiseala, total contrastante cu voiosia si exuberanta varstei.
O alta problema, delicata si grea, o pune pentru scolar telezorul. Tentatia de a zabo in fata micului ecran nu deriva numai din dorinta de distractie, din predilectia pentru filmele sau pentru emisiunile sportive. ci si din necesitatea fireasca de a pri prin aceasta a€˛fereastra deschisa asupra universului\" pentru a cunoaste locuri, oameni, fapte, pentru a satisface o curiozitate prin nimic condamnabila. Dar a€˛fereastra\" de care vorbeam se deschide uneori la ore tarzii Aici parintilor le rene o misiune ' repetam ' delicata si grea, dar de la care nu pot sa dezerteze: aceea de a-l ajuta pe copil sa-si dozeze timpul in fata micului ecran, in functie de varsta si de celelalte particularitati psiho-fizice si ale programului sau, asadar de a nu ingadui ca telezorul, dinti-un mijloc modem de informare, culturalizare si educare, sa se transforme ifitr-un factor de dezorganizare a regimului de actitate si odihna al scolarului, reducand din timpul necesar studiului indidual, odihnei active in aer liber si somnului.
Pare curios cum unii parinti, capabili sa dezlantuie o furtunoasa drama familiala cand i s-a intamplat copilului sa faca mofturi la mancare si n-a inghitit toata portia, nu mai reactioneaza nici pe departe in acelasi mod cand micul telespectator nu s-a clintit din fata telezorului pana in ultima secund! a programului.
Si totusi lipsa de somn mi este cu nimic mai putin daunatoare decat lipsa de hrana. Alta cale decat somnul, pentru refacerea capacitatii sistemului nervos de a raspunde solicitarilor multiple ale zilei, nu exista. De aceea, asigurarea in primul rand a unui somn suficient ca durata trebuie calculata cu precizie, pe baza urmatoarelor indicatii:
' Scolarul mic (6-l1 ani la fete, 6-l2 ani la baieti) are nevoie de 10-l1 ore de somn pe zi.
' Scolarul mijlociu (12-l4 ani la fete, 13-l5 ani la baieti) trebuie sa doarma 9-l0 ore.
' Scolarul marc trebuie si el sa doarma 8W.-9 ore. Dupa cum se vede, la toate grupele de varsta, scolarul
are nevoie sa doarma mai mult decat adultul, caruia ii sunt suficiente 7-8 ore de somn din cele 24 orc ale zilei.
Se mai cune a da atentie momentului culcarii, care nu trebuie sa depaseasca ora 21 la scolarul mai mic, si ora 22 la scolarul mai mare. \'
Obisnuinta culcarii si trezirii la aceleasi ore aduce mari foloase: scolarul adoarme mai repede si se trezeste mai usor, odihnit si bine dispus.
La grija pentru satisfacerea cerintelor de ordin cantitativ se adauga unele masuri referitoare la calitatea somnului. Le reamintim pe scurt. Este vorba de aerisirea camerei timp de 10-! 5 minute inainte de culcare, pe timpul sezonului rece, in rest geamul ramanand deschis toata noaptea; izgonirea cu mare grija a. ultimelor ramasi[e de fum de tutun; etarea supraincalzirii camerei si a plapumei prea calduroase. Somnul pe lumina sau in sunetele aparatului de radio nu e la fel de odihnitor, chiar daca s-ar parea ca scolarul nostru doarme atat de adanc incat nu l-ar deranja nici un fel de zgomote. in sfarsit, intre masa de seara si culcare este preferabil sa exista un interval de cel putin 30-60 de minute.
Din cand in cand este bine sa se urmareasca cum doarme copilul. Daca se observa ca somnul esie agitat si copilul vorbeste in somn sau are momente de spaima, striga si se ridica in capul oaselor, e nevoie sa se cerceteze cauza care a determinat tulburarea echilibrului psihic. Aceasta cauza poate fi legata de evenimentele survenite la scoala, de care parintii n-au ajuns inca sa afle. Uneori, insa, nu trebuie cautat nici prea mult, nici prea departe, pentru a descoperi cauza reala chiar in sanul familiei.
Masurile simple enumeiate mai sus trebuie considerate in lumina consecintelor posibile ale deficientelor prind caniitatea si calitatea somnului. Aceste consecinte se manifesta mai curand sau mai tarziu sub forma oboselii si a surmenajul ut. Copilul nu mai poate li atent la lectii, se concentreaza mai greu, invata fara spor si are nevoie de un timp crescut pentru a-si face datoria de scolar. O data angajai pe aceasta panta, copilul incepe sa intarzie seara cu pregatirea lectiilor, isi scurteaza timpul de somn si astfel se constituie un cerc cios, cu urmari dintre cele mai suparatoare pentru sanatatea lui mintala.