mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Pregatirea psihica
Index » Pregatirea preoperatorie a bolnavului » Pregatirea psihica
» Pregatirea chirurgicala

Pregatirea chirurgicala







- Pregatirea chirurgicala presupune masuri de igiena uzuale, pregatirea organului ce urmeaza a fi operat si pregatirea echipei operatorii si de anes-tezisti-reanimatori.
- Masurile de igiena uzuala in spalare generala (dus sau splalare la pat cu apa si bureti cu sapun pentru cei nedeplasabili), alaturi de raderea larga a parului de pe regiunea de operat, care se realizeaza de obicei in seara precedenta interntiei dupa care, bolnavul va imbraca lenjerie curata. in cazul urgentelor sau a "uitarii\" efectuarii raderii cu 12 ore inainte, raderea va fi abandonata, existand
studii care subliniaza nocivitatea executarii acestei manevre in sala de operatie (16). Este recomandabil ca, regiunea pe care se va opera, sa fie dezinfectata cu alcool sau cu derivati de iod, dupa care va fi acoperita cu un pansament steril ce va fi inlaturat pe masa de operatie (1,7, 9). Pe masa de operatie, zona respectiva va fi degresata cu benzina sau eter si apoi dezinfectata cu solutii iodate, sau mercurocrom.


Curatirea cavitatii bucale si tratarea infectiilor naso-faringiene sunt obligatorii preoperator, tinand seama de faptul ca ele pot fi surse de determinare in organism.
Clisma preoperatorie a intrat in traditia pregatirii preoperatorii. Se obisnuieste ca, in seara dinaintea interntiei operatorii, bolnavul sa fie clismat (1, 5, 8). Consideram ca, acest lucru, nu este indicat intotdeauna, mai ales la bolnavii cu tranzit regulat intrucat o clisma oboseste bolnavul si il poate chiar deshidrata. in cazul in care pregatirea se poate obtine cu un laxativ usor (Laxen, Ciocolax), iar interntia operatorie nu se practica pe tubul digestiv, putem renunta la clisma si sa administram unul dintre purgatile de mai sus, cu 12-24 ore inainte de operatie (9, 13, 16). Clisma devine, insa, obligatorie, in interntiile de urgenta si pe tubul digestiv (1, 4, 5, 16).
Pregatirea aparatului sau organului pe care se intervine se face, specific, pentru fiecare caz in parte. Ea vizeaza, mai ales, organele cavitare si mai putin pe cele parenchimatoase.
- in cazul interntiilor pe aparatul respirator, bolnavul va fi aspirat de secretiile bronsice si se va urmari diminuarea lor, prin medicamente bronho-litice si expectorante. in anumite cazuri unde apare posibila inundatia bronsica cu secretii sau lichide (chist hidatic) bolnavul va fi intubat cu o sonda speciala (Carlens), prevazuta cu 2 brate - cate unul pentru fiecare bronhie - iar asezarea bolnavului pe masa de operatie va fi de asa maniera ca sa nu produca inundatia pulmonului sanatos (3, 14, 22).
- Bolnavul cu o afectiune pe tubul digestiv, va fi pregatit in raport de segmentul pe care il opereaza.
- Megaesofagul va fi aspirat si spalat, inainte de operatie, pentru a preni refluxul in arborele respirator, in perioada de inductie iar, pe de alta parte, pentru a lucra pe un organ vid, care sa nu imprastie continut septic, in plaga (1).
- in cazul interntiilor pe stomac, daca acesta isi goleste continutul este suficient ca bolnavul sa nu ingere alimente, in seara dinaintea operatiei si in dimineata respectiva. Daca golirea stomacului se face cu dificultate sau deloc (asa cum se intampla in cazul stenozelor pilorice), in seara dinaintea interntiei, se va face o spalatura gastrica, cu solutie bicarbonatata (4O%o), dupa care, bolnavul nu mai ingera nimic (1, 16).
- In cazul unei perforatii gastrice sau ocluzii intestinale, se va proceda la aspiratia continutului gastric, pe o sonda, atat inainte cat si in timpul interntiei.
- Pregatirea colonului si rectului va aa in dere evacuarea continutului lor si aseptizarea acestor segmente (8). Golirea continutului se va incepe cu 2-3 zile inainte prin administrarea de purgati usoare si emoliente (ol. parafina) si prin clisme evacuatorii mici care sa nu deshidrateze bolnavul (18, 19). Ultima clisma, se va face in seara dinaintea operatiei. in tot acest timp, bolnavul va primi un regim alimentar cu putine reziduri (carne, oua, branza, lapte, iaurt) care sa-i asigure necesarul de proteine. Aseptizarea colonului si rectului se face prin administrare locala de chimioterapice (sulfamide) sau antibiotice cu actiune locala (streptomicina, neomicina - 2 g) in doza unica, cu 24 ore premergatoare operatiei (1, 2, 5, 15, 24). Metoda nu s-a dodit eficace din punct de dere al golirii continutului sau al aseptizarii, intrucat nu a diminuat semnificativ morbiditatea sau mortalitatea postoperatorie (19, 20, 23). Pe de alta parte, acest mod de preparare colo-rectala nu este tolerat in aproape jumatate din cazuri (17, 22, 23).
Pregatirea ideala si moderna a colonului si rectului se face prin administrare de solutii hipertone, in preziua interntiei sau cu 2 zile inainte, sub o urmarire medicala riguroasa. Se pot administra:


- manitol, sol. 10% (1 500-2 500 ml), in 5-6 prize la fiecare 20 minute. Dupa aceasta administrare bolnavul are intre 6-l4 scaune, la inceput solide, apoi fluide si la sfarsit aproape se pierde intre 2 000-7 000 ml lichide (10,15). in acest fel, se obtine o exceptionala pregatire a colonului, atat din punct de dere mecanic (colonul fiind golit complet de continut) cat si bacteriologic (ultimele scaune contin flora microbiana de 106-l07/ml fata de 1011-l012, la inceputul emisiunii) (1, 10, 23). Metoda este contraindicata la gravide, in colite, in stenoze colo-rectale sau la bolnavi deshidratati. Bolnavul va fi perfuzat cu solutii izotone pentru a-i mentine volemia;
- Fortrans (pe baza de polietilen-glicol) contine 4 plicuri ce se dizolva in 3-4 litri de apa si se
administreaza in fractiuni de 500 ml, la 30-40 min. Are efect similar cu manitolul si are aceleasi rezultate si contraindicatii ca si manitolul (8, 22);
- X-prep, laxativ obtinut din pulpa fructului de Senna Alexandrina. Bolnavul poate ingera, la micul dejun sau la pranz, alimente usor digerabile. La orele 14, ingera continutul flaconului si bea un pahar mare (250-300 ml) cu apa (interzis lapte sau sucuri de fructe), dupa care, in urmatoarele 5-8 ore, la fiecare ora, ingera 300 ml apa ca pana la culcare sa totalizeze 2-3 I. Curatirea mecanica este mai bine suportata. in seara premergatoare operatiei, se recomanda 2 clisme cu 2 litri de solutie polividon iodat 5% care are atat efect mecanic cat si antispastic (8).In ceea ce priste pregatirea antimicrobiana, s-a demonstrat ca administrarea orala de sulfamide si antibiotice nu are valoare (2,18), calea parente-rala dodindu-se mult mai eficace (10, 20). in acest sens, inainte de a face incizia, se administreaza 1 g de cefalosporina si 1 g de metronidazol dizolvate in 125 ml ser fiziologic, in 15 minute, eficace atat pentru flora aeroba cat si pentru cea anaeroba (2, 12, 20).
- Pentru interntiile in sfera genitala, toaleta vaginala cu solutii antiseptice (ex. Septovag, solutie hipermanganat) si entual o mesa imbibata in solutie iodata slaba sau Betadina tip genital, prima efectuata seara, iar cealalta montata in dimineata interntiei, sunt indicate (1, 7, 11).
- Tratamentele profilactice preoperatorii, uneori continuate in maniera "curativa,, in postoperator, trebuie sa acopere trei riscuri: infectios, al trombo-zelor noase profunde si al sangerarilor gastrice acute "de stres\". Daca primele doua sunt general acceptate, cel de-al treilea asteapta inca confirmarea eficientei prin studiile clinice.
. Acoperirea riscului infectios se face prin doza unica, profilactica, de antibiotice cu spectru larg, administrat fie intramuscular, cu 2 ore inaintea operatiei, fie intranos imediat inaintea inciziei cutanate, la toti bolnavii, a doua doza "profilactica,, este necesara doar la interntiile foarte lungi, la peste 6 ore de la admnistrarea primei doze, sau la interntiile cu pierdere mare sangvina si transfuzie masiva efectuata odata cu aceasta. De obicei, se folosesc cefalosporine de generatia 2 sau 3, iar eficienta acestui tratament a fost dodita clinic pentru toate tipurile de operatii (5, 13, 22).
. Riscul trombozelor noase, prezent si in chirurgia celioscopica, s-a dodit ca important la ne plazici, interntiile in pelvis si cele ortopedice si se combate cu heparinele fractionate in administrare subcutanata (1, 3, 17). Metodele de bandaj elastic al gambelor, sau de masaj mecanic pe masa ori pozitia mai ridicata a picioarelor sunt procedee mai greu de realizat intraoperator. O categorie cu risc crescut, din ce in ce mai numeroasa si la noi in tara este reprezentata de femeile ce iau contracepti orale. La operatiile programate, acestea trebuie stopate cu 4-6 saptamani inaintea interntiei chirurgicale. Exista doua curente, unul care administreaza prentiv, cu 6-8 ore (in preopera-tor), anticoagulante subcutan la toti pacientii, iar altul care le recomanda la persoanele de peste 40 ani, la neoplazici, diabetici, obezi, purtatori de va-rice, cei cu episoade anterioare de tromboze si utilizatoarelor de contracepti orale. Toti cei din a doua categorie, in ambele curente, continua profilaxia trombozelor noase in postoperator timp de 7-l4 zile, cu doze eficiente ce se administreaza o data sau de doua ori pe zi, in functie de derivatul heparinic folosit. inceperea administrarii cu 6-8 ore inaintea operatiei, fara a creste semnificativ riscul sangerarilor intraoperatorii, se bazeaza pe observatia ca jumatate din cei cu flebotromboza fac aceasta complicatie inca de pe masa de operatie.


- Alaturi de pregatirea pacientului pentru operatie, trebuie avuta in dere si informarea tuturor membrilor echipei medicale.
Medicul anestezist si ajutoarele operatorului trebuie informate de tipul interntiei programate, celor mai putin experimentati fiindu-le utila explicarea pe larg a tacticii si tehnicii operatorii, cu entuale scheme lamuritoare. Evident ca tactica se poate schimba in preoperator in functie de leziunile suplimentare decelate ori de raspunsul pacientului la agresiunea chirurgicala, entualitate ce trebuie intotdeauna mentionata.
Echipa de asistenti medicali de la sala de operatie trebuie sa fie la curent cu necesarul de aparatura care trebuie sterilizata, rificata si entual disponibilizata pentru operatie (7,11).
De asemenea trebuie informate despre data si ora interntiei chirurgicale echipele conexe de la radiologie, anatomie-patologica, laborator si punctul de transfuzie. Indisponibilitatea uneia dintre aceste rigi poate conduce la amanarea unei operatii programate.
- Cand medicul reanimator este diferit de anestezist si presupunem ca in postoperator pacientul va necesita un "stagiu\" de terapie intensiva, atunci
acesta va fi obligatoriu contactat in preoperator si recontactat in ziua operatiei pentru rezervarea unui loc in serviciul de ATI (11).
- Ultima parte a pregatirii se desfasoara in sala de operatie. Obligatoriu trebuie facuta o ultima rificare a aparaturii ce va fi folosita: bisturiul electric, trusa de celioscopie, aspiratorul, aparatele de sutura mecanica, inntarul instrumentarului necesar. Odata ce pacientul a ajuns in sala, doua aspecte sunt fundamentale:
1. daca a fost adus pacientul ce trebuie operat;
2. rificarea partii corecte de operat (la hernii, san, amputatii etc). De asemenea se va rifica pozitia corecta a pacientului pe masa de operatie, precum si disponibilitatea entualelor anexe ale acesteia, necesare interntiei.
- Montarea sondei urinare si entual a unei aspiratii naso-gastrice, necesara in postoperator, se fac de asemenea in sala de operatie, de preferinta dupa intubarea pacientului, pentru confortul acestuia (7,11).In urgentele majore, in care intreaga pregatire preoperatorie se desfasoara in sala de operatie, aceasta este de tip terapie intensiva, coordonata de obicei de medicul anestezist reanimator. Ea urmareste asigurarea functiilor vitale ale pacientului. Functia respiratorie este mentinuta constant prin respiratie mecanica cu intubatie oro-traheala. Situatiile ce necesita traheostomia de urgenta pentru intubatie sunt exceptionale. Functia cardio-circulatorie necesita pentru suport transfuzii si perfuzii administrati pe mai multe cai noase, dintre care cel putin una trebuie sa fie o cale noasa centrala, alaturi de arsenalul substantelor cardiotonice, anti-aritmice, vasoconstrictoare etc. (1, 7, 11, 21).
Functia renala este de obicei strict corelata cu cea cardiovasculara, la nereluarea diurezei dupa silirea tensionala si cresterea alarmanta a valorilor creatininei serice si potasemiei existand totdeauna solutia dializei vasculare.
Acesta diferenta in pregatirea, ca si conditia generala (precara) a bolnavului, face ca rezultatul operatiilor in urgenta sa fie inferior celui al interntiilor programate.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Pregatirea preoperatorie a bolnavului:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai