Se face dupa criterii multiple (16), in principal reprezentate de natura si/sau localizarea afectiunii cauzale, mecanismul patogenic, tipul disfunctiei ic-terigene sau manifestarea clinico-biologica fundamentala (el I).
De retinut aplicabilitatea clinica a clasificarii propuse de Ducci:
- ictere prehepatice (hemolitice);
- ictere hepatice (hepato-celulare);
- ictere posthepatice (obstructive = mecanice). De notat posibila asociere a mecanismelor ic-
terigene, cu predominenta unuia dintre ele (hemoliza asociata cu
litiaza pigmentara eventual obstruc-tiva, degenerescenta hepatocitara asociata cu fi-broza si cholestaza intrahepatica,
obstructia prelungita cu alterari hepato-celulare secundare).
Dupa momentul aparitiei icterului, acest sindrom poate fi:
- congenital (hemoglobinopatii, defecte enzima-tice hepatocitare, malformatii de cai biliare);
- dobandit (hemolize nehemoglobinopatice, alterari hepato-celulare, obstructii non-malformative).
PATOGENIA ICTERELOR MECANICE
Mecanismul patogenic este intotdeauna o obstructie in calea fluxului biliar, sediul acesteia fiind, in raport cu peretele caii biliare (. 1):
- intraluminal (1)
- parietal (2)
- extraparietal (3)In functie de nivelul la care procesul este localizat, obstructia biliara poate fi (. 2):
- intrahepatica (1);
- hilara (2);
- pediculara (hepatic comun, coledoc) (3);
- retroduodenopancreatica (4);
- oddiana (5).
Dependent de severitatea obstructiei (completa sau partiala), presiunea intraluminala creste variabil, ajungand sa impieteze asupra secretiei biliare, ceea ce determina refluarea bilirubinei conjugate (directe) la polul vascular al hepatocitului. Aceasta antreneaza cresterea progresiva a acestei fractiuni in sange, impreuna cu sarurile biliare, fosfataza alcalina, colesterolul etc. Absenta bilirubinei in
intestin interfera cu
digestia lipidelor scazand absorbtia acestora si a vitaminelor liposolubile (A, D, E si K). De asemenea este afectat circuitul enterohe-patic al urobilinogenului, cu scaderea consecutiva a acestuia in urina. Tardi poate fi afectata si glu-curonoconjugarea microzomiala a BR, antrenand o crestere moderata a fractiunii neconjugate in plasma.
