Constiuie o categorie deosebita, cu multiple particularitati care justifica descrierea lor separata.
Forta de actiune a proiectilului este direct proportionala cu patratul vitezei sale. La nivelul orifi-ciului de intrare distrugerea tegumentara este minima, relativ abila ca dimensiuni cu grosimea proiectilului. Odata patruns in organism, prin energia sa cinetica el produce un efect de tip exploziv deosebit de puternic. Acesta este materializat printr-o unda de soc, care prin proare in masa musculara produce mari distrugeri sub forma unui "con de penetratie\" sau "de distrugere\" cu baza spre periferie si cu virful la locul de oprire al proiectilului.
Cind acesta ramine retentionat in organism, plaga impuscata este deci unipolara, iar la locul de retentie se pot identifica: proiectilul, fragmente telurice si/sau de imbracaminte antrenate in profunzime. Este cazul mai ales al schijelor, care produc plagi anfractuoase, cu devitalizari intinse tisulare si contaminare microbiana importanta. Sunt intrunite in aceste cazuri principalele elemente care concura la evolutia grava a unor astfel de plagi.In parcursul sau, proiectilul strabate in functie de energia sa cinetica, tesuturi moi pe o adincime variabila, poate intalni structuri osoase pe care le fractureaza sau nu, ricosand si schimbindu-si traiectoria. De aceea, refacerea traseului strabatut de proiectil nu este totdeauna usora, putand suferi deviatii dintre cele mai imprevizibile.
Cand proiectilul are suficienta energie si strabate toate structurile intilnite in cale, la poarta de iesire, orificiul tegumentar este mult mai mare sl mai anfractuos ativ cu orificiul de intrare. Calibrul solutiei tegumentare de "iesire\" este de circa 5-6 ori mai mare decat cel de intrare.
O astfel de plaga, cu un orificiu de intrare si altul de iesire, se defineste ca fiind bipolara. O forma particulara este aceea in care proiectilul, intre orificiul de intrare si cel de iesire, strabate doar tesuturi superficiale, supra-aponeotice, realizand asa-numita plaga "in seton\".
