Fracturile diafizelor falangelor 1 si 2. Marea majoritate sunt fracturi deschise si sunt urmare a unor traumatisme directe, necesitand deci o imobilizare mai indelungata - 4 saptamani.In fracturile de falanga bazala, fragmentul proxi-mal se flecteaza rezultand o deformare cu unghiul deschis dorsal. in fracturile de F2 sub actiunea flexorului superficial, fragmentul distal se flecteaza lar, directie in care este deschis si unghiul. Bineinteles lor li se mai adauga lateralizari si rotari, elemente de care trebuie tinut seama la reducere. Leziunile asociate ale partilor moi isi r pune amprenta asupra diagnosticului.
Radiografia va completa investigatiile si va preciza tipul de deplasare.
Reducerea este usoara, se obtine prin tractiune, aducerea fragmentului distal in continuarea celui proximal (si nu invers) si prin modelare. Contentia va fi mentinuta pe o atela palmara. Perioada de imobilizare - 4 saptamani. Fracturile insile r fi osteosintezate.
Fracturile articulare ale falangelor. Procate de traumatisme directe sau urmare a smulgerilor si torsiunilor se caracterizeaza prin gradul sporit de dificultati terapeutice ca si prin frecventa sechelelor.
Fiind afectate suprafetele articulare luxatiile sunt inerente. Fracturile articulare ale falangelor pot fi:
a. fracturi ale bazelor falangelor, fracturi marginale localizate fie lateral, si atunci fragmentul detasat poarta si inertia distala a ligamentului colateral; fie localizate anterior sau posterior si in aceste cazuri se pot afla insertiile flexorului profund sau ale extensorului mijlociu sau/si distal.
b. fracturile capului falangian, cu traiecte variate interesand unul sau ambii condili sau in totalitate capul falangian.
Radiografia este esentiala in toate aceste fracturi.
Tratamentul corect este intotdeauna chirurgical. Ne stau la dispozitie: osteosinteza, artrodeza, re-zectia artroplastica cu imt de silicon (12, 22, 34).\'
Fracturile falangei distale. Ca frecventa ocupa primul loc printre fracturile oaselor degetelor.
Mecanismul de producere cel mai frecvent in constituie traumatismul direct, strivirea. Lezarea partilor moi este intotdeauna prezenta (. 15, 16).
Tratamentul este numai chirurgical si presupune:
- toaleta preoperatorie si operatorie; evacuarea hematomului (daca nu este posibil prin rezecarea partiala a bazei unghiei, aceasta va fi detasata si pastrata pentru reaplicare, constituind o pretioasa atela); extirparea eschilelor mici detasabile; reducerea fracturii; retarea unghiei; imobilizarea pe o atela lara pentru 2-3 saptamani a ultimelor 2 falange a degetului afectat (40).