Motricitatea colonului contribuie la formarea materiilor fecale, prin modificarea presiunii ce determina absorbtia apei si deplaseaza continutul spre rect. Este asigurata de musculatura circulara (haustrele) si longitudinala (trei fasii de tenia coli), influentata de inervatia intrinseca si extrinseca (simpatica si parasimpatica) si
hormonii digestivi (3).
Continutul cecului se deplaseaza spre
colonul proximal pasiv, datorita umplerii cu chim nit din ileon. Miscarile antiperistaltice cresc presiunea intra-luminala din cec, internind in absorbtia componentei lichide a chimului. in aceasta regiune a colonului, plexul mienteric si inervatia extrinseca sunt slab dezvoltate.
Contractiile haustrale produse prin contractia musculaturii circulare si replierii mucoasei datorita contractiei musculaturii longitudinale, avanseaza pe distante scurte si au rolul de a creste presiunea intraluminala si de a contribui la absorbtia apei si electrolitilor.
Miscarile de propulsie incep la flexura hepatica cuprinzand segmente largi de intestin, uneori deplasand continutul, de la un capat la altul, prin contractii in masa. Acestea se produc de doua-trei ori pe zi. Contractiile in masa sunt initiate de dis-tensia peretilor intestinali sau dupa alimentare, prin reflexul gastro-colic si duodeno-colic, sau pot fi produse si de emotii puternice.
Prelucrarea chimica a chimului
alimentar in colon, in decurs de 24 ore, aproximativ 400 ml chim, ce se transforma in materii fecale, eliminate zilnic in cantitate de aproximativ 150 g, ce variaza mult, in functie de natura alimentatiei.
Reducerea cantitatii continutului intestinal rezulta din absorbtia apei din chim, care are loc in special la nilul cecului si al colonului ascendent. Pot fi absorbite glucoza, daca mai este prezenta, si sarurile minerale. Din intestinul gros se elimina zilnic 1000 ml gaze, formate din bioxidul de carbon, azot, hidrogen sulfurat, mercaptan, metan si oxigen. Intestinul gros contine reziduuri alimentare de celuloza, eliminate prin scaun. Laptele creste masa materiilor fecale prin formarea de compusi fosfo-calcici.
Lipidele sunt de natura endogena; colesterolul, lecitina si stercobilina rezulta din bila. Calciul, fosforul si magneziu provin din alimente si din epiteliul exfoliat. Fierul este indeosebi exogen.
Culoarea materiilor fecale este determinat de prezenta stercobilinei.
La resturile alimentare se adauga si produse de secretie, leucocite, celule epiteliale descuamate si o mare cantitate de bacterii (9% din cantitatea materiilor fecale) care se dezvolta in
intestin si care intervin in procesul de fermentatie si putrefactie, in sinteza vitaminelor din grupul B, acid folie.
Prin procesul de descompunere bacteriana rezulta scatol si indol, ce contribuie la mirosul materiilor fecale.
Tirozina poate fi transformata la acest nil, in ti-ramina, prin decarboxilare. Tot prin decarboxilare ala-nina se transforma in etilamina, histidina in histamina, Uzina in cadarina si arginina in putresceina (4).
